La 12 iunie 2015 se împlinesc 74 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei, când peste 25.000 de persoane, considerate o amenințare la adresa URSS, au fost trimise în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, precum Siberia sau Kazahstan, transmite activenews.ro.
După un an în care, imediat după instaurarea ocupației sovietice, aproximativ 100.000 de persoane au fost trimise la muncă forțată în regiuni îndepărtate ale Siberiei, în iunie 1941 autoritățile sovietice au trecut la acțiuni mai dure de luptă împotriva așa-numiților ‘dușmani ai poporului’ — deportările. Proprietatea privată a fost scoasă în afara legii și are loc organizarea colhozurilor. Ilegală a devenit și religia, în locul acesteia începându-se promovarea ateismului militant, menit să distrugă orice urmă de credință, scrie Agerpres.
”Pe lista represaliilor au fost incluși primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua categorie erau considerați mai periculoși, erau așa-zișii culaci, țăranii care aveau mult mai mult pământ. Cifrele exacte ale victimelor, nici în baza documentelor de arhivă nu pot fi stabilite. Martorii și supraviețuitorii acelor acte au murit deja”, a declarat istoricul de la Chișinău Marius Tărâță.
