Viktor Orban

Conferinţa anuală a Asociaţiei Economiştilor Maghiari din România

Asociaţia Economiştilor Maghiari din România (AEMR) a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Miercurea-Ciuc, conferinţa anuală a AEMR. Au participat un număr de 300 de economişti maghiari din toată ţara. Tema conferinţei din acest an a fost avantajele competitive ale Europei Centrale şi de Est pe plan economic.
În şedinţa în plen, ce s-a desfăşurat sâmbătă, au ţinut prelegeri exclusiv invitaţi din străinătate. Mai exact din Ungaria şi un vorbitor din Anglia. Înainte de comunicări, au ţinut scurte discursuri primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, şi consulul Ungariei în Miercurea-Ciuc, Zsigmond Barna Pal. Astfel, au prezentat comunicări: dr. Halm Tamas; Diosi Laszlo, directorul OTP Bank România; Paul Woods, directorul Fabricii Heineken din Miercurea-Ciuc; Radetzky Jeno, comisar ministerial şi prof. dr. Rechnitzer Janos, rectorul unei universităţi din Ungaria.

Planul economic al Ungariei în Bazinul Carpatic

În cele ce urmează ne vom opri asupra comunicării susţinute de comisarul ministerial din Ungaria, care a prezentat Planul Wekerle, adoptat recent, ,,dar cu o întârziere de 2 ani şi jumătate”, cât a durat acest proces. Plan care reprezintă noua politică economică regională a Guvernului Ungariei.

Acest document – Planul Wekerle – reprezintă o schiţă a creşterii economiei ungare în Bazinul Carpatic. În condiţiile în care se consideră că este momentul ca dezvoltarea economiei să explodeze în partea de Est a Uniunii Europene. Unde este inclus şi Bazinul Carpatic, iar Ungaria ar deveni un motor pentru dezvoltarea zonei. Acest plan se bazează pe dezvoltarea IMM-urilor, care au nevoie de dezvoltare treptată pentru a acoperi piaţa globală şi trebuie să iasă în afara graniţelor Ungariei (nu vom intra în detalii cu prevederile acestui document, ci doar câteva puncte).
Planul se referă în primă fază la legăturile economice dintre IMM-urile din Ungaria cu regiunile din România (Transilvania) şi Slovacia, unde sunt importante comunităţi maghiare, dar şi în Ucraina şi Serbia.

Şi iată cum acest plan începe să ridice semne de întrebare. După cum se observă, planul se referă exclusiv la regiunile din ţările vecine unde există un număr important de locuitori de etnie maghiară. Astfel, dezvoltarea regională are la bază etnia. Ori acest gen de dezvoltare economică – bazat pe legături etnice într-o ţară şi diferite comunităţi dispersate în alte ţări – nu a dat roade niciodată. După cum se poate observa că nici turismul etnic promovat în judeţ nu a dus la dezvoltare. Mai mult, acest document coincide cu agenda naţionalistă a premierului Victor Orban, care se poate realiza prin plan economic. Şi care mai coincide şi cu recentele imixtiuni în treburile altor state ale premierului Victor Orban. De altfel, prin acest plan s-ar atinge scopul declarat al Guvernului Orban privind regiunile din ţări unde sunt comunităţi mari de etnici maghiari.
De fapt, pe parcursul prezentărilor, prea puţin sau deloc a fost amintită vreo legătură între Transilvania şi celelalte regiuni din România. Exclusiv vorbindu-se despre relaţiile Budapestei cu această regiune. De altfel, cuvântul România în sine a fost foarte rar amintit în timpul conferinţei, în ciuda faptului că vorbitorii se refereau la o regiune a acestei ţări.

Şi totuşi, acest plan grandoman al Budapestei este nerealist. În ciuda faptului că se previzionează ca până în 2020, datorită aprobării acestui document, ţările din Bazinul Carpatic ar trebui să ajungă la nivelul de dezvoltare al celor din Vestul Europei.
Dacă ar veni cu un astfel de plan Elveţia, hai să zicem că ar putea fi luat în seamă. Însă Ungaria nu este deocamdată un motor de dezvoltare în Europa de Est. Iar în ceea ce priveşte Harghita, să dăm doar un exemplu, investiţiile ungare din ultimii 20 de ani nu au strălucit niciodată.
Şi ar mai fi ceva: dacă ţările menţionate în această strategie de dezvoltare regională au fost consultate cu privire la acest plan, suficient de grandoman ca să semene cu proiectul unui imperiu. Ţinând cont, din nou, de sensibilităţile existente în relaţiile dintre ele şi Ungaria. Şi dacă nu, cum vor reacţiona când şi dacă se va pune în aplicare?

Autor: Şt. PĂTRÎNTAŞ

Sursa: Informația Harghitei

Tweet