Instanţa a admis acţiunea în contecios administrativ formulată de Prefectura Harghita şi a declarat hotărârea respectivă ca fiind nelegală.
În expunerea de motive înaintată instanţei de juriştii Prefecturii se arată că hotărârea adoptată de aleşii locali încalcă hotărârea de Guvern 1206/2001, întrucât secuii nu reprezintă 20 la sută din populaţia municipiului Miercurea-Ciuc. Hotărârea de Guvern menţionată prevede că, în localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 la sută, se va asigura inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă a cetăţenilor respectivi. ,,Conform datelor statistice de la recensământul populaţiei din anul 2002, cetăţeni români, de naţionalitate secuiască, s-au declarat un număr de aproximativ 150 de persoane, restul declarându-se de naţionalitate maghiară.
Astfel, locuitorii de naţionalitate secuiască din Miercurea-Ciuc nu reprezintă, nici pe departe, un procent de peste 20 la sută din numărul total al locuitorilor pentru a se putea inscripţiona, în mod legal, denumirea localităţii şi cu scriere runică secuiască”, se arată în expunerea de motive înaintată instanţei. De asemenea, o denumire a municipiului Miercurea-Ciuc, cu scriere runică secuiască, nu apare nici în anexa la hotărârea de guvern care reglementează această chestiune.

Juriştii Prefecturii Harghita susţin că inscripţionarea în scriere runică ar fi şi discriminatorie pentru alţi cetăţeni ai municipiului, precum saşii sau romii, care nu reprezintă nici ei 20 la sută din populaţia oraşului. ,,Inscripţionarea denumirii municipiului Miercurea-Ciuc cu scriere runică secuiască, limbă care nici măcar nu este utilizată în prezent, pe lângă faptul că încalcă prevederile legale arătate, constituie şi o discriminare faţă de cetăţenii români de alte naţionalităţi, cum ar fi romi, saşi (germani) care locuiesc în Miercurea-Ciuc şi care, la fel ca secuii, nu depăşesc procentul de 20 la sută pentru a beneficia de prevederile HG 1206/2001″, se precizează în documentul menţionat. În plus, se aminteşte că inscripţionarea altor denumiri decât cele prevăzute în hotărâre constituie contravenţie.

De cealaltă parte, Consiliul local Miercurea-Ciuc a susţinut că acţiunea în instanţă a Prefecturii este nefondată, în condiţiile în care există localităţi în România unde inscripţionarea de la intrare conţine şi denumirea în limba germană, cu toate că acolo nu trăiesc peste 20 la sută membri ai minorităţii germane. ,,Aceste inscripţionări reprezintă un gest de apreciere din partea oraşelor respective faţă de minoritatea în cauză”, se arată în expunerea juriştilor Consiliului local Miercurea-Ciuc.
Totodată, aceştia susţin că limba secuiască este aceeaşi cu limba maghiară, doar că limba vorbită nu există, ci există doar limba scrisă runică secuiască. ,,Inscripţionarea în cauză se realizează doar cu un alt alfabet decât cel latinesc, iar prevederile legale nu interzic afişarea denumirii localităţii într-un alt alfabet decât cel latinesc”, se mai arată în expunerea Consiliului local.
Magistraţii Tribunalului Harghita au decis, după deliberări, că hotărârea Consiliului local este ilegală, întrucât s-a dovedit că minoritatea secuiască nu depăşeşte 20 la sută din numărul locuitorilor oraşului. În plus, instanţa a fost de părere că inscripţionarea denumirii municipiului Miercurea-Ciuc şi în scriere runică secuiască ar constitui o discriminare faţă de cetăţenii români de altă naţionalitate (romi, saşi, germani) şi s-ar încălca articolul 16 din Constituţie care prevede că ,,cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminare”. Totodată, magistraţii harghiteni consideră că folosindu-se alte caractere decât cele latine se încalcă dispoziţiile hotărârii de guvern care spune, printre altele, că inscripţionarea în limba minorităţii se face cu aceleaşi caractere, mărimi de litere şi culori ca inscripţionarea în română. În baza acestor motive, instanţa a decis anularea hotărârii Consiliului local, cu drept de recurs de 15 zile.
Proiectul de hotărâre privind inscripţionarea cu scriere runică a indicatoarelor de la intrarea şi ieşirea din oraş a fost iniţiat de patru tineri din Miercurea-Ciuc, membri ai ,,Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate”, care au adunat aproape 2.000 de semnături de la locuitori, fiind prima iniţiativă cetăţenească depusă la Consiliul local. Cei patru tineri sunt Konya Attila Istvan, Szocs Csongor, Toth Balint şi Csibi Barna, iar organizaţia menţionată a fost înfiinţată în aprilie 2001, în Ungaria, de tineri maghiari cu orientare de dreapta şi are ca scop ,,obţinerea autonomiei maghiarilor din Bazinul Carpatic, precum şi prezentarea nedreptăţilor cauzate de Tratatul de pace de la Trianon”.

Iniţiatorii proiectului sunt de părere că scrisul tradiţional secuiesc, care a fost interzis de primul rege maghiar Sfântul Ştefan, ,,reprezintă o valoare culturală care, pe lângă limbă, port popular, dansuri populare, cântece, meşteşuguri considerate secuieşti, merită să fie cultivat, protejat şi chiar mediatizat”.

Autor LIA MATEI
Sursa: Informatia Harghitei