Patrick André de Hillerin semnează în Cațavencii un articol în care afirmă că Eugen Popescu, actualul director al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (IEH) a fost un locotenent de Securitate. Cu probe? Nu, cu un material pentru prostit proștii.

Patrick André de Hillerin a publicat în 20 aprilie în Cațavencii un material despre Securitatea care „s-a întors acasă”. André de Hillerin îi luminează pe săracii cu duhul care-i citesc producțiile din Cațavencii, pretins intelectuale, cum stă treaba cu Marian Munteanu și cine este „locotenentul de Securitate” care îl controla de fapt pe Marian Munteanu în timpul manifestațiilor din Piața Universătății. Cu un singur material, André de Hillerin lovește în doi oameni: Munteanu a fost de fapt manevrat, deci e o păpușă, iar Popescu e un fost securist.

„Dar cum a ajuns Marian Munteanu în acel balcon, cine i-a fost aproape în acea perioadă, cine l-a împins în față atunci când era nevoie și cine a organizat, o bună perioadă de timp, Liga Studenților, în numele căreia vorbea MM?”, se pregătește să ne lămurească Patrick André de Hillerin. Urmează o serie întreagă de afirmații pe care Patrick André de Hillerin le face de parcă el ar fi fost șosetele lui Eugen Popescu și știe el cu exactitate ce și cum în viața lui Popescu. Urmează apoi și alte detalii despre biografia lui Popescu, multe dintre ele publice, și, cum altfel, o minciună cu privire la milioanele de euro pe care Eugen Popescu le-ar manevra. Fără probe, evident, că doar e prosteală pentru prostit proștii, nu presă.

La final, André de Hillerin îi lămurește pe cititori despre care securist este vorba: „Pe tânărul locotenent de Securitate din anii ’80 ai secolului trecut îl cheamă Eugen Tiberiu Popescu, iar din februarie 2016 este directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH), care funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și în coordonarea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Securitatea s-a întors acasă, să lucreze în interesul națiunii de pretutindeni. Și, de ce nu, în interesul națiunii bucureștene”.

Deci, să repetăm. Locotenent. Securitate. Milioane de euro. Eugen Popescu. Probe? Niciuna, v-am mai spus că materialul e prosteală pentru prostit proștii, nu presă.

Reacții. Administrația centrală intră în fierbere (da, există tâmpiți care conduc structuri ale administrației centrale a statului care pun botul și iau de bune ce scriu ăștia prin Cațavencii. Evident, se găsesc unii care să-i sugereze lui Popescu să demisioneze. Nu conta că Eugen Popescu a fost bătut de mineri în 1990 și băgat în comă de „securist” ce era. Munteanu și Popescu sunt securiști tocmai pentru că au fost bătuți cu bestialitate și băgați în comă de mineri, pentru că în acea perioadă băgatul în comă era probă de examen pentru securiști. Tot CV-ul lui Eugen Popescu și experința sa a pălit brusc în fața unui material scris în Cațavencii. Onoarea lui Eugen Popescu este apărată de mai multe organizații ale românilor din jurul granițelor țării care îl cunosc pe acesta de ani de zile și cunosc implicarea acestuia în probleme cu care aceștia se confruntă. Securiștii se apără între ei, ne-ar lămuri probabil Patrick André de Hillerin.

Eugen Popescu se prezintă la Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității pentru a produce proba nevinovăției sale. Noaptea minții: acuzatorul lui Popescu, Patrick André de Hillerin (culmea, fiul unui fost prieten al acestuia), nu produce nicio probă în sprijinul afirmațiilor sale, ci cel acuzat este nevoit să-și probeze nevinovăția.

Ca urmare a cererii sale, Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității a pus la dispoziția directorului general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Eugen Tiberiu Popescu, copii după dosarul de urmărire informativă pe care fosta Securitate îl făcuse acestuia, transmite Romanian Global News. Din dosar reiese că încă din timpul Liceului militar acesta a fost supravegheat, iar mai târziu în timpul perioadei pe care acesta a petrecut-o în Școala de ofițeri de radiolocație și apărare antiaeriană de la Brașov, înainte de a părăsi Armata, acesta a fost strict urmărit, corespondența citită și confiscată, membrii familiei sale și prietenii urmăriți, informatori plasați în jurul său și percheziții secrete făcute printre lucrurile sale. Popescu era acuzat că are manifestări negative la adresa politicii partidului și statului și că se vedea cu cetățeni străini (document aici).

Eugen Popescu a fost așadar urmărit informativ de fosta Securitate, nicidecum un membru al fostei Securități. Iar scrierile lui Patrick André de Hillerin sunt prostii pentru prostit proștii, nu articole de presă demne de luat în seamă.

FOTO: Patrick André de Hillerin, youtube.com

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.