Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 01 / 01-15.01.2014

Autonomia (8) – Minorităţi în Europa

În urma vicisitudinilor istoriei şi a dictatelor de pace care au încheiat cele două războaie mondiale, hotarele etnice nu sunt identice cu hotarele statelor, motiv pentru care părţi de naţiune şi naţiuni trăiesc sub tutelă străină, iar numeroase popoare ale lumii nici nu dispun de state proprii. Situaţia nu este diferită nici în Europa, unde numărul etniilor este de două ori mai mare decât numărul statelor, ceea ce înseamnă că jumătate din ele nu trăiesc în state proprii.

La nivel mondial şi european, problema minorităţilor este una inevitabilă, deoarece nesoluţionarea ei ar putea duce la confruntări armate sau războaie. Astfel de exemple au existat în Balcani la finele secolului al XX-lea. Tocmai din acest motiv, zeci de instituţii şi mii de specialişti lucrează de zeci de ani la găsirea unor soluţii paşnice, care să nu presupună modificarea hotarelor, iar cele mai potrivite s-au dovedit a fi până acum diferitele forme de autonomie. Cel puţin asta au demonstrat viaţa de zi cu zi şi practica.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 2 din 06.01.2014, autor Bedo Zoltan

Siculicidium – Autonomie secuiască

În viitorul secuiesc, autonomia nu are o alternativă. Aceasta este singura posibilitate pentru păstrarea tradiţiilor istorice, a limbii materne şi a culturii maghiare -a declarat preşedintele comisiei parlamentare a solidarităţii naţionale, ieri 05.01.2014, în localitatea ungară Bonyhad, unde a avut loc o festivitate de comemorare dedicată împlinirii a 250 de ani de la măcelul de la Siculeni. Potapi Arpad Janos a declarat în cadrul festivităţii organizate în parcul memorial secuiesc: secuii bucovineni sprijină lupta politică autonomistă a fraţilor lor secui.

Învăţămintele măcelului de la Siculeni constau în faptul că scopul final al puterilor străine nu s-a schimbat niciodată – a declarat primarul oraşului Bonyhad, în cadrul festivităţii comemorative organizate de autoguvernare şi de Asociaţia Naţională a Secuilor Bucovineni.

Experienţele istorice de sute de ani indică faptul că în cazul în care comunitatea secuilor ajunge să fie lipsită de apărare, se profită de toate situaţiile pentru ca aceştia să poată fi înlăturaţi de pe pământul lor natal – a declarat Potapi. In momentul de faţă, în Transilvania, pericolul nu îl reprezintă luarea de vieţi, ci încetăţenirea fricii, negarea limbii materne, dispariţia simbolurilor şi a tradiţiilor şi plasarea pe planul al doilea a posibilităţilor educaţionale – a declarat politicianul, care a mai adăugat că şi puterea actuală este capabilă să împrăştie asupra secuilor supărarea statului, cauzată de un drapel, o inscripţie sau un simbol.

În cadrul slujbei organizate în biserica Fogantatas din Bonyhad, preotul iezuit Illes Albert a amintit că secuii nu au uitat de libertatea lor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7085 din 06.01.2014

Forumul românilor se revoltă

Forumul Civil al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş insistă asupra adoptării unei poziţii ferme împotriva manifestărilor extremiste maghiare. Cei care adoptă poziţie ca organizaţie de reprezentare a intereselor românilor de pe Pământul Secuiesc se adresează în comunicatul lor de ieri 05.01.2014 partidelor româneşti, solicitându-le să nu se angajeze într-o guvernare comună cu UDMR până când aceasta nu va renunţa la revendicările sale hungariste.

În opinia membrilor forumului, cetăţenii români care aparţin de minorităţi sunt educaţi, de 23 de ani, prin intermediul şcolii şi al presei, într-un spirit şovin, antiromânesc şi împotriva statului şi prin intermediul unor aşa-numite manifestări culturale organizate de autorităţile care funcţionează sub controlul UDMR. Forumul reclamă faptul că evenimentele organizate şi susţinute de autorităţile locale devin în cele mai multe cazuri evenimente propagandistice antiromâneşti, care promovează autonomia teritorială a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Potrivit poziţiei organizaţiei, denumirea geografică de Pământ Secuiesc este un concept născocit de afaceriştii marketingului hungarist.

Presa din România a tratat pe larg, zilele trecute, cazul lui Gheorghe Preduţ. Potrivit declaraţiilor sale, politicianul local a fost bătut de tineri maghiari, deoarece nu le-a putut răspunde la întrebări în limba maghiară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7085 din 06.01.2014

Cazul hotelului Bradul oferă motive de îngrijorare – Darul nu este pe plac

De Crăciun, cabinetul Ponta i-a oferit în dar, printr-o ordonanţă de urgenţă, episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna, hotelul Bradul din Covasna, iar ministerului apărării i-a dat vila Ceauşescu din oraşul balnear. Mulţi sunt îngrijoraţi de această dărnicie a guvernului, deoarece văd în spatele gestului o încercare de românizare a Pământului Secuiesc, o atitudine ostentativă din partea puterii.

Trecutul hotelului Bradul ne-a fost prezentat de şeful biroului de urbanism din cadrul primăriei Covasna, Rakosi Aron. El ne-a spus că terenul de 2,7 ha pe care este situat hotelul a fost în proprietatea oraşului, însă în timpul comunismului a trecut în utilizarea gratuită a statului, iar în 1983, PCR a dispus construirea hotelului Bradul. In perioada 1991-1992, imobilul a trecut în patrimoniul protocolului de stat, iar până în 1998 a funcţionat ca hotel de partid. Până în 18 mai 1999, terenul de 2,7 ha a fost în proprietatea oraşului, după care, prin hotărârea de guvern nr.834, a trecut şi el în patrimoniul protocolului de stat. In anul 2007, hotelul a ajuns pe lista imobilelor RA-APPS, care urmau să fie scoase la vânzare prin licitaţie, însă într-un final nu a mai fost vândut şi şi-a continuat activitatea până în decembrie anul trecut, când printr-o decizie a cabinetului Ponta, a ajuns să fie al episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna.

Pe marginea tuturor acestor schimbări am încercat să discutăm cu conducerea hotelului Bradul. Directorul adjunct Gheorghe Onea ne-a declarat: hotelul ţine de centrul din Sinaia al patrimoniului protocolului de stat şi va continua să funcţioneze tot ca o unitate hotelieră. A mai adăugat că hotelul are 86 de angajaţi, dintre care 60% sunt maghiari, şi că nu vor avea loc disponibilizări.

Primarul Thiesz Janos ne-a declarat: autoguvernarea nu a avut cunoştinţă de hotărârea de guvern neaşteptată, însă are convingerea că nu vor avea loc disponibilizări. Edilului îi pare rău de vila Ceauşescu, deoarece oraşul ar fi putut-o folosi ca obiectiv turistic.

Am discutat şi cu bisericile istorice maghiare din Covasna pe marginea acestei generozităţi a guvernului. Preotul reformat Balogh Zoltan consideră nedreaptă această decizie, deoarece în timp ce bisericile istorice maghiare nu-şi pot recupera patrimoniul confiscat, statul român îi face cadouri bisericii ortodoxe, iar acest lucru este ciudat, mai ales că hotelul primit este în Covasna, unde nu sunt mai mult de 2.500 de ortodocşi, în comparaţie cu cei 5.000 de reformaţi şi 2.500 de catolici.

La fel de îngrijorătoare este situaţia şi în opinia profesorului pensionar şi sciografului Gazda Jozsef, care consideră că acesta este un nou pas spre ameninţarea cu forţa, de către putere, prin cupole sub formă de ceapă. Gazda este de părere că ar trebui să protestăm atunci când se vrea să ni se ia ceea ce constituie forţa de atracţie a pământului nostru natal.

Tot la eventualitatea unui protest s-a gândit şi preşedintele filialei CNS scaunul Orbai, Ferencz Botond, deşi el este de părere că trebuie să vedem mai întâi ce vor face noii proprietari cu hotelul. El şi-a exprimat speranţa că nu se urmăreşte colonizarea unor români cu domiciliu permanent. Ferencz a mai adăugat că acest caz este un exemplu elocvent de românizare a Pământului Secuiesc şi că sprijinirea exagerată a bisericii ortodoxe este, în opinia sa, ciudată, deoarece aceasta are deja 4 biserici în oraşul balnear şi o capelă la Spitalul de Cardiologie Dr.Benedek Geza.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 3 din 07.01.2014, autor Nagy Sz.Attila

Cucerire ortodoxă de spaţiu în Covasna

Drept cadou de Crăciun din partea guvernului, Hotelul Bradul din Valea Zânelor, de lângă Covasna, a ajuns în proprietatea episcopiei de Harghita-Covasna. Acordarea clădirii cu o valoare de inventar de zece milioane de lei încinge şi acum spiritele: bisericile istorice maghiare, care nu au beneficiat niciodată de astfel de cadouri, protestează. Mai mult decât atât, niciodată nu şi-au putut redobândi imobilele confiscate de regimul comunist. Se doreşte privarea lor până şi de ceea ce le-a fost retrocedat. Protestează de asemenea şi formaţiunile politice, organizaţiile maghiare din ţară, şi îşi fac griji şi locuitorii maghiari din Covasna: se pare că Hotelul Bradul a devenit garnizoana cuceririi de spaţiu, de către ortodoxie, pe Pământul Secuiesc.

Locuitorii îşi fac griji

Locuitorii din Covasna fac presupuneri în legătură cu eventualele consecinţe ale schimbului de proprietari în cazul Hotelului Bradul. Unii spun că acolo vor locui persoane care vor veni din Republica Moldova, persoane care vor fi încetăţenite. Mai târziu, acestea vor deveni cetăţeni ai Covasnei. Astfel se doreşte schimbarea componenţei etnice a locuitorilor, în favoarea românilor. Alţii afirmă că actualul personal va fi disponibilizat, iar locul lor va fi luat de preoţi şi de măicuţe. Au fost lansate şi zvonuri potrivit cărora pe lângă hotel va fi construită o mănăstire impozantă. Elementul comun al acestor presupuneri este schimbarea procentelor etnice şi îngrijorarea generată de cucerirea de spaţiu de către ortodoxie. Pentru a ne putea informa de la o sursă credibilă, ne-am adresat directorului hotelului, Paul Vişinescu, cel care, împreună cu administratorul Gheorghe Onea, afirmă că nu ştiu nimic de viitorul Hotelului Bradul. Si ei cunosc doar hotărârea de guvern, însă nu au primit o înştiinţare oficială în legătură cu schimbarea de proprietari. Dacă dorim să ştim mai mult, să încercăm să ne adresăm centrului din Sinaia al patrimoniul protocolului de stat, însă nu am auzit în receptor decât zgomotul tonului de fax.

În momentul de faţă, la Hotelul Bradul este linişte. Aici există 58 de angajaţi, care în procent de 65% sunt de naţionalitate maghiară. Nu se tem de disponibilizări. Biserica ortodoxă a primit hotelul împreună cu angajaţii. Potrivit cărţii funciare, terenul hotelului a fost, până în 18 mai 1999, în proprietatea oraşului Covasna, iar atunci, prin hotărârea de guvern nr. 834, a ajuns în proprietatea statului. Casa de oaspeţi, folosită de soţii Ceauşescu, a constituit o subunitate a hotelului. Biserica nu a primit în decembrie şi această clădire. Armata română este noul proprietar.

În ceea ce priveşte starea economică a hotelului, mulţi afirmă că acesta nu este rentabil în actuala formă de funcţionare.

Vila-Ceauşescu ar fi mai bună

Ar fi o provocare pentru autoguvernarea oraşului Covasna ca să se poată îmbogăţi cu un eventual cadou de la guvern. In Ungaria există de exemplu hoteluri care funcţionează prin intermediul firmelor autoguvernărilor – ne-a declarat Thiesz Janos, primar. El nu cunoaşte cadrul juridic necesar funcţionării, însă poate fi identificată o cale potrivită în acest sens. Ar fi mult mai avantajos dacă autoguvernarea ar primi fosta cabană de vânătoare a lui Ceauşescu.

Oricum hotelul nu-i aduce prea multe avantaje oraşului. In anul 2012, oraşul a avut de pe urma acestuia încasări de 820.000 lei. Oraşul a beneficiat de 41,75% din impozitul pe venit plătit de angajaţii hotelului Bradul – ne-a declarat Bagoly Zsolt, directorul economic în cadrul primăriei.

Biserici ortodoxe

Ponderea bisericii ortodoxe a crescut la Covasna în urma dobândirii Hotelului Bradul. In staţiune, biserica mai deţine 3 biserici şi o capelă. Cadoul guvernului este binevenit şi în privinţa scrierii istoriei, şi în privinţa consolidării bisericii ortodoxe în Covasna, mai exact la Voineşti.

La cererea vizitatorilor, a pacienţilor spitalului de cardiologie, în incinta acestuia a fost inaugurată recent o capelă. Aceasta a putut fi construită în urma intervenţiei fostului manager Monica Sporea şi a episcopului ortodox de Covasna şi Harghita, Ioan Selejan. La festivitatea de sfinţire a capelei nu au fost invitaţi nici preoţi romano-catolici, nici reformaţi, însă există disponibilitatea de a colabora cu aceştia – declara la vremea respectivă doamna manager.

Scopul transferării Hotelului Bradul în proprietatea bisericii ortodoxe este stabilit chiar de guvern: pentru sprijinirea activităţii Bisericii Ortodoxe Române, instituţia fundamentală a statului, cu rol important în păstrarea identităţii naţionale. De generozitatea guvernului au beneficiat şi alte instituţii fundamentale ale statului. Prin ordonanţa guvernamentală de urgenţă 114/ 2013 din data de 18 decembrie (care a apărut în Monitorul Oficial în data de 24 decembrie), Serviciului Român de Informaţii a primit palatul de protocol din staţiunea Olăneşti (pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor specifice ale serviciului). Ministerului apărării i-a fost dată vila Ceauşescu din Valea Zânelor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7087 din 08.01.2014, autor Bokor Gabor

PPMT insistă asupra organizării marii adunări a autoguvernărilor

PPMT a amintit în cadrul unul comunicat de împlinirea a 20 de ani de la marea adunare de la Komarno a parlamentarilor maghiari, a primarilor şi consilierilor maghiari din Voivodina şi a insistat totodată asupra convocării din nou a Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc.

Potrivit PPMT, obiectivele stabilite la marea adunare de la Komarno din anul 1994 – regiuni cu statut juridic aparte, autodeterminare în cadrul statului existent, drepturi privind utilizarea limbii, egalitate cu naţiunea majoritară – sunt în totalitate valabile într-un mediu maghiar transilvănean. Declaraţia semnată de către preşedintele Toro T. Tibor stabileşte că la nivelul esenţialului, hotărârile adoptate în cadrul Marii Adunări a Autoguvernărilor de la Miercurea Ciuc sunt interschimbabile cu punctele declaraţiei de la Komarno, adoptate în anul 1994. Relaţiile socio-politice maghiare din Voivodina pot constitui învăţăminte în sensul că pe lângă pluralismul politic intern al comunităţii maghiare, este vitală crearea unei reprezentanţe politice externe coerente şi unitare, care să facă posibilă prezentarea şi validarea obiectivelor noastre strategice faţă de puterea majoritară de stat. Fără acest lucru, obţinerea, păstrarea şi instituţionalizarea drepturilor care vizează întreaga comunitate devine incertă – se poate citi în comunicatul PPMT.

Documentul stabileşte: organizaţiile politice maghiare din Voivodina nu au reuşit să înfiinţeze o astfel de unitate maghiară. Potrivit PPMT, în Transilvania mai există şanse în privinţa înfiinţării unei astfel de noi unităţi. PPMT consideră că soluţia nu constă în desfiinţarea sistemului multipartid şi în formarea unui singur cadru organizatoric, ci în crearea unui consens privind programul autonomiei şi a unei unităţi de acţiune. bazată pe divizarea muncii.

PPMT – aderând la apelul din decembrie 2013 al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania – sprijină convocarea Marii Adunări a Autoguvernărilor. Partidul îi solicită Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) să iniţieze această convocare, aşa cum a făcut-o anul trecut, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti şi a marelui marş secuiesc – se menţionează la finalul comunicatului PPMT.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7088 din 09.01.2014

Alegeri în Ungaria – Apel la participare

Este foarte important ca din ce în ce mai mulţi cetăţeni maghiari din afara hotarelor să se înregistreze şi să voteze la alegerile din Ungaria din acest an. Acesta este atât interesul ţării-mamă cât şi al maghiarilor care trăiesc aici – s-a spus în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o Hidveghi Balazs, parlamentar ungar, vicepreşedintele Comisiei Solidarităţii Naţionale, alături de conducători locali şi judeţeni ai UDMR.

Până în momentul de faţă, din cei 500.000 de cetăţeni din afara patriei, peste 100.000 au cerut înregistrarea pe lista electorală, iar dintre aceştia, 60-65.000 sunt din România. Este important ca din ce în ce mai mulţi să înţeleagă însemnătatea demersului. In următoarea perioadă se va lucra pentru ca cetăţenii ungari care trăiesc în afara graniţelor Ungariei să poată participa la alegeri – a accentuat Hidveghi Balazs.

Această posibilitate le poate aduce o sărbătoare maghiarilor, sentimentul comun al succesului pentru maghiari, indiferent unde trăiesc ei în lume. Participarea la alegeri reprezintă posibilitatea trăirii solidarităţii şi a asumării reciproce a responsabilităţii – a formulat politicianul membru FIDESZ. In opinia sa, noul parlament ungar poate deveni o adevărată adunare naţională. Este vorba despre un interes comun, şi al Ungariei şi al maghiarilor de pe Pământul Secuiesc – a subliniat el. Gradul ridicat de participare indică întotdeauna putere şi este un semn important al autoorganizării – a declarat el. In vederea obţinerii succesului, colaborează cu organizaţiile politice maghiare, cu organizaţiile civile şi cu bisericile – a declarat el.

Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei UDMR Trei Scaune, a vorbit despre proiectele concrete ale organizaţiei conduse de el: în toate cele patru oraşe ale judeţului sunt aşteptaţi cei care au nevoie de ajutor în completarea formularelor. Se deplasează şi în zona rurală, iar cei care au nevoie de ajutor, pot contacta telefonic UDMR-ul. Antal Arpad, preşedintele organizaţiei UDMR Sfântu Gheorghe, a subliniat că unificarea naţională înfăptuită şi din punct de vedere constituţional a însemnat o importantă schimbare de paradigmă în politica naţională, iar cel mai important rezultat al dublei cetăţenii trebuie să fie amplificarea comunităţii maghiare din Transilvania. Fiecare maghiar din Transilvania trebuie să conştientizeze faptul că se poate implica în politica internă a două ţări. Acest lucru reprezintă un semnal pentru lumea întreagă. Devine mai evident faptul că aici este vorba despre o regiune specifică, una care poate deveni un punct de legătură între statul ungar şi statul român.

Zsigmond Barna Pal, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, a prezentat amănuntele tehnice ale votului.

Preşedintele statului nu a stabilit încă data alegerilor parlamentare. Probabil că acestea vor avea loc într-o duminică, în luna aprilie sau mai.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7089 din 10.01.2014, autor Farkas Reka

Autonomie în judeţul Harghita

Prin asocierea administraţiilor locale, partea de nord a judeţului Harghita, cu populaţie majoritar română, ar putea obţine, în ianuarie, un anumit grad de autonomie. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a precizat: în lunile următoare va fi depusă la Judecătoria Topliţa cererea de înregistrare a Asociaţiei de Dezvoltare Călimani-Gurghiu, iar formaţiunea ar putea obţine statut juridic până la sfârşitul lui ianuarie. Două oraşe, Topliţa şi Borsec, şase comune, respectiv asociaţia ce urmează să fie înfiinţată de consiliul judeţean – pe al cărei teritoriu 74% din localnici sunt de naţionalitate română – vor prelua, între altele, de la administraţia judeţeană gestionarea în regiunea respectivă a problemelor din domeniul cultural, educaţional, sanitar, social, agricol, confesional, turistic şi de ocrotire a monumentelor, precum şi a surselor financiare de care beneficiază acestea. Edilul judeţean a menţionat: deja bugetul pentru 2014 al administraţiei locale a fost pregătit în aşa fel încât asociaţia să-şi poate demara activitatea.

Borboly Csaba a precizat: la distribuirea surselor financiare de care dispune administraţia judeţeană s-a ţinut cont şi până acum de procentele etnice, însă asupra fondurilor destinate comunităţii române trebuia să decidă consiliul judeţean din ai cărui 30 de membri doar trei au obţinut mandat în calitate de candidaţi ai partidelor româneşti. Înfiinţarea asociaţiei va schimba această situaţie. Deciziile vor fi adoptate la un nivel mai apropiat de cei vizaţi, iar prin asigurarea autonomiei vom încerca să-i oferim un exemplu bun întregii societăţi din România – a declarat Borboly Csaba. Acesta a adăugat: vor fi preluate doar sarcinile a căror transferare este permisă de lege.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7090 din 11.01.2014

Nemes Elod se angajează pentru activitatea udemeristă

Nemes Elod, fostul preşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, coordonează campania de înregistrare a UDMR în Trei Scaune şi conduce reţeaua de birouri înfiinţată în acest scop – a precizat în comunicatul emis ieri, 13.01.2014, Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei teritoriale. Tot ieri, Partidul Popular a prezentat petiţia semnată de Nemes Elod, potrivit căreia renunţă la funcţia de consilier orăşenesc. Cel în cauză a declarat că va retrage acest document şi va rămâne totuşi consilier. In cazul în care Partidul Popular Maghiar din Transilvania îi va retrage încrederea, va intenta proces.

Nemes Elod afirmă că nu există o incompatibilitate între mandatul său de consilier autoguvernamental şi sarcina asumată în cadrul UDMR. Nu a intrat în Uniune, ci sprijină, în calitate de specialist, înregistrarea pentru alegerile din Ungaria. El a mai declarat că a fost perfecţionat la consulatul de la Miercurea Ciuc, iar în momentul de faţă este cel mai bun specialist din Trei Scaune. Este nevoie de activitatea sa pentru urgentarea procesului, deoarece au mai rămas aproximativ două luni până la alegeri, iar până în momentul de faţă s-au înregistrat 16% dintre deţinătorii cetăţeniei ungare. Este vorba despre o problemă a întregii naţiuni şi ar fi bine ca aceasta să fie susţinură de fiecare partid şi organizaţie maghiare. Săptămâna trecută, prezidiul naţional al Partidului popular a felicitat ideea că UDMR sprijină înregistrarea cetăţenilor. Benedek Erika a declarat că speră că UDMR nu va împiedica schimbul de consilieri ai PPMT. Locul lui Nemes Elod va fi preluat în consiliu de Vancsa Albert.

Nemes Elod ne-a declarat ieri la prânz: îşi retrage demisia şi consideră nevalabilă declaraţia semnată în luna decembrie. El doreşte să rămână consilier, să-şi ducă mandatul până la final. Se poate demonstra că eu am primit mai multe voturi în comparaţie cu partidul – a explicat el. In cazul în care PPMT îi va retrage încrederea şi îl va exclude din rândurile sale, atunci, potrivit legii, îşi va pierde funcţia de consilier. In cazul în care se va întâmpla acest lucru, voi intenta proces şi vor mai trece câţiva ani – a declarat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7092 din 14.01.2014, autor Farkas Reka

2014 Revista presei maghiare 01 by Dan Tanasă