Revista presei maghiare din România 01.02 – 15.02.2014

February 27, 2014 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1443

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 03 / 01-15.02.2014

L-au comemorat pe Wass Albert

Wass Albert, scriitor maghiar din Transilvania, considerat şi astăzi de puterea română drept criminal de război, a fost comemorat sâmbătă seară, în Sala Elisabeta din Târgu Secuiesc, în organizarea Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM). Serata memorială a fost deschisă de Beke Timea, care a recitat o poezie semnată de Remenyik Sandor, după care cei aproximativ 100 de participanţi au vizionat filmul-portret despre Wass Albert, cu durata de 50 minute, rulat, în ianuarie 1998, din însărcinarea postului Duna TV, de redactorul Maksay Agnes, regizorul Marius Tabacu şi operatorul Koto Zsolt. Realizatorii filmului l-au contactat pe scriitor cu puţin timp înainte de încetarea sa din viaţă, la domiciliul său din SUA. Sciitorul a povestit despre viaţa, operele sale şi dragostea sa faţă de propriul pământ natal. Filmul-portret vorbeşte şi despre viaţa literară contemporană din Transilvania.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7109 din 03.02.2014

Istoricul Marius Diaconescu despre cine pe cine a asuprit în Transilvania / Adevăruri despre istoria românilor

In 1918, românii s-au unit nu numai cu românii, ci şi cu o mulţime de maghiari, germani şi alte etnii. In cazul maghiarilor, aceştia veneau după o istorie de un mileniu, în care constituiseră clasa conducătoare în Transilvania. Cum au arătat cei 1.000 de ani pentru români? Masacre, nedreptăţi strigătoare la cer, împilare şi maghiarizare? Sau impozite de 2%, evitarea taxelor, libertate de mişcare şi români putred de bogaţi, cum indică Marius Diaconescu, istoric şi profesor la Facultatea de Istorie din Bucuresti, intr-un interviu pentru ziare.com?

– Ne-au subjugat maghiarii timp de o mie de ani?

– Da, marele mit al asupririi permanente a românilor de către maghiari. Poate pentru secolele XVIII-XIX e puţin adevărat, dar pentru Evul Mediu propriu zis, secolele XIII, XIV, XV, despre care avem documente mai multe, este greşit. In primul rând, până în acest moment nu s-a făcut o analiză clară: ce obligaţii au ţăranii români, ce obligaţii au ţăranii maghiari. In 2012 am publicat un volum de documente istorice din regiunea Sătmarului. Sunt nişte registre din 1569-1570, cu obligaţiile ţăranilor pe fiecare sat, 1.500 de familii. Si ce am constatat? Românii, cel puţin la 1560, o duceau mai bine ca maghiarii. De ce? Românii plăteau mai puţine impozite. Satele româneşti se întemeiau după dreptul românesc. In funcţie de cum se întemeia satul, aşa se percepeau dările. Asta e valabil în Evul Mediu propriu zis. In secolul XVII, s-au uniformizat sistemele. Români plăteau de obicei cincizecimea din oi. Principala ocupaţie a românilor din Transilvania era creşterea oilor. Rareori îi găsim în documentele de epocă cu altă ocupaţie. Deci a cincizecea parte, 2%, ceea ce e foarte puţin.

– Doar atât? Mă gândesc la impozitele de azi.

– O oaie din 50. Dacă creşteau porci, dădeau zeciuiala din porci, dacă făceau vin, dădeau a zecea parte din vin. Dacă însă mergem în satul vecin maghiar, să zicem în Lunca Someşului, iobagul maghiar da a zecea parte bisericii catolice, şi încă o zecime către stăpânul moşiei. Ştiţi de ce s-au alăturat românii răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna, în 1437? Primii răsculaţi au fost maghiarii. La ţăranii maghiari se percepea dijma bisericească, pe care o strângeau preoţii. Insă în 1437, episcopul Transilvaniei a cerut să se plătească dijma în bani, nu în produse. Ţăranii au zis că nu plătesc şi s-au răsculat.

– Grevă fiscală a fost?

– Da. Maghiarilor li s-au alăturat ulterior şi românii, din spirit de turmă. Prima căpetenie a răscoalei a fost un ungur, Anton cel Mare. Dacă ne uităm la relaţia dintre nobil şi iobag, atunci trebuie să interpretăm şi din perspectiva stăpânului: dacă moşia e pustie, nu e lucrat pământul şi nu am de unde să iau zeciuiala, cincizecimea sau alte obligaţii. De asta are nobilul tot interesul să aducă iobagi pe moşie şi să le asigure tuturor supuşilor un minim de necesităţi.

– Iobagii nu erau legaţi de glie la momentul respectiv?

– Asta apare târziu, la 1514. Până atunci, iobagii se puteau muta pe o alta moşie, după ce îşi achitau obligaţiile faţă de vechiul stăpân. Era o concurenţă între nobili să aducă iobagi pe moşiile lor. Dacă cumva stăpânul moşiei schimba regulile, ei aveau tendinţa să plece.

Vă dau un exemplu din Făgăraşul secolului XVIII. După 1700 a fost stăpânire austriacă. Cu spirit nemţesc, încep să înscrie în registre fiecare suflet, cu obligaţiile fiscale. Si ce au constatat: că românii au un obicei prost. Stau câţiva ani în Făgăraş, apoi trec peste munte în Tara Românească, unde se declară nou veniţi şi sunt scutiţi de obligaţii câţiva ani, apoi când vine să-i impoziteze voievodul român, trec înapoi în regiunea Făgăraşului, se stabilesc în alt sat decât cel de unde au plecat şi declară că sunt veniţi din Tara Românească. Nemţii, austriecii, s-au prins de asta.

– Au existat pe atunci români bogaţi? Puteau prospera?

– Vă spun un nume: Iancu de Hunedoara. Român la origine, cu tată român şi mamă unguroaică, dar el se ţinea de român. Până la 1438, apare în documente cu numele de Ioan Românul. Nu ascundea deloc. Nu a ascuns nici după aceea, când a ajuns în vârful ierarhiei, dar era aşa de cunoscut după 1438 încât nu mai era nevoie să fie diferenţiat prin Ioan Românul şi i se zicea Iancu de Hunedoara.

– A fost într-adevăr putred de bogat?

– Până la finalul vieţii a ajuns cel mai bogat om din Ungaria. După ce a ajuns guvernator al Ungariei, după 1446, s-a prevalat de absolut toate privilegiile posibile, de toate avantajele funcţiei sale, şi a pus mâna pe tot ce se putea, iar în jur de 1450 era cel mai bogat om din Ungaria. Această putere economică, practic, a constituit baza economică şi socială care l-a adus până la urma pe fiul sau Matei Corvin pe tronul Ungariei.

În secolul XVI se uniformizează sistemul de dări şi putem spune că într-adevăr e o viaţă mai grea. Creşte populaţia, pământul e acelaşi, creşte şi numărul stăpânilor. Automat, nivelul de trai scade. Lovitura de gratie au primit-o ţăranii când, datorită barocului, care înseamnă eleganţă, fast şi lux pentru nobilime, pentru ţărani e decădere totală, aproape. Putem vorbi de o asuprire a ţăranilor mai ales în secolele XVII şi XVIII.

– Tensiuni interetnice au existat în perioada medievală?

– Pentru secolele XIV-XV nu. Au fost rare situaţiile în care se certa o comunitate română dintr-un sat cu una de maghiari dintr-un târg. In secolul XVIII, acest binom român-ungur este evident. Ştiţi de ce? Au avut grijă austriecii de asta. Austriecii au folosit această antipatie româno-maghiară pentru a-i controla pe maghiari.

– În această perioadă medievală şi premoderna a existat un caracter sistematic al asupririi mitologice maghiare?

– Este o abordare greşită, o ancorare în clişee negative. Disputele politice în jurul românilor apar după 1790, odată cu mişcarea Supplex Libellus Valachorum, în care românii, copiind şi alte modele din Europa, îi înaintează împăratului un memoriu prin care cer să fie recunoscuţi ca naţiune politică. Nu putem vorbi de asuprire sistematică în relaţia maghiar-român. Cel care vorbeşte de aşa ceva susţine un neadevăr.

– În concluzie: a existat în Transilvania o asuprire maghiară de 1000 de ani?

– Noi, românii, am fost oropsiţi politic, dar nu economic. Că maghiarii au fost stăpâni timp de 1000 de ani în Transilvania e una, însă au fost stăpâni doar politic. Asta nu înseamnă că au dus o politică antiromânească. Suntem predispuşi să generalizăm situaţii individuale din secolele XVII-XVIII în toată istoria de 1000 de ani.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 23 din 04.02.2014

Proiectele UDMR pentru sesiunea de primăvară / Modificarea constituţiei şi autonomia

In cadrul sesiunii parlamentare care a început ieri, UDMR va înainta inclusiv proiectul privind autonomia de pe Pământul Secuiesc. In următoarele luni, uniunea se va axa pe modificarea constituţiei şi adoptarea de către parlament a proiectelor de lege elaborate – a declarat Borbely Laszlo, vicepreşedintele politic.

Borbely a precizat: anul trecut, pe parcursul redactării modificărilor aduse legii fundamentale, au fost adoptate câteva prevederi importante în privinţa comunităţii maghiare, cum sunt, de exemplu, utilizarea liberă a simbolurilor naţionale şi principiul autonomiei culturale. Una din priorităţile UDMR este ca acestea să fi incluse în proiectul final, disputa pe marginea acestuia fiind demarată acum. Uniunea nu renunţă nici la ideea ca legea fundamentală să asigure posibilitatea înfiinţării regiunilor cu statut special, propunerea fiind respinsă anul trecut de comisia de redactare a constituţiei.

Referitor la proiectul vizând autonomia de pe Pământul Secuiesc, Borbely a menţionat: în aprecierea sa este foarte important ca acesta să fie cunoscut şi de români, şi să nu fie măturat de pe masă fără să fie citit. Tocmai pentru acest motiv, UDMR li se va adresa nu numai politicienilor, ci şi opiniei publice române, vrea să convingă oamenii că autonomia nu se îndreaptă împotriva nimănui, nu sunt motive pentru care ar trebui să existe temeri faţă de ea. Proiectul de autonomie elaborat de uniune nu a fost dat deocamdată publicităţii, deşi a fost promis, mai întâi pentru sfârşitul lui decembrie, apoi pentru sfârşitul ianuarie, că proiectul va fi supus dezbaterii publice. In opinia lui Borbely, există pericolul ca parlamentul să-l ţină închis într-un sertar, însă tot îl vor înainta. UDMR nu a renunţat nici la adoptarea legii minoritare care reglementează autonomia culturală şi care zace încă din 2005 în parlament. Prin celelalte iniţiative legislative, uniunea ar reglementa drepturile lingvistice minoritare în cadrul sistemului sanitar şi în justiţie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7110 din 04.02.2014

Ceea ce permite proiectul constituţiei / Autoorganizarea şi utilizarea simbolurilor

Regiunile tradiţionale se pot organiza în subunităţi administrative în cadrul viitoarelor regiuni: comisia parlamentară specială, însărcinată cu elaborarea proiectului de revizuire a constituţiei, a adoptat propunerea înaintată de UDMR. Proiectul a fost finalizat ieri, fiind votat în unanimitate după ce Partidul Democrat Liberal (PDL) a părăsit sala.

Este inclusă în proiectul constituţiei şi prevederea potrivit căreia minorităţile naţionale îşi pot folosi liber, pe teren privat, dar şi în spaţiu public, simbolurile naţionale referitoare la identitatea lor etnică, lingvistică şi confesională, deşi consiliul legislativ român (format din specialişti) a propus eliminarea acestui drept – a anunţat Mate Andras, lider de fracţiune, membru UDMR al comisiei de redactare a proiectului, în opinia căruia, din punctul de vedere al maghiarimii s-a înregistrat un progres faţă de prima variantă a textului redactat în iunie anul trecut.

Cu ocazia votului din iunie, Mate Andras s-a abţinut, însă de data aceasta a votat proiectul, printre aspectele pozitive ale acestuia pomenind de recunoaşterea rolului îndeplinit de minorităţile naţionale în întemeierea statului român, permiterea utilizării libere de către acestea a simbolurilor naţionale, precum şi înfiinţarea unor organisme decizionale şi executive cu atribuţii ce vizează menţinerea identităţii lor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7111 din 05.02.2014, autor Demeter J. Ildiko

Florea discriminează

Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, a fost amendat cu 8.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru nesoluţionarea inscripţionării bilingve a şcolilor din municipiu. Edilul a fost atenţionat anterior asupra acestei obligaţii, fiind amendat doar în urma nerespectării somaţiei. Plângerea împotriva primarului a fost depusă de Mişcarea Angajament Civil (CEMO). România consideră că politica minoritară pe care o aplică este una drept excepţională, ca urmare, şi realitatea trebuie să reflecteze acest lucru. Bilingvismul este şi un semn al egalităţii în şanse, al respectului reciproc. Excluderea din spaţiul public a inscripţiilor în limba maghiară generează sentimentul de inferioritate în elevii maghiari, şi cel de superioritate în elevii români – a explicat Szigeti Eniko, preşedintele executiv al CEMO.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7112 din 06.02.2014

UDMR contraatacă / Îl învaţă pe prefect să respecte legea

Dacă e război, să fie război: serviciul de asistenţă juridică Miko Imre al UDMR începe o campanie de plângeri împotriva tuturor celor care nu aplică prevederile legale vizând utilizarea limbii materne a minorităţilor – a anunţat ieri Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe.

In Trei Scaune, prima ţintă este însuşi prefectul Dumitru Marinescu, care nu face altceva decât să atace în instanţă inscripţiile, drapelele, simbolurile maghiare. Excesul de zel de care dă dovadă se răsfrânge însă asupra sa, pentru că nu se poate cere socoteală doar pentru o parte din lege care este pe placul nostru, nu poate fi apărată exclusiv limba română în condiţiile în care şi maghiara e obligatorie în aşezările în care cel puţin 20% din populaţie vorbeşte această limbă. Dacă omul guvernului cere respectarea legii, să aibă în vedere ca în toate instituţiile statului să fie validat bilingvismul efectiv: în cadrul prefecturii în fruntea căruia se află el, în diferite instituţii, şcoli – inclusiv la liceele Mihai Viteazul şi Constantin Brâncuşi -, la nivelul autorităţilor, pe formulare, inclusiv pe pliantele cu caracter informativ. Vom cere socoteală pentru toate acestea – promite Antal Arpad, potrivit căruia comite o mare eroare cel care crede că prin procese, amenzi, plângeri repetate îi poate speria pe secui. Prefectul a picat testul bunului simţ atunci când a contestat procesul plăcuţelor cu denumiri de străzi, pierdut în prima instanţă, şi nu şi-a dat încă seama că acţionând cu râvnă, într-un mod ridicol, a lucrat de fapt pentru noi: răspundem provocării şi vom depune şi noi plângere pentru lipsa oricărei inscripţii în limba maghiară, dacă e nevoie, chiar o sută pe săptămână, până când legea va deveni obligatorie pentru toţi. Si nu ne vom mulţumi cu măsuri iluzorii -a precizat edilul, pomenind de Târgu Mureş ca de un exemplu negativ, unde în Piaţa Szekely Vertanuk se poate citi Piaţa Martirilor Secui.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7113 din 07.02.2014, autor Demeter J. Ildiko

Dezbatere publică pe legea drapelelor

Ieri, ministerul dezvoltării regionale şi administraţiei a supus dezbaterii publice proiectul legii drapelului, care prevede modalitatea de adoptare de către autoguvernările locale şi judeţene a drapelelor proprii şi condiţiile în care acestea pot fi arborate pe instituţii. Conform proiectului care poate fi accesat pe site-ul ministerului, pot avea drapel propriu doar acele unităţi administrative care dispun de stemă. Conform legii, drapelele adoptate pot conţine doar stema, respectiv denumirea unităţii administrative, care poate să apară şi în limba minorităţilor naţionale acolo unde respectiva minoritate este în proporţie de cel puţin 20%. Culoarea drapelului, respectiv alte semne distinctive trebuie supuse unei dezbateri publice pentru ca drapelele adoptate de autoguvernări să fie cele mai reprezentantive pentru zonă şi pentru cei care locuiesc acolo. Conform proiectului, drapelele localităţilor sau cele judeţene pot fi arborate pe sediile primăriilor respectiv pe clădirile instituţiilor aflate în subordinea autoguvernării, împreună cu drapelul românesc şi cel al UE. Drapelul autoguvernării mai poate fi arborat cu ocazia unor manifestări, festivităţi, evenimente protocolare locale, însă nu pot depăşi nici mărimea şi nici numărul drapelelor româneşti şi ale UE. Pentru încălcarea prevederilor proiectului, prefectul poate aplica amenzi între 5-10.000 de lei. Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale, le-a promis, în iulie anul trecut, la Băile Balvanyos, liderilor autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc că va elabora o lege care va face posibilă adoptarea de către autoguvernările locale a unor drapele proprii, pe care să le arboreze pe clădirile instituţiilor publice care le sunt subordonate.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7114 din 08.02.2014

Statutul autonomiei ia naştere greoi

Statutul autonomiei Pământului Secuiesc va fi finalizat cel mai probabil în luna mai. Potrivit deputatului Marton Arpad, este nevoie de foarte multă muncă în vederea obţinerii unei legi care să nu poată fi atacată din cauza inconsecvenţei sau a erorilor juridice. Potrivit deciziei UDMR, proiectul autonomiei Pământului Secuiesc va fi întocmit după modelul legii în vigoare din Tirolul de Sud. În calitate de membru al comisiei, Marton Arpad a elaborat prima variantă, care va constitui baza statutului, luând în considerare particularităţile juridice române, şi a prezentat-o în cadrul şedinţei din decembrie a comisiei. Participanţii au avut posibilitatea să-şi formuleze observaţiile, în baza cărora, deputatul din Trei Scaune a elaborat un nou pachet alternativ, în baza căruia trebuie să ia naştere decizia de principiu privind varianta pe care o vor sprijini şi ce o să conţină textul care va fi supus dezbaterii publice. In cadrul respectivei dezbateri publice, toată lumea va avea posibilitatea să-şi prezinte opiniile, în baza cărora va fi elaborată varianta finală a legii, care va fi prezentată de către UDMR, în sesiunea parlamentară actuală, până la sfârşitul lunii iunie – a declarat Marton Arpad.

În momentul de faţă, reprezintă o problemă faptul că nu se ştie cum va fi noua constituţie, lucru care va trebui luat în calcul la elaborarea variantei finale. In momentul de faţă, crearea regiunilor administrative face parte din propunerile de revizuire a constituţiei, însă nu se vorbeşte despre atribuţiile cu care vor fi înzestrate acestea, iar astfel, elaborarea unui proiect de lege este destul de grea – a declarat deputatul. Acesta a mai declarat că membrii comisiei au dispute aprinse legate de patru mari subiecte, iar în cazul acestora trebuie neapărat să se ajungă la un consens. Un astfel de punct se referă la teritoriul viitorului Pământ Secuiesc autonom: oare să ia ca bază cele trei judeţe sau Pământul Secuiesc istoric? In cazul celei de-a doua variante sunt mai multe probleme: sunt sate majoritar maghiare de-a lungul graniţei, al căror loc ar fi aici, însă sunt sate româneşti care nu doresc să aparţină aici. Sunt dileme serioase legate şi de justiţie, crearea sistemului de învăţământ şi trebuie să se ia o decizie şi în legătură cu garanţiile în plus acordate românilor care trăiesc aici.

În cadrul comisiei pot fi constatate două păreri total diferite. Potrivit unuia dintre grupuri, trebuie elaborată o lege care să fie acceptabilă măcar din punct de vedere teoretic, una care să nu se lovească de piedici constituţionale şi juridice din cauza cărora poate fi dată imediat la o parte. Potrivit celei de-a doua păreri, nu este sigur că va fi acceptată, aşadar cel puţin să aibă forma pe care şi-o doresc. Sunt două extreme, dar ambele sunt raţionale, însă demonstrează cât de diferiţi sunt membrii comisiei – a declarat Marton Arpad. Acesta nu ştie sigur câţi membri are comisia, până în prezent a discutat cu 10 din ei.

Deocamdată, deputatul nu a putut stabili o dată exactă până la care va fi elaborată varianta destinată dezbaterii publice, însă în opinia sa, acest lucru trebuie să se întâmple până în luna mai, ca să se încadreze în această sesiune parlamentară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7114 din 08.02.2014, autor Farkas Reka

Ghidfalău / Inscripţiile maghiare în chenar de doliu

Primarul localităţii Ghidfalău, Berde Jozsef, a acoperit inscripţiile maghiare de pe cele două clădiri publice cu o pânză impermeabilă albă, cu chenar de doliu. Edilul ne-a declarat că pune astfel capăt circului legat de atacul prefectului şi de somaţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Prefectul s-a legat şi de plăcuţa memorială Cztez Janos.

Cele două inscripţii acoperite sunt cea aflată deasupra intrării în clădirea primăriei -Kozseghaza, respectiv inscripţia Erdos Gabor Muvelodesi Haz-Gidofalva, aflată pe faţada clădirii învecinate. Berde Jozsef a declarat că prefectul Dumitru Marinescu l-a somat la sfârşitul anului trecut să facă în aşa fel încât inscripţiile unilingve să dispară. Nu a făcut acest lucru. Prefectul a intentat proces la tribunalul judeţean şi l-a şi câştigat. S-a depus o contestaţie, iar cazul a fost transferat la Curtea de Apel Braşov. Aici, cazul nu a fost dezbătut încă. In paralel, a primit o somaţie şi din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, în vederea îndepărtării inscripţiei unilingve. Primarul explică faptul că nu s-a întâmplat altceva decât că a fost reamplasată inscripţia originală. In ceea ce priveşte denumirea casei de cultură, aceasta nu a deranjat pe nimeni timp de decenii. In momentul de faţă, a dorit să se pună capăt circului, astfel că a acoperit inscripţiile incriminate, explică edilul.

Primarul a mai comunicat că prefectul s-a legat şi de caracterul unilingv al celor două plăcuţe de marmură amplasate pe primărie. Una este dedicată generalului Czetz Janos, iar cealaltă a fost amplasată la dispoziţia autoguvernării Nagyvazsony, localitatea lor înfrăţită, în anul 2000, în cinstea millennium-ului maghiar şi a relaţiilor de înfrăţire, şi include un citat din Kolcsey.

Berde Jozsef nu crede că fostul său coleg primar al comunei Vâlcele, lansează atacurile benevol. El consideră că este doar o piesă pe tabla de şah, dirijată de alţii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7120 din 15.02.2014, autor Szekeres Attila

Sentinţă judecătorească în primă instanţă / Nu poate exista referendum despre regiunile de dezvoltare

Prefectura Judeţului Covasna a câştigat procesul în primă instanţă împotriva Consiliului Judeţean Covasna, prefectura atacând la sfârşitul anului trecut hotărârea privind organizarea referendumului pe tema apartenenţei celor trei judeţe pe de Pământul Secuiesc la o singură regiune de dezvoltare.

UDMR a anunţat anul trecut va demara o acţiune de strângere de semnături în acest sens şi că prin sprijinul cetăţenilor va iniţia un referendum pe tema apartenenţei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş la o singură regiune de dezvoltare.

În luna octombrie, în decurs de zece zile s-au strâns 100.000 de semnături. Consiliile judeţelor Covasna şi Harghita au adoptat în noiembrie hotărârile legate de organizarea referendumului în data de 9 decembrie. In judeţul Mureş, majoritatea română a obstrucţionat fixarea iniţiativei pe agenda de lucru. Dumitru Marinescu, prefectul judeţului Covasna, a acţionat de urgenţă, atacând decizia în contencios administrativ.

Instanţa s-a pronunţat în 2 februarie, dându-i dreptate prefecturii. Autoguvernarea judeţeană a primit motivaţia în data de 11 februarie, iar în ea se specifică faptul că hotărârea este anulată din cauza unor motive formale – a informat Tamas Sandor. In opinia instanţei, data începerii dezbaterii publice (de 30 de zile) nu a fost calculată aşa cum trebuie şi ar fi trebuit să se ţină cont nu de şedinţa de consiliu, ci de şedinţele comisiei de specialitate. A fost obiectat faptul că materialul lansat spre dezbatere publică a fost publicat doar în presa locală, deşi potrivit argumentelor lor, problema vizează trei judeţe şi, ca urmare, ar fi trebuit să apară într-o publicaţie naţională. In opinia lui Tamas Sandor, este un lucru absurd, deoarece trebuia cerută opinia locuitorilor judeţului Covasna, şi nu opinia altora. El a calificat drept ciudat şi cel de-al treilea motiv, potrivit căruia consiliul a modificat textul iniţial, acesta nefiind identic cu cel lansat spre dezbatere publică. In felul acesta, judecătorii au pus sub semnul întrebării dreptul decizional al consiliului.

Tamas Sandor a subliniat că vor depune întâmpinare împotriva deciziei şi speră în reuşita lor, ţinând cont de faptul că judecătorii nu au găsit nimic de obiectat în privinţa conţinutului hotărârii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7120 din 15.02.2014, autor Farkas Reka

Petiţia formulată de Asociaţia Civili pentru Trei Scaune (CIVEK), în scopul restaurării monumentului de război din Sfântu Gheorghe, a fost semnată de aproape 1.200 de maghiari din Sfântu Gheorghe, respectiv din diferite colţuri ale lumii. Petiţia intitulată Petiţie Civilă pentru ocrotirea monumentelor noastre a fost înregistrată miercuri, la primăria Sfântu Gheorghe.

Bereczki Kinga, preşedinta CIVEK, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă ad-hoc, organizate imediat după înregistrarea petiţiei, că majoritatea semnatarilor sunt locuitori din Sfântu Gheorghe, însă printre ei se regăsesc şi sunt de acord cu cerinţele enumerate şi maghiari din ţări precum Ungaria, Australia, Germania, Canada.

În petiţie i-am solicitat conducerii oraşului sistarea procesului de distrugere a monumentului şi reamplasarea tuturor simbolurilor, inscripţiilor maghiare precum şi a stemei. Să nu se atingă de celelalte monumente ridicate în cimitir. Totodată cerem alocarea unei parcele în scopul înfiinţării unui loc memorial, a cărui întreţinere va fi asumată de mai multe organizaţii civile – a afirmat Bereczki. Potrivit acesteia, numărul impresionant al semnatarilor din Sfântu Gheorghe ar trebui să fie un mesaj pentru oraş, pentru a opri procedura de distrugere a monumentelor.

Subliniem că nu este vorba despre restaurare, despre conservarea unei stări, ci că monumentul a fost distrus, transformat complet, realizat dintr-un material nou, cu un conţinut nou faţă de textul original, ajungând să fie un monument străin pentru noi toţi – a spus Bereczki Kinga. In opinia sa, acest tip de restaurare este foarte similar cu transformarea fostei şcoli a romilor, în locul căreia a fost înfiinţat prima şcoală românească. Biserica ortodoxă a primit clădirea veche, pe care a dărâmat-o complet şi ridicat una nouă, în stil arhitectural oltenesc, denumind-o mai apoi prima şcoală românească. In urma acestor fapte, în Sfântu Gheorghe avem un imobil construit în stil oltenesc, străin din punct de vedere peisagistic zonei noastre, pe care îl denumim şcoală românească – a mai adăugat ea.

Potrivit lui Bereczki, semnatarii şi iniţiatorii petiţiei au convingerea că liderii oraşului nu vor continua distrugerea monumentelor noastre şi vor reprezenta în continuare interesele comunităţii locale, militând pentru păstrarea caracteristicilor proprii.

Iniţiatorii au speranţa că la viitoarele restaurări sau reabilitări, conducerea oraşului se va baza pe specialişti adevăraţi şi nu îi va angrena în asemenea lucrări pe nişte diletanţi, ci vor contacta specialişti de prestigiu, care să asigure profesionalism în restaurarea monumentelor.

Sursa: www.szekelyhon.ro din 12.02.2014

Sf. Gheorghe

27.02.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

2014 Revista presei maghiare 03 by Dan Tanasă

Tags: , , , , , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

2 Responses to Revista presei maghiare din România 01.02 – 15.02.2014

  1. […] Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7114 din 08.02.2014 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita) […]

  2. […] Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7114 din 08.02.2014 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita) […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România 01.02 – 15.02.2014"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-01-02-15-02-2014/