Revista presei maghiare din România 01.04 – 15.04.2013

May 22, 2013 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1072

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 07 / 01-15.04.2013

Despre reorganizarea administrativă la Academie / Regiuni istorice, cu atribuţii reale

România are nevoie de regiuni administrative în locul actualului sistem supracentralizat – a declarat premierul Victor Ponta la forumul organizat ieri la Academia Română de Ştiinţe, pe tema reorganizării regionale a ţării, eveniment la care au participat savanţi şi politicieni. In opinia majorităţii academicienilor prezenţi, regiunile trebuie conturate în baza identităţilor istorice. Nu s-a vorbit însă despre o reorganizare concretă.

Victor Ponta a declarat că se confruntă zilnic cu supracentralizarea. O guvernare supracentralizată nu poate fi eficientă. El a dat ca exemplu domeniul justiţiei.

Premierul a recunoscut că nu Comisia Europeană este cea care-i pretinde României să înfiinţeze regiuni administrative, însă în opinia sa, şi Bruxellesul salută această idee. In ceea ce priveşte înfiinţarea regiunilor, Bucureştiul speră că se va amplifica eficienţa accesării fondurilor structurale, ţinând cont de faptul că, în momentul de faţă, problema cea mai mare a judeţelor este aceea că trebuie să se insiste pe la ministerele de la Bucureşti pentru asigurarea cotei-parte în cazul proiectelor UE.

Mulţi academicieni au susţinut ideea regiunilor istorice. In opinia lor, noua reorganizare regională ar trebui înfăptuită în baza identităţilor regionale deja existente. Care este regiunea occidentală? Eu nu m-am născut în regiunea occidentală, ci în Banat – a declarat Ioan Paun Otiman, agronom, economist. La forumul organizat în cadrul academiei, mai mulţi savanţi au contestat ideea ca regiunile de dezvoltare să fie ridicate la rang administrativ. Trebuie să pornim de la ideea regiunilor istorice. Eu pot să îmi imaginez o regiune a Transilvaniei de Nord, o regiune a Transilvaniei de Sud, o Oltenie separată, o Dobroge separată, o regiune riverană Dunării – a explicat Răzvan Theodorescu, istoric, fost ministru al culturii. Întrebat fiind dacă Pământul Secuiesc istoric ar putea fi o regiune istorică de sine stătătoare, Theodorescu a răspuns negativ. El a declarat că prin prisma tradiţiilor istorice, judeţul Harghita ar putea fi inclus în regiunea Transilvaniei de Nord, iar judeţul Covasna ar putea fi inclus în regiunea Transilvaniei de Sud. In opinia academicianului, reorganizarea bazată pe şapte regiuni nu este bună şi ar fi nevoie de cel puţin 11 regiuni.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6856 din 03.04.2013

Cazul MOGYE / Nu există suficienţi profesori maghiari

Prevederile convenţiei încheiate în luna septembrie a anului trecut în vederea diminuării conflictului româno-maghiar de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş au fost îndeplinite doar parţial – este de părere Szilagyi Tibor, prorectorul Universităţii. După şedinţa de ieri a senatului, care a adoptat rezultatele examenelor anunţate pentru ocuparea funcţiilor vacante de profesori, a declarat că doar două treimi din funcţii au fost ocupate în urma concursurilor organizate în ultimul timp. El a menţionat că secţia maghiară se confruntă în continuare cu lipsa de cadre didactice. Din cele 37 de funcţii de profesori, anunţate în cadrul universităţii, 15 au fost solicitate de secţia maghiară. Potrivit prorectorului, unele funcţii nu au putut fi ocupate deoarece candidaţii s-au retras înaintea concursului sau au renunţat din cauza birocraţiei.

Sursa cotidianul Haromszek, nr. 6857 din 04.04.2013

Petiţie pentru autonomia teritorială / Incă mai sunt aşteptate semnături

In cursul acestei săptămâni mai continuă acţiunea de strângere de semnături în vederea sprijinirii petiţiei adoptate la mitingul autonomist din 10 martie, de la Târgu Mureş. In cadrul şedinţei Comisiei Permanente a CNS, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, la Sfântu Gheorghe, se va decide dacă săptămâna viitoare se va mai putea adera sau nu la această iniţiativă.

CNS a strâns prin două modalităţi semnături pentru petiţia privind autonomia: pe internet şi pe formularele imprimate. Pe site-ul înfiinţat în acest scop (http://www.autonomia.ro/68-beadvany-romania-kormanyahoz-a-szekely-szabadsag-napjan.html), până aseară s-au strâns 23.000 de semnături, iar câteva mii de persoane au semnat petiţia imprimată pe suport de hârtie. Cei care doresc să semneze, o pot face la sediile CNS şi PCM, în mediul rural – la însărcinaţii locali ai consiliilor secuieşti, iar la Ozun – la sediul primăriei – a informat Gazda Zoltan, preşedintele CNS scaunul Sepsi.

Semnăturile strânse până în momentul de faţă vor fi centralizate la sfârşitul acestei săptămâni, însă un lucru este cert, şi anume că petiţia îi va fi înaintată guvernului român alături de câteva mii de semnături de susţinere. Procedura va fi decisă de Comisia Permanentă a CNS.

La şedinţa organismului decizional al CNS, care va avea loc sâmbătă, se va discuta şi dacă va fi iniţiat sau nu un nou miting autonomist, iar dacă da, care să fie cea mai potrivită locaţie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6858 din 05.04.2013, autor Farkas Reka

Bentiţa în culori naţionale a Sabinei, cusută cu aţă albă

In momentul de faţă a devenit clar că grupările româneşti ultranaţionaliste din Covasna au avut planuri pe termen mult mai lung în legătură cu bentiţa în culori naţionale a fetiţei din Covasna, Sabina Elena. Dintele veninos al intenţiei a fost extras, cu simţ diplomatic, de delegaţia ministerială, de inspectoratul şcolar judeţean şi de opinia publică. Mişcarea naţională, demarată în vederea apărării fetiţei, care părea să se extindă ca o flacără din Constanţa până în Iaşi, din Bucureşti până în Tulcea, a încetat în lipsă de motive. A fost însă utilă pentru exprimarea ideii că forţele care au reuşit, în urmă cu 20-22 de ani, în stradă mii de elevi şi de adulţi, în vederea apărării Transilvaniei împotriva aşa-numitei expansiuni maghiare, să străduiesc să îşi facă treaba la fel ca şi în trecut. Tinerii despre care am crede că s-au delimitat de orice sentiment antimaghiar naţionalist puternic, pot fi manipulaţi şi scoşi în stradă în zorii schimbării regimului.

Acum – când întâmplarea pare să se liniştească – reiese că manipulatorii din Voineşti şi din Zăbala ai fetiţei au dorit să obţină mult, mult mai mult prin cazului bentiţei. Iată că a apărut un fost mesager, un reprezentant juridic, un anume Gheorghe Tabalai, care a redactat un lung manifest şi care, în momentul de faţă recrutează semnături pentru a demonstra că fetiţa a fost, în şcoala ei, aşa-zis stigmatizată. Nu a fost apărată nici de inspectoratul şcolar, iar profesorii şcolii au primit fel de fel de sancţiuni. Gheorghe Tabalai nu se mulţumeşte cu atât. In manifestul transmis agenţiei Agerpres, el nu doar atacă înflăcărat şcoala şi inspectoratul, ci şi instigă împotriva maghiarilor care trăiesc aici. Îl irită faptul că sunt afişate drapele secuieşti şi autocolante cu inscripţia SIC.

Din manifestul antimaghiar, din acţiunea de strângere de semnături şi din seria acuzaţiilor lansate de Gheorghe Tabalai reiese că ei sunt cei care s-au aflat în spatele problemei bentiţei Sabinei Elena şi că scopul lor a fost, pe lângă defăimarea Liceului Korosi Csoma Sandor şi a inspectoratului şcolar judeţean, generarea unei atmosfere antimaghiare în întreaga ţară.

Nu trebuie să ne gândim prea mult cine i-ar fi putut însărcina.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6858 din 05.04.2013, autor Simo Erzsebet

Sfântul Ştefan, păstorul român de berbeci

Ionuţ Tene, un istoric român, a prezentat o teorie monstruoasă. În opinia sa, secuii sunt români ortodocşi maghiarizaţi în mod forţat. Până în secolul al XIX-lea, toate localităţile transilvănene au fost româneşti, iar scrierea runică şi poarta secuiască sunt moşteniri româneşti străvechi.

Materialul a apărut în luna februarie, iar articolul original a apărut pe http://www.napocanews.ro/2013/02/originea-secuilor-intre-etnicitatea-autohtonilor-şi-valurile-migratoare-panonice.html. Faptul că nu este vorba despre un jurnalist diletant, este demonstrat de ideea că Ionuţ Tene a absolvit în anul 1995 facultatea de istorie a Universităţii de Ştiinţe Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în anul 1999 şi-a obţinut doctoratul.

Fraţii românilor

Pregătirea sa de istoric nu l-a împiedicat pe Tene să aşterne pe hârtie următoarele rânduri: Istoria secuilor este singulară. Identitatea lor istorică şi caracteristicile lor se bazează pe tradiţii vechi. Din păcate, în ultimii 150 de ani, secuii au fost maghiarizaţi forţat de către nobilii din Transilvania şi din Panonia. Din punct de vedere lingvistic au devenit maghiari. Multe cuvinte de-ale lor provin din vechea limbă secuiască, limbă care a dispărut în decursul secolului al XVI-lea atunci când secuii au fost maghiarizaţi din cauza atitudinii agresive a nobililor maghiari.

În legătură cu originea secuilor, autorul recunoaşte că aceasta urmează linia turanică. În opinia sa, acest trib războinic s-a amestecat în Panonia cu avarii, cu slavii, cu bulgarii şi cu românii. Potrivit scrierii ştiinţifico-fantastice, chiar şi analizele ADN indică faptul că cromozomul Y al secuilor este românesc, slav şi bulgar.

Luptătorii munteni ortodocşi

În opinia lui Ionuţ Tene, în timpul venirii maghiarilor, secuii erau un grup etnic ortodox între Tisa şi Munţii Bihorului. Maghiarii şi-au dat seama că secuii sunt un popor luptător şi i-au folosit pe post de grăniceri şi în avanposturi. În opinia istoricului, maghiarii i-au tratat îngrozitor pe secui.

Autorul aminteşte de Ioan I. Rusu şi Gheorghe Popa Lisseanu, istorici români renumiţi, în opinia cărora atunci când au sosit în Transilvania, secuii abia erau vreo câteva mii şi s-au amestecat cu românii străvechi. Dovezi în acest sens sunt, în opinia lor, poarta secuiască şi obeliscul. Ambele sunt asemănătoare cu cele ale românilor din Maramureş, care şi-au dobândit cunoştinţele de la daci. În baza acestei logici, rădăcinile limbii secuieşti are legătură cu dacii, iar drapelul cu soarele şi luna sunt şi ele caracteristice popoarelor dacice străvechi.

Împreună împotriva maghiarilor

În opinia lui Ionuţ Tene, ruinele bisericilor ortodoxe reprezintă dovada tragică a maghiarizării violente. Este clar că secuii sunt un popor etnic maghiarizat forţat.

Sfântul Ştefan, păstorul de berbeci

Ionuţ Tene nu este singurul cu asemenea teorii monstruoase. În iulie 2010, cotidianul de limbă română Libertatea pomenea de autorii cărţii intitulate Istoria scrierii româneşti secrete, în care Vasile Maierean şi Dan Dulciu au afirmat în legătură cu scrierea runică secuiască faptul că nu este vorba despre o scriere secuiască ci despre o scriere cu origini dacice străvechi. Această scriere a fost preluată mai târziu de români, care au folosit-o până în evul mediu, iar ulterior a fost copiată de către secui. Potrivit legendei, regele nostru întemeietor de stat a fost un păstor român de berbeci, ajuns în zona Balaton în timp ce oile sale păşteau în această zonă.

La graniţa schimbării tendinţei?

Falsificarea instituţionalizată a istoriei are, din fericire, şi critici. Lucian Boia, profesor de istorie în cadrul Universităţii Bucureşti, a arătat că după înfiinţarea României Mari nu a existat nici un oraş din Transilvania în care procentul locuitorilor români să fi depăşit jumătate din numărul total al locuitorilor.

Teoria continuităţii daco-romane este contestată şi de Lupescu Radu, istoric în cadrul Universităţii Maghiare de Ştiinţe Sapientia.

Sursa: publicaţia bilunară Europai-Ido, nr.8 din aprilie 2013

Cu o putere armonizată

Problema regionalizării atârnă deasupra maghiarilor din Transilvania precum sabia lui Damocles. Actualii domni ai ţării doresc să soluţioneze problema până în luna decembrie a acestui an. Politicenii din judeţele Gorj, Teleorman sau Galaţi ştiu puţine lucruri despre maghiarii din Transilvania, despre Pământul Secuiesc, dar la fel ca şi înaintaşii lor, consideră că cea mai bună soluţie ar fi ca noi să nu mai deranjăm românizarea completă a ţării. Sunt extrem de deranjaţi de maghiarii care trăiesc în bloc, mai ales de Pământul Secuiesc şi Partium. Vor să facă ceva împotriva acestora, iar în momentul de faţă doresc să ne dezmembreze prin intermediul acestui proiect de reorganizare pe opt regiuni. Este vizibil că şi la aproape o sută de ani de la Trianon, noi reprezentăm o piedică a statului român pur din punct de vedere etnic. Ei ar dori să definitiveze, să finalizeze activitatea începută de Gheorghiu Dej şi de Ceauşescu prin fărâmiţarea, dispersarea sălaşurilor noastre, pentru a putea fi asimilaţi cât mai repede sau pentru a ne căra de pe pământul nostru natal.

Cele opt regiuni de dezvoltare înfiinţate în anul 1998 ar urma să fie înzestrate cu atribuţii administrative. Creatorii acestor regiuni au avut grijă, şi la vremea respectivă, ca nu cumva să reînvie conştiinţa identitară regională, care în opinia lor ar periclita unitatea ţării. Fac fel de fel de experimente, pentru că au timp de aşa ceva. In cazul în care planurile lor nu vor aduce rezultatele scontate, le vor schimba. In ceea ce îi priveşte însă pe maghiarii din Transilvania, care abia dacă sunt în număr de 1,2 milioane, le-a ajuns cuţitul la os. Pentru noi, regiunea Pământul Secuiesc este vitală, iar Bucureştiul nu vrea să audă de voinţa noastră. Acest lucru generează un nou val naţionalist. Noi invocăm dreptul internaţional. Ei ignoră acest lucru, deşi ştiu exact că există nenumărate legi şi recomandări care interzic dezbinarea blocurilor etnice şi recomandă restabilirea acelor autonomii care pot contribui în mod eficient la păstrarea identităţii.

România, actuala putere, ignoră documentele internaţionale şi au uitat de mult că în momentul semnării dictatului de la Trianon, românii le-au promis autonomie minoritarilor maghiari şi saşi din Transilvania.

Vor să decidă din nou peste capetele noastre. Deşi toată lumea se teme de acţiunile radicale, ei ne ameninţă totuşi pura existenţa şi viitorul. Trebuie să spunem stop Bucureştiului, printr-o putere armonizată, pentru ca acest lucru să se audă aşa cum trebuie până pe malul Dâmboviţei, până în Moldova, Dobrogea şi chiar până la Bruxelles. Dacă nu vom acţiona în acest sens, în câteva decenii, amintirea noastră va mai fi păstrată doar de cimitirele şi bisericile noastre cetate, aşa cum s-a întâmplat cu şvabii, evreii şi saşii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6859 din 06.04.2013, autor Simo Erzsebet

Există o singură tabără

Cazul drapelului secuiesc se inflamează din când în când în România şi chiar dacă politicienii de la Bucureşti s-au dezlănţuit, citarea directorilor de şcoli din judeţul Harghita indică faptul că acest lucru nu s-a terminat încă, iar cele întâmplate pe stadioane şi în sălile de sport reprezintă incidente antimaghiare care indică faptul că generarea unei astfel de tensiuni nu a rămas fără efect, iar pornirile naţionaliste au putut fi din nou amplificate.

Parţial ne linişteşte faptul că liga de fotbal a sancţionat incendierea drapelului ungar la Cluj, iar federaţia română de fotbal a condamnat manifestarea antimaghiară de la meciul din preliminarii, dintre Olanda şi România. Ne putem bucura că simbolul nostru a devenit atât de cunoscut pe o scară atât de largă. Acesta poate fi identificat chiar şi de jandarmi. Rămâne însă o întrebare: de ce este nevoie de colaborarea cu organele de menţinere a ordinii pentru persecutarea drapelului albastru-auriu? Ce bază legală poate avea interzicerea drapelului într-o sală de sport?

La sfârşitul săptămânii trecute, comunitatea care a umplut sala de sport Szabo Kati a ridicat în aer peste o mie de drapele secuieşti în timpul intonării imnului secuiesc. Există un răspuns civilizat, paşnic şi clar: chiar dacă simbolurile noastre sunt interzise şi persecutate, noi le apărăm. Manifestarea suporterilor din Sfântu Gheorghe are valoarea unui semnal inclusiv după incidentele petrecute în ultimele săptămâni. Le-am transmis localităţilor Alba Iulia, Bucureşti dar şi Europei că suntem diferiţi chiar şi în sport. Nu incendiem drapele, nu scandăm lozinci xenofobe, ci ne susţinem paşnic şi cu fermitate simbolurile şi identitatea.

Este nevoie de această atitudine şi va fi nevoie de ea şi atunci când peste câteva săptămâni sau luni, la Bucureşti va fi reconturată noua hartă administrativă a ţării.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6860 din 08.04.2013, autor Farcadi Botond

Directorii de şcoli au fost citaţi din cauza drapelului secuiesc

Directorii de şcoli din judeţul Harghita, care au arborat drapelul secuiesc, au fost citaţi la poliţie. Săptămâna trecută, din cauza drapelelor secuieşti arborate pe faţada instituţiilor au trebuit să se ducă la poliţie directorul Colegiului Tehnic Batthyany Ignac din Gheorgheni, cel al Scolii Generale Fogarasy Mihaly şi directorul Gimnaziului Salamon Erno.

Lakatos Mihaly, directorul Gimnaziului Salamon Erno, a declarat: vineri a trebuit să dea o declaraţie scrisă la poliţie despre împrejurările în care drapelul secuiesc a ajuns pe instituţia de învăţământ. Lakatos Mihaly are cunoştinţă de faptul că directorii de şcoli din Odorheiu Secuiesc au primit citaţii asemănătoare. Laczko Gyorgy, directorul Gimnaziului Tamasi Aron din Odorheiu Secuiesc, a declarat ieri că a trebuit să dea o declaraţie scrisă în acest sens în urmă cu o lună. Poliţia nu a cerut însă îndepărtarea drapelului.

Borboly Csaba, preşedintele autoguvernării judeţene Harghita, le-a adresat ieri o scrisoare deschisă directorilor instituţiilor de învăţământ. In scrisoarea înaintată şi presei, Borboly a evidenţiat că nu există o normă juridică în vigoare, care să interzică utilizarea drapelelor locale, judeţene sau regionale. In opinia preşedintelui, ancheta poliţiei serveşte la intimidarea conducătorilor de instituţii, în sensul că poate aceştia se vor răzgândi şi vor înlătura drapelul.

Borboly Csaba i-a mai informat pe conducătorii de instituţii că a cerut sprijin juridic din partea serviciului Miko Imre, înfiinţat de UDMR.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6860 din 08.04.2013

Sondaj de opinie / Şansă în privinţa autonomiei Transilvaniei

Conform sondajului de opinie realizat de Bell Research şi publicat în cel mai recent număr al revistei Nemzetpolitikai Tukor (apărută sub îngrijirea direcţiei pe probleme externe a parlamentului ungar), aproximativ jumătate din maghiarii din România, chestionaţi, consideră că sunt şanse ca în decurs de cel mult 12 ani, Transilvania să obţină o anumită formă de autonomie.

Sondajul a fost realizat în trei judeţe de frontieră – Bihor, Sălaj şi Satu Mare – şi în trei judeţe de pe Pământul Secuiesc – Covasna, Harghita şi Mureş – în perioada august – octombrie anul trecut. 50% dintre respondenţi consideră că autonomia din Transilvania poate fi obţinută: 12% consideră că obţinerea autonomiei este posibilă în patru ani. 18% consideră că este posibilă în opt ani, iar 19% consideră că este posibilă în 12 ani. 58% consideră că autonomia Transilvaniei poate fi obţinută în trei cicluri politice, iar acest procent este de 30% în cazul judeţelor aflate în zona de frontieră. 35% dintre respondenţi au considerat că nu sunt şanse în privinţa obţinerii autonomiei Transilvaniei.

3% consideră că nu este nevoie de autonomie – se menţionează în revistă. După cum se mai arată, 56% dintre cei 894 de respondenţi, care consideră că sunt şanse pentru obţinerea autonomiei, consideră că în următorii 12 ani poate fi obţinută atât autonomia teritorial-administrativă, cât şi cea economică şi cea culturală. In ceea ce îi priveşte pe respondenţii care consideră că sunt şanse doar pentru o singură formă de autonomie, numărul celor de pe Pământul Secuiesc, care consideră reală autonomia culturală şi economică, a fost mai mare în comparaţie cu obţinerea independenţei teritoriale.

In ceea ce îi priveşte pe cei din zona de frontieră, pe lângă autonomia culturală, aceştia au considerat posibilă mai degrabă obţinerea independenţei teritoriale.

In cadrul sondajului, respondenţii s-au pronunţat şi cu privire la ce anume consideră cel mai important lucru: autonomia Transilvaniei, aderarea la spaţiul Schengen, autonomia Pământului Secuiesc, cazul Colegiului Szekely Miko, cazul universităţii de medicină din Târgu Mureş sau retrocedarea bunurilor private şi a celor confesionale. Majoritatea respondenţilor (34%) au considerat că cel mai important lucru este autonomia Transilvaniei.

Cei de pe Pământul Secuiesc au clasat pe primul loc autonomia Transilvaniei (36%), după care urmează cei care au desemnat pe primul loc autonomia secuiască (18%). In cazul judeţelor de frontieră, 33% dintre respondenţi au considerat importantă aderarea la spaţiul Schengen, iar 29% cauza autonomiei din Transilvania.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6861 din 09.04.2013

Autonomia teritorială a Transilvaniei

In opinia prodecanului Universităţii de Ştiinţe Babeş-Bolyai, este destul de optimistă opinia potrivit căreia în decurs de 10-12 ani, în Transilvania vor putea fi înfăptuite autonomia etnică şi cea teritorială. Salat Levente a vorbit despre acest lucru în ultima zi a conferinţei internaţionale intitulate Autonomii teritoriale în Europa: soluţii şi provocări. Ieri le-a vorbit ziariştilor, la Budapesta, despre sondajul de opinie apărut în ziua precedentă.

Salat Levente a declarat că nu crede că în decurs de 12 ani vor exista în România autonomie teritorială şi etnică. El a mai adăugat că este posibil ca formele de autonomie cu caracter administrativ sau regional să se amplifice, să se consolideze într-un fel sau altul. Este greu de apreciat ce înţeleg oamenii prin conceptul de autonomie. Este o iluzie faptul că maghiarilor transilvani le-ar fi oferită, de către comunitatea internaţională, o soluţie. Este important ca problema să figureze în cadrul forumurilor internaţionale, la un nivel corespunzător. In cazul în care va exista o decizie politică în acest sens, aceasta va fi adoptată în România – a declarat el. El a mai declarat că obţinerea statutului de autonomie are trei modalităţi: prin tratat internaţional sau tratatul bilateral şi în baza creării sistemului juridic intern. In acest caz există ultima variantă.

Pentru ca şansa să fie amplificată şi să poată fi fixată pe agenda de lucru, viziunea din Transilvania asupra problemei autonomiei trebuie schimbată fundamental, iar partenerul român trebuie ignorat. Nu a existat o strategie coerentă care să arate cum poate fi convinsă opinia publică românească să revină la sentimente mai bune, cum poate fi găsit un partener politic influent care să facă posibilă includerea problemei pe ordinea de zi – a arătat el.

Comunitatea românească este extrem de dezbinatoare şi a primit mesaje contradictorii în legătură cu autonomia pe care o doresc maghiarii din Transilvania, iar asta reprezintă una din marile probleme – a constatat el.

Prodecanul s-a mai referit la faptul că reorganizarea regională a ţării se află pe agenda de lucru dar nu este sigur că dezbaterea se va încheia în acest an. El este destul de sceptic în legătură cu rezultatele dezbaterii, mai ales în privinţa aspiraţiilor autonomiste maghiare – a adăugat el.

El consideră că în ultimii 15 ani nu s-au înregistrat progrese prea mari în cazul autonomiei. S-a conturat un fel de identitate regională, care s-a şi amplificat. Acest lucru este dovedit şi de cazul mişcării drapelul secuiesc – a declarat el. Din punctul de vedere al forţelor politice româneşti, acest lucru a mai servit la mobilizarea majorităţii româneşti în faţa unui eventual pericol – a declarat el. Această aspiraţie s-a dovedit a fi contraproductivă. In timp ce în trecut se putea auzi că nu există Pământ Secuiesc, în momentul de faţă nu se poate spune acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6862 din 10.04.2013

Marko: Munteanu este responsabil pentru manifestările antimaghiare / Drapelul secuiesc poate rămâne

În cadrul unei conferinţe de presă de ieri, parlamentarul UDMR de Sfântu Gheorghe, Marko Attila, a vorbit despre motivele care ar putea sta, în opinia sa, în spatele manifestărilor antimaghiare tot mai accentuate din ultimele săptămâni. După părerea sa, acest lucru se datorează, în parte, activităţii fostului prefect Codrin Munteanu.

Marko Attila i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului tineretului şi sportului, Nicolae Bănicioiu, în care îi prezintă cele constatate în ultimele luni, abuzurile şi instigările petrecute în sportul autohton, şi îi cere ministrului să analizeze cazurile şi să acţioneze ferm împotriva lor, prin toate mijloacele posibile. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, Marko a pomenit două posibile motive care să explice abuzurile, iar unul ar putea avea legătură cu fostul prefect Codrin Munteanu.

– Dacă Munteanu nu s-ar fi apucat să şicaneze comunitatea, primarii din cauza simbolurilor secuieşti, aceste tensiuni reciproce nu ar exista în ziua de azi. In acelaşi timp, pretenţia comunităţii maghiare la identitatea proprie se face simţită tot mai intensiv, mai radical, deoarece mijlocele politice, guvernamentale sunt limitate, iar situaţia autoguvernărilor a ajuns şi ea într-un impas -a arătat politicianul.

Cu toate acestea, mai mulţi primari au decis zilele trecute să asculte de somaţiile prefectului şi să îndepărteze drapelul secuiesc de pe faţadele primăriilor. In opinia lui Marko, acesta este un pas greşit. El este de părere că nu trebuie să se sară imediat ce un prefect începe să strige, deoarece legea nu interzice utilizarea drapelului secuiesc, ci prevede doar ca drapelul românesc şi cel al UE să fie arborate.

– Lipsa unei reglementări este cea care generează problema, însă UDMR lucrează deja la un proiect de lege, pentru a se clarifica o dată pentru totdeauna această problemă şi pentru a fi recunoscut legal dreptul utilizării simbolurilor minorităţilor. Dacă aş fi primar, nu aş ţine cont de somaţii, de scrisori, atâta timp cât nu precizează nimeni care este acel articol de lege care prevede clar interzicerea arborării drapelului secuiesc – a mai spus Marko Attila.

– Trebuie să analizăm cum arată aspiraţiile autonomiste de pe Pământul Secuiesc la începutul secolului al XXI-lea, deoarece România a devenit, între timp, membru UE, mediul juridic s-a schimbat şi Europa a trecut şi ea prin unele schimbări. Trebuie să vedem ce înseamnă autonomia în acest context – a spus parlamentarul.

În opinia sa, problema merită discutată acum strict în baza unor puncte de vedere ştiinţifice. Este necesară angrenarea unor specialişti, care să fie capabili să analizeze lucid această problemă, şi trebuie ascultată şi părerea părţii române. Parlamentarul doreşte să iniţieze personal, în viitorul apropiat, acest tip de dialog.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.70 din 12.04.2013, autor Levai Barna

Dezbatere publică de specialitate despre autonomie

Vorbim mult despre autonomie, asta este în ordine. In legătură cu necesitatea ei nu există divergenţe de opinie între organizaţiile politice maghiare din Transilvania, şi tocmai din această cauză ar fi important să analizăm şi din punct de vedere ştiinţific în ce măsură s-au schimbat mediul din ţară şi cel internaţional din momentul elaborării primului statut al autonomiei. Care sunt experienţele şi tendinţele în cadrul autonomiilor care funcţionează deja în lume – a declarat în cadrul unei conferinţe de presă de ieri Marko Attila, deputat UDMR de Sfântu Gheorghe, care iniţiază o dezbatere publică de specialitate în această problemă.

După cum a declarat, pe viitor doreşte să se adreseze specialiştilor maghiari, români şi internaţionali, unor analişti şi intelectuali, pentru ca prin intermediul unor activităţi de atelier şi studii – întemeiate ştiinţific – să arate care sunt tipurile de autonomie funcţionale din lume, care este cadrul legal în acest sens, care sunt laturile financiare, economice, lingvistice, administrative şi juridice. Cum pot fi transpuse aceste experienţe în contextul din România şi care sunt instrumentele democratice care duc la autonomie.

Marko Attila consideră importantă cartografierea formelor de autonomie aplicabile în cazul comunităţilor maghiare din România. El doreşte să îi implice în dezbatere şi pe intelectualii români, pentru ca astfel şi prin intermediul unei fundamentări ştiinţifice să poată fi demontate toate fobiile şi opoziţiile româneşti faţă de autonomie.

In următoarea perioadă, în vederea elaborării unor analize, Marko Attila se va adresa printr-o scrisoare specialiştilor din ţară, din Ungaria şi celor internaţionali, cu activitate recunoscută. De asemenea, doreşte să organizeze conferinţe. Până la sfârşitul anului va putea fi redactat un volum de studii care poate fi un punct de pornire şi poate constitui baza ştiinţifică a unei iniţiative legislative în problema unei autonomii moderne – a mai adăugat politicianul UDMR.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6864 din 12.04.2013, autor Farcadi Botond

Sf. Gheorghe

09.05.2012

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

2013 Revista presei maghiare 07 by Dan Tanasă



Tags: , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România 01.04 – 15.04.2013"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-01-04-15-04-2013/