Revista presei maghiare din România 01.08 – 15.08.2013

September 10, 2013 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1178

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 15 / 01-15.08.2013

SUA urgentează restituirea / Urmăresc şi cazul Miko

Administraţia continuă să trateze cu prioritate cazul – se menţionează în scrisoarea de răspuns a departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii, redactată în 9 iulie 2013 şi adresată celor 21 de congresmeni care în data de 13 iunie i-au solicitat secretarului de stat John Kerry să adopte o poziţie fermă faţă de guvernul român, pentru ca statul să restituie neîntârziat şi integral bunurile bisericii maghiare confiscate după anul 1945.

Andy Harris, singurul congresmen de origine maghiară, părintele iniţiativei, a autorizat Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF) să dea publicităţii scrisoarea semnată de subsecretarului de stat Thomas B, Gibbons. HHRF a susţinut din culise activitatea legiuitorilor.

Guvernul american s-a angajat să ocupe rolul de coordonator în sensul să încurajeze România în privinţa aplicării legii care să ofere o soluţie rapidă, dreaptă şi transparentă în cazul proprietarilor legitimi ai imobilelor confiscate de către autorităţile comuniste şi fasciste – se menţionează în scrisoarea Departamentului de stat. Thomas B. Gibbons informează echipa formată din 14 republicani şi 7 democraţi că în luna mai a acestui an, Douglas Davidson, însărcinat american responsabil cu problema Holocaustului, a efectuat o vizită la Bucureşti pentru a discuta cu guvernul român, cu parlamentul şi cu sfera civilă despre procesul restituirii.

In timp ce guvernul român şi parlamentul au lucrat la elaborarea noii norme juridice privind restituirile, noi am susţinut ideea ca viitorul acord-cadru să soluţioneze în mod drept şi urgent cererile de restituire înaintate de biserici şi de minorităţile naţionale, înţelegându-i în acest caz şi pe supravieţuitorii Holocaustului şi pe moştenitorii acestora. Partenerii români i-au asigurat de faptul că manifestă deschidere faţă de orice propunere înaintată, menită să îmbunătăţească norma juridică privind restituirile – a formulat diplomatul american. El mai adaugă: departamentul de stat din Washington urmăreşte în continuare cu atenţie situaţia, iar în măsura în care dispoziţiile de aplicare a legii privind retrocedările o vor impune, vom face presiuni în vederea aplicării demersurilor de îmbunătăţire.

Scrisoarea se referă şi la Cazul Colegiului Szekely Miko. In opinia lui Thomas B Gibbons, ambasada americană a urmărit cu consecvenţă încă de la început evenimentele şi se află de mai mulţi ani în relaţii de muncă permanente cu Marko Attila, pe care îl consideră un luptător respectat al drepturilor omului.

Reprezentanţii ambasadei SUA la Bucureşti au purtat discuţii cu reprezentantul din Trei Scaune în data de 25 iunie, iar la cererea sa, au participat – în mod oficial – ca observatori la audierea din 27 iunie de la ICCJ. Ne ridicăm în continuare glasul în vederea adoptării unei sentinţe drepte bazate pe ideea statului de drept – menţionează Gibbons. Departamentul de stat american evidenţiază din nou faptul că intervenţia pentru drepturile bisericilor din România şi cele ale minorităţilor naţionale – înţelegând în acest caz comunităţile evreilor, maghiarilor, grecilor şi romilor – reprezintă o prioritate de importanţă-cheie a Administraţiei. El îi informează pe cei 21 de congresmeni că fostul ambasador la Bucureşti, predecesorul acestuia, actualul ambasador interimar şi alţi reprezentanţi ai ambasadei poartă în permanenţă medieri despre aceste probleme cu conducătorii României, cu premierul, cu preşedintele şi cu cei doi preşedinţi ai camerelor parlamentului.

Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF) lucrează de 37 de ani la îmbunătăţirea situaţiei celor 2,5 milioane de maghiari din Bazinul Carpatic şi la validarea pe plan internaţional a drepturilor acestora.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6956 din 01.08.2013

Ecoul propunerii lui Tokes / Puterea protectoare este revizionism sau nu?

Statutul Ungariei de putere protectoare a Transilvaniei nu ar însemna punerea sub semnul întrebării a graniţelor României – menţionează europarlamentarul Tokes Laszlo în declaraţia sa de ieri, ca reacţie la criticile formulate marţi de premierul Victor Ponta. Rămânând la exemplul sud-tirolez: atunci când Austria a încheiat un acord cu Italia în privinţa statutului său de putere protectoare, a recunoscut în acelaşi timp graniţele de stat ale Italiei. In concluzie, nu este vorba de punerea sub semnul întrebării a unităţii teritoriale a României şi a graniţelor sale de stat – se menţionează în răspunsul lui Tokes. In opinia sa, în ceea ce priveşte independenţa, premierul român ar trebui să se gândească de ce suveranitate va dispune ţara condusă de el după ce a amanetat practic întreaga ţară la Fondul Monetar Internaţional. Noi, transilvănenii, ne-am săturat ca Bucureştiul să trateze Transilvania ca pe o colonie. In calitate de cetăţeni europeni şi de maghiari din Transilvania, cer să ni se permită să ne ocupăm noi de problemele noastre, acest lucru fiind atât în favoarea maghiarilor din Transilvania cât şi în favoarea întregii ţări – menţionează Tokes Laszlo, a fost acuzat într-un comunicat de ieri de iredentism de către secretarul de stat pe probleme externe, Radu Podgorean. In opinia lui Podgorean, este inadmisibil ca un eveniment politic organizat în România – cum ar fi universitatea liberă de la Tuşnad Băi – să devină tribuna obiectivelor revizioniste, care pun sub semnul întrebării unitatea, integritatea şi suveranitatea statului. Potrivit comunicatului, declaraţia europarlamentarului Tokes Laszlo, referitoare la autonomia Pământului Secuiesc, ce ar urma să fie înfăptuită sub forma unui protectorat, dă dovadă de viziuni iredentiste şi evocă perioada interbelică. Ideea că aceste viziuni politice au fost rostite în prezenţa reprezentanţilor numărul unu ai guvernului ungar, slăbeşte încrederea cetăţenilor români în privinţa consolidării parteneriatului strategic ungaro-român şi subminează colaborarea bilaterală – se poate citi în comunicatul ministerului român al afacerilor externe.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6956 din 01.08.2013

PPMT îndeamnă la înregistrare

Partidul Popular Maghiar din Transilvania îi încurajează pe transilvănenii care au obţinut cetăţenia ungară să se înregistreze electoral. Reprezentanţii PPMT au înaintat ieri, printre primii, la reprezentanţele externe ale Ungariei, formularele completate. In prezent are loc un nou moment important al unificării transfrontaliere a naţiunii şi tocmai din această cauză îndemnăm pe toată lumea să facă această înregistrare. Ne adresăm maghiarilor de peste hotare cu rugămintea să nu amâne înregistrarea, dat fiind faptul că este vorba despre sute de mii de persoane. Astfel ei ar putea uşura activitatea autorităţilor ungare în cazul în care vom face din timp această procedură – a declarat Csomortanyi Istvan, preşedintele organizaţiei judeţene PPMT Bihor.

Csomortanyi şi Soos Sandor, preşedintele organizaţiei judeţene a PPMT Cluj, au vorbit despre importanţa înregistrării la consulatul general al Ungariei la Cluj, iar Tiboldi Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), şi Gyorgy Laszlo, preşedintele filialei PPMT Miercurea Ciuc, au vorbit despre acest lucru în cadrul conferinţei de presă organizate la consulatul general de la Miercurea-Ciuc.

Tiboldi Laszlo, preşedintele filialei CNMT scaunul Ciuc, coordonatorul naturalizării pe Pământul Secuiesc, speră că şi alte organizaţii maghiare consideră importantă participarea la alegerile din Ungaria, dat fiind faptul că este vorba despre o cauză a întregii naţiuni. Cetăţenia ungară include nu numai drepturi, ci şi obligaţii -a argumentat Gyorgy Laszlo, care a apreciat că acordarea, după mult timp, a dreptului de vot maghiarilor de peste hotare are o însemnătate istorică.

Notă: în chenar se menţionează: In cadrul şedinţei de ieri a prezidiului Partidului Civic Maghiar, organizate la Odorheiu Secuiesc, a fost adoptată o hotărâre legată de înregistrarea electorală a maghiarilor de peste hotare, ocazie cu care locuitorii din Transilvania, care dispun de cetăţenia ungară, au fost rugaţi să-şi fructifice dreptul electoral.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6957 din 02.08.2013

Ambasadorul belgian în Trei Scaune

Philippe Beke, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, a efectuat ieri o vizită în Trei Scaune. El a fost primit la Consiliul Judeţean de către Tamas Sandor, preşedintele Consiliului, şi de către Antal Arpad Andras, primarul oraşului Sfântu Gheorghe. In cadrul întrevederii au fost discutate posibilităţile investiţionale din Trei Scaune şi problemele actuale ale regiunii. Ambasadorul este de părere că posibilităţile de dezvoltare ale zonei Trei Scaune se ascund în turismul bazat pe multiculturalitate. In contextul regionalizării, el a atras atenţia asupra modelului valon, care a fost deja prezentat în cadrul ministerului dezvoltării regionale. Liderii din Trei Scaune au declarat că doresc o regiune care să includă judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, cu centrul la Târgu Mureş. Philippe Beke este de părere că validarea drepturilor minorităţilor este posibilă prin modificarea constituţiei. Liderii locali consideră indispensabilă includerea în constituţie a limbii regionale şi a regiunii cu statut specific -a informat consiliul judeţean.

Ambasadorul a fost primit şi de prefectul Dumitru Marinescu. Philippe Beke s-a interesat în legătură cu divergenţele din judeţ legate de drapel. Potrivit explicaţiei prefectului, instituţia sa este nevoită să atace hotărârile referitoare la drapelele administrative, din cauza faptului că utilizarea acestora nu este reglementată în România. In opinia sa, autoguvernările pot adopta doar steme. Marinescu a declarat că se află în relaţii bune cu autoguvernările locale iar faptul că sunt intentate procese din cauza hotărârilor ilegale nu ar trebui să influenţeze negativ relaţiile. In opinia sa, soluţia în cazul drapelelor ar fi ca adoptarea şi utilizarea acestora să fie reglementate centralizat -a comunicat biroul de presă al prefecturii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6957 din 02.08.2013, autor Szekeres Attila

Duşa: Retorica lui Tokes este retrogradă

In opinia lui Mircea Duşa, afirmaţiile lui Tokes Laszlo, potrivit căreia Ungaria să îşi asume statutul de putere protectoare a Transilvaniei, sunt retrograde. A mai auzit astfel de declaraţii doar acum o sută de ani. Duşa a accentuat: Nu este corect să vină oficialităţi din Ungaria şi să spună aberaţii în România. Mircea Duşa a fost întrebat ieri, la Braşov, cum comentează faptul că nici un membru al guvernului condus de Ponta nu a avut nici o reacţie în legătură cu cele întâmplate la Băile Tuşnad. El a spus că răspunsul va sosi din partea cetăţenilor, însă instituţiile implicate ar trebui să adopte măsuri în acest sens. Reacţia mea este reacţia cetăţeanului din judeţul Harghita. Ministrul apărării este un ministru NATO. Este foarte deranjant faptul că la tabăra de la Tuşnad, organizată în fiecare vară, autonomia şi tratatul de pace de la Trianon sunt teme reluate în permanenţă şi nu este corect că oficialităţile din Ungaria vin aici şi spun aberaţii – a formulat Mircea Duşa.

În opinia ministrului apărării, retorica lui Tokes este retrogradă şi consideră că politicienii români trebuie să găsească soluţia corectă din punct de vedere politic, iar instituţiile de stat trebuie să facă paşii necesari în acest sens. Declaraţiile de acest gen erau valabile în Monarhia Austro-Ungară. In opinia mea, nu este normal să se spună aşa ceva în secolul al XXI-lea, când trăim în UE şi suntem cetăţeni europeni – a declarat Duşa.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6957 din 02.08.2013

Ar fi mai bine să ne pregătim de negocieri

Statutul de putere protectoare şi propunerea lansată de către Tokes Laszlo se bazează pe o interpretare juridică greşită din punct de vedere al terminologiei. Ungaria a adoptat deja atitudinea de putere protectoare în trecutul apropiat. Ambasada SUA în Libia a fost nefuncţională un timp, iar atunci diplomaţia de la Washington a recurs la ajutor ungar.

Puterea protectoare definită în acordul de la Geneva indică un stat care reprezintă, în scopuri umanitare, interesele unui alt stat în relaţia cu un al treilea stat în cazul ruperii relaţiilor diplomatice sau în cazul unui conflict armat.

In terminologia juridică şi istorică privind minorităţile, Austria este numită astfel deoarece s-a reuşit obţinerea recunoaşterii la nivel internaţional a ideii ca statul să poată interveni ca partener de discuţii şi să-şi poată ridica glasul în vederea apărării drepturilor austriecilor din Tirolul de Sus, rupţi din sânul propriei lor naţiuni. Trebuie menţionat faptul că austriecii au renunţat, ca posibilitate, la ideea modificării graniţei. Acest lucru poate avea milioane de motive, însă un rol l-a avut faptul că a fost permisă influenţa statului austriac în soluţionarea problemei din Tirolul de Sud. Statutul austriac de putere protectoare se referă la faptul că în relaţia italiano-austriacă, Austria are dreptul de a reprezenta interesele acestui grup etnic, în baza tratatului de la Paris, a hotărârilor ONU – menţionează într-un studiu Mezes Zsolt Laszlo.

Documentele invocate există şi în privinţa relaţiilor maghiaro-române. Nu sunt rele perspectivele referitoare la soluţionarea pe calea negocierilor a problemelor vitale controversate ale secuilor, mai ales prin prisma faptului că se înmulţesc precedentele în acest sens, iar în momentul de faţă nu invocăm numai exemplul Tirolului de Sud.

Cei care în prezent supralicitează prin anunţarea unor lozinci naţionaliste şi, mai mult decât atât, ameninţă cu represalii, nu au conştientizat suficient ce înseamnă schimbările din ultimii 20 de ani. Dacă ar şti acest lucru – şi îşi vor dea seama cu siguranţă – ar trebui să se pregătească de negocieri.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6957 din 02.08.2013, autor B.Kovacs Andras

Kelemen Hunor: referendum local în problema regionalizării

UDMR sprijină organizarea de referendumuri locale în problema reorganizării regiunilor – a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în cadrul consfătuirii de ieri, de la Carei, cu primarii din judeţul Satu Mare.

In toamnă va ajunge pe masa parlamentului revizuirea constituţiei, la care UDMR a contribuit cu materiale serios argumentate. Moţiunile noastre au acoperit toate domeniile care reprezintă garantarea siguranţei cetăţenilor ţării, a drepturilor lor democratice. Rezumând experienţele anilor trecuţi, este clar că legea fundamentală necesită o revizuire. Printre propunerile mai importante ale uniunii figurează extinderea drepturilor minoritare, motiv pentru care apreciem că este un rezultat important completarea articolului unu din constituţie, în care minorităţile naţionale sunt recunoscute drept factori constitutivi de stat -a informat el auditoriul.

Strâns legată de revizuirea constituţiei este problema reorganizării regiunilor. Punctul de vedere al UDMR rămâne neschimbat. Considerăm inacceptabilă înzestrarea regiunilor economice de dezvoltare cu atribuţii administrative, deoarece asta nu înseamnă altceva decât un nou nivel birocratic, care îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor – a subliniat Kelemen.

In acelaşi timp, considerăm că opinia cetăţenilor este un factor inevitabil în problema reorganizării regiunilor de dezvoltare economică, motiv pentru care susţinem organizarea de referendumuri locale. Această problemă preocupă nu numai comunitatea maghiară: politicieni români şi organizaţii civile româneşti îi cer guvernului să ţină cont de caracteristicile istorice, geografice şi culturale ale Dobrogei, Bucovinei sau Banatului, la fel cum procedează UDMR în cazul Pământului Secuiesc şi al regiunii Partium. Cu ocazia sesiunii parlamentare de toamnă pentru aprobarea revizuirii constituţiei, uniunea va cere din nou includerea în legea fundamentală a conceptului de regiuni cu statut special -a declarat Kelemen Hunor.

In opinia preşedintelui UDMR, atunci când a fost vorba de probleme cu adevărat importante, politicienii de la Bucureşti au fost determinaţi să bată în retragere dacă membrii comunităţii naţionale maghiare transilvane şi-au arătat forţa împreună şi în număr mare, iar din acest motiv, acţiunea de protest faţă de regionalizare, planificată de UDMR pentru luna septembrie, este extrem de importantă. El a mai afirmat că până în 16 septembrie, UDMR trebuie să primească de la Comisia Europeană un răspuns în privinţa iniţiativei cetăţeneşti europene, iar în cazul în care va fi unul pozitiv, acesta va fi cel mai însemnat succes politic internaţional al UDMR de după 1993. Kelemen Hunor este optimist şi încrezător, deoarece UDMR a elaborat, împreună cu FUEN, o iniţiativă cetăţenească ce a strâns un număr însemnat de parteneri europeni.

Sursa: cotidianul Haromszek , nr. 6958 din 03.08.2013

Nu trebuie inventată apa caldă / Interviu cu istoricul Andrea Cartney, despre regionalizarea României şi şansele la autonomie ale Transilvaniei, ale Pământului Secuiesc

Istoricul italian Andrea Cartney, cercetător al istoriei est-europene şi profesor la Universitatea Sapienza din Roma, a susţinut la Tuşnad Băi o expunere despre regionalizare. A reieşit că este un bun cunoscător al regiunii, în lucrările sale a studiat nu numai istoria celor două popoare ci şi naţionalismul ambelor naţiuni, iar experienţele sale personale din România sunt demne de atenţie. Fiind un bun cunoscător al situaţiei europene, opiniile sale sunt nu numai interesante, ci şi pline de învăţăminte. Am fost curioşi să aflăm cum vede un outsider, lipsit de prejudecăţi româneşti sau maghiare, situaţia şi şansele Transilvaniei, ale Pământului Secuiesc.

– De ce aţi început să fiţi preocupat, ca istoric, de această regiune, ce v-a atras atenţia asupra istoriei române şi maghiare?

– Ştiam că după ce Kosovo a devenit independentă, Ungaria a rămas singura ţară din Europa în care nu a fost soluţionată situaţia părţilor de naţiune ajunse în minoritate. Când mi-am început studiile universitare l-am contactat pe profesorul meu Antonello Biagini, cu care colaborez şi azi. A susţinut câteva cursuri despre istoria Ungariei şi a României, iar în centrul acestora a stat situaţia Transilvaniei. In alegerea pe care am făcut-o a jucat un rol şi un fapt petrecut pe vremea studenţiei mele, undeva pe la mijlocul anilor 90. Antonello Biagini l-a invitat să susţină o expunere la universitatea din Roma pe istoricul ungar din Szeged, Eordogh Istvan, pentru a-şi prezenta volumul despre expansiunea românească în Transilvania. Cu o zi înainte de planificata expunere, profesorul Biagini a fost sunat de la ministerul italian de externe şi rugat să contramandeze expunerea pe această temă controversată, Italia cultivă relaţii de prietenie cu România, şi s-a primit un telefon şi de la Bucureşti, în care se arăta că nu ar fi corect. Profesorul a spus că este vorba despre un volum istoric argumentat ştiinţific, îl cunoaşte pe autor, iar universitatea este o instituţie liberă atâta timp cât nu este supusă controlului poliţienesc. Dacă ministerul sau colegii români vor să îşi prezinte argumentele, sunt liberi să o facă. Expunerea va avea loc a doua zi. Intr-adevăr, a doua zi s-au adunat foarte mulţi la expunere, marea parte a sălii a fost umplută de poliţişti, se temeau că ar putea avea loc confruntări ungaro-române. Nu s-a întâmplat însă nimic, iar elevii italieni au urmărit cu interes expunerea despre primul război mondial şi urmările acestuia. Am învăţat apoi limba maghiară, pentru că am vrut să privesc lucrurile din interior.

– După ce aţi venit în România aţi învăţat aici şi limba română?

– Când am ajuns la Cluj, ştiam destul de bine limba maghiară, însă peste câteva săptămâni am trecut pe limba română, m-am asimilat printre români. Jumătate din perioada de doctorand mi-am petrecut-o la Cluj . A fost ciudat, pentru că nu am regăsit acel Cluj despre care citisem. Când am sosit, am găsit un oraş românesc. Trebuie să caut foarte mult să găsesc pe cineva să-mi răspundă în limba maghiară. La Târgu Mureş se mai întâmplă să fi întâmpinat în magazine în ambele limbi, însă dacă se mai joacă puţin cu demografia, peste câţiva ani, Târgu Mureş va semăna, etnic vorbind, mai degrabă cu Clujul decât cu Miercurea Ciuc. Maghiarii au, ce-i drept, anumite drepturi, însă am văzut, atât în Tirolul de Sud cât şi în Sicilia, că este foarte important să existe instituţii pentru protecţia minorităţilor. La Târgu Mureş nu există aşa ceva, iar oraşul a fost, practic, românizat.

– Ca atare, pentru păstrarea identităţii ar fi nevoie de instituţii?

– Este un lucru fundamental. In toate ţările cu mentalitate europeană există instituţii teritoriale, minoritare. Inscripţiile bilingve nu sunt suficiente. Sunt primordiale, însă pe lângă prezenţa bilingvismului la toate nivelurile, este necesară şi prezenţa instituţiilor locale, judeţene, şi chiar a celor regionale dacă regiunile sunt alcătuite din mai multe judeţe. In România se vrea înfiinţarea unor regiuni economice, care nu pot fi comparabile cu practica europeană, unde majoritatea sunt regiuni organizate pe criterii istorice, identitare. Guvernul român oferă acum o soluţie care nu slujeşte interesele cetăţenilor ci doar pe cele ale puterii. La fel au procedat la vremea respectivă Mussolini în Italia şi Franco în Spania, i-au ignorat de-a dreptul pe cetăţeni. In Europa secolului al XXI-lea nu ar trebui să fie permis să te joci cu aşa ceva, nu ar trebui să fie permis ca diferite state să aplice alte reguli ale jocului. Pentru că asta ar însemna că Europa Centrală şi de Est nu este de rang egal în UE, ci doar de rangul al doilea. Eu cred că România, Slovacia şi Ungaria ar trebui să devină, şi din acest punct de vedere, state europene normale, nu să caute diverse soluţii.

– Ca atare, situaţia minorităţilor ar trebui soluţionată în baza modelelor, a practicii europene.

– Bineînţeles.

– Mulţi aseamănă deseori Pământul Secuiesc cu Tirolul de Sud. Credeţi că există această paralelă? Există şi asemănări istorice?

-Aici, pe Pământul Secuiesc, problema teritorială, lingvistică şi confesională este foarte importantă, în Tirolul de Sud este importantă şi cea confesională, însă nu într-o asemenea măsură, deoarece toţi sunt catolici. Intre germanii şi italienii care trăiesc acolo există însă diferenţele lingvistice, iar tradiţiile, obiceiurile sunt complet diferite. In Spania există Navarra (Comunidad Foral de Navarra, comunidad înseamnă regiune, iar foral înseamnă recunoaşterea vechilor drepturi), este situată pe linia de hotar, o parte dintre locuitori vorbesc basca, alţii spaniola, şi beneficiază de autonomie. Asta înseamnă că o comunitate poate avea, într-un stat dat, drepturi proprii, statul central recunoaşte identitatea locală.

– Credeţi că Pământul Secuiesc are vreo şansă la autonomie?

– Din punct de vedere european şi democratic trebuie să fie posibil acest lucru. Decizia trebuie luată împreună. O bună oportunitate ar crea, în acest sens, redeschiderea problemei privind unificarea cu Moldova. Românii nu vor să vorbească despre cauza Pământului Secuiesc pe considerentul că o consideră soluţionată. Însă de cealaltă parte, pentru noi, ea este o problemă deschisă. Istoria nu este niciodată aceeaşi şi nu se opreşte niciodată. După părerea mea, problema unificării naţiunii române şi a Moldovei este o problemă deschisă, şi va surveni o schimbare dacă Moldova va deveni şi ea membră UE. Atunci va deveni obligatorie soluţionarea cauzei Transnistriei şi vor fi nevoiţi să deschidă şi problema federalizării României. Atunci nu va mai fi vorba doar de 23 de milioane de români şi de 1,5 milioane de maghiari, ci şi de foarte puternica minoritate slavă, în spatele ei cu Rusia, garanţiile oferite lor vor trebui să fie general valabile, pentru toţi, ca atare vor trebui să se refere şi la maghiari. Eu cred că acesta este un posibil scenariu şi după cum văd, şi maghiarii de aici privesc la fel lucrurile. Ar fi bine să demareze un dialog cu cei din Moldova, care ar dori unificarea cu România, respectiv un dialog cu minoritatea română din afara graniţelor României, ar fi bine ca această cauză să fie transformată într-una internaţională. Mai bine să discutăm problemele controversate decât să le măturăm sub preş şi să nu vorbim de ele, însă conflictul să mocnească mereu.

– Sunteţi preocupat şi de istoria Pământului Secuiesc. De ce?

– Pentru mine, Pământul Secuiesc înseamnă – la fel ca şi Pământul Bascilor, Catalonia, Tirolul de Sud sau Alsacia (iată că până şi în puternic centralizata Franţă există autonomie pe criterii etnice) – economia Europei. Dacă vrem să păstrăm trecutul pentru un viitor mai bun, trebuie să recunoaştem diversitatea. Dacă negăm trecutul, nu vom fi mai mult decât o simplă colonie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6958 din 03.08.2013, autor Farkas Reka

Ura ridicată la rang de lege / In contextul drapelelor secuieşti

Prefectul judeţului Harghita intentează proces, prefectul judeţului Trei Scaune intentează proces, din cauza faptului că unele autoguvernări, care nu respectă legile, arborează pe faţada instituţiilor lor simboluri străine. Prima mea concluzie este că în cazul în care am fi un popor loial şi cu coloana vertebrală, nu i-am abandona pe aceşti conducători curajoşi, iar fiecare autoguvernare, mai mult decât atât, fiecare instituţie – case de cultură, şcoli, instituţii publice – şi toţi cei care au posibilitatea ar arbora soarele şi luna, simbolurile noastre strămoşeşti. Dacă-i bal, bal să fie! Să vedem cum intentează reprezentantul guvernului proces împotriva întregului popor şi nu numai împotriva edililor unor sate şi oraşe.

Da, împotriva întregului popor, care – potrivit gândirii lor – este străin pe acest pământ, la fel cum şi simbolurile noastre şi auto-identitatea noastră le sunt străine.

Am formulat deja parţial a doua concluzie. Domnii acestei ţări ne consideră străini. Vin aici, îi trimit aici şi sunt desemnaţi din rândul concetăţenilor care ne urăsc pe noi sau care insistă pe această ură. Vin de undeva, apar cu însărcinarea de a ne umili pe noi. Răsfoiesc legile, interpretează paragrafele. Invocând legile – oricum proaste, inumane, deoarece prin ele se intenţionează privarea unui popor, a unei părţi de naţiune de propria patrie – încearcă să creeze impresia că ei sunt paznicii legii. Se întâmplă ca din spatele bastionului legalităţii să împrăştie ură şi să încerce să ne umilească, să ne priveze de propria noastră identitate.

Este condamnabil modul în care mecanismul de conducere a ţării se manifestă faţă de noi şi modul în care ne raportăm noi faţă de noi înşine.

Pot să spun doar atât: să nu devenim complicii păcătoşilor prin indiferenţa noastră.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6960 din 06.08.2013, autor Gazda Jozsef

Nu poate exista o ţară în interiorul ţării

Traian Băsescu consideră că guvernul condus de Victor Ponta a pierdut o oportunitate deosebită în sensul că ar fi timpul să pună în aplicare reforma administrativă, prin înfiinţarea noilor regiuni. Preşedintele Traian Băsescu a respins ideea înfiinţării regiunii majoritar maghiare, create în baza graniţelor de odinioară ale Pământului Secuiesc şi a interpretat greşit şi conceptul autonomiei. Unul din liderii PCM şi Dorin Florea, primarul oraşului Târgu Mureş, îl contrazic pe şeful statului. Băsescu l-a criticat şi pe europarlamentarul Tokes Laszlo, care, în cadrul universităţii libere de vară de la Tuşnad Băi, i-a cerut premierului Orban Viktor ca Ungaria să-şi asume statutul de putere protectoare.

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene a PCM Covasna, a declarat că preşedintele Traian Băsescu şi Victor Ponta sunt pe aceeaşi lungime de undă atunci când este vorba despre revendicările maghiarilor, iar preşedintele interpretează greşit conceptul autonomiei atunci când afirmă că autonomia ar însemna crearea unei ţării în interiorul ţării. El a mai menţionat că declaraţiile preşedintelui Băsescu indică faptul că politicienii români simt că se apropie momentul în care forţele politice şi civice maghiare se solidarizează şi organizează împreună mitinguri pentru autonomie şi împotriva proiectului USL privind regionalizarea.

In opinia lui Dorin Florea, regionalizarea nu poate fi înfăptuită de pe o zi pe alta, iar în cadrul tuturor dezbaterilor trebuie să se ţină cont de maghiari, care sunt parte organică a tradiţiei transilvănene şi nu este posibil ca ei să nu fie reprezentaţi. In ceea ce priveşte motivaţia sa privind regiunea cu centrul la Târgu Mureş, Florea a evidenţiat patrimoniul cultural şi pe maghiari.

*

Dincolo de respectarea legii şi dincoace de nonviolenţă există un teritoriu pe care merită să îl descoperim în cazul în care ne gândim serios la problema extinderii drepturilor şi la validarea drepturilor civice. Secuii sunt nevoiţi de aproape 100 de ani să trăiască într-o stare de subordonare, pe care a tolerat-o până acum din obligaţie, însă pe care o pot schimba pe viitor.

Punctul de cotitură

Organele represive ale statului au asuprit în dictatură până şi ideea unei rezistenţe paşnice, iar perioadele civice au încetăţenit stări asemănătoare etocraţiei majoritare. Există deja începuturi încurajatoare: anumite grupuri ale elitei majoritare sesizează urgentarea schimbării, atitudinea ţării-mamă şi a partidelor se îmbunătăţeşte şi, mai mult decât atât, au apărut rezultate legislative serioase. Unificarea naţională transfrontalieră reprezintă un proces aflat într-o fază avansată, relaţiile internaţionale indică o serie de exemple pozitive, iar aspiraţiile interne din cadrul UE au pornit şi ele la drum. Aspiraţiile la autodeterminare ale grupurilor etnice indică din ce în ce mai mult deficienţele sistemelor democratice ale majorităţii. Putem constata că forţele care formează majoritatea naţională nu sunt la fel de dispuse la compromis. In unele cazuri cedează în privinţa cerinţelor minoritare. In alte cazuri, caracteristicile regionale includ mai multe state într-un front unitar discriminatoriu. Există situaţii în care ar fi deraiate toate încercările de dezvoltare. Aşa cum o indică acţiunea legată de iniţiativa cetăţenească, maghiarii şi transilvănenii ar putea avea un rol deosebit, chiar şi din punct de vedere continental, în privinţa cosmetizării sistemului democratic.

Se pare că istoria secuiască de o mie de ani se apropie de un punct de cotitură, iar generaţia de astăzi va avea ca sarcină reformularea modernă a formei autodeterminării, a independenţei secuieşti, a independenţei Pământului Secuiesc.

Nesupunerea civică este un instrument, nevalidat încă, al aspiraţiilor privind extinderea drepturilor secuilor. De fapt este vorba despre o strategie juridico-politică paşnică, ce se manifestă faţă de respectarea legii altfel decât ne-am obişnuit până acum.

Să ne gândim la faptul că actuala Indie – care a devenit şi va deveni o putere mondială – a fost eliberată nu prin revoluţie, prin luptă armată, ci prin atitudinea pasivă lipsită de violenţă, devenind un stat independent.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6961 din 07.08.2013

CNS cheamă în stradă / Marş amplu pentru autonomie

Consiliul Naţional Secuiesc iniţiază pentru data de 27 octombrie un miting de amploare care să mobilizeze, conform speranţelor organizatorilor, 200.000 de persoane. Duminică se va crea cea mai lungă coloană din toate timpurile, între Breţcu şi Chichiş. Mişcarea intitulată Marele Marş pentru Pământul Secuiesc unitar, independent şi autonom a fost anunţată aseară de Izsak Balazs, preşedintele CNS, după şedinţa consiliilor secuieşti din scaunele Sepsi şi Kezdi.

In data de 27 octombrie, pe tronsonul din Trei Scaune care face legătura între Transilvania şi Moldova, între Braşov şi Bacău se va crea o coloană de 45 de km: la ora 12:00, protestatarii vor porni în două direcţii din 12 localităţi din Trei Scaune. Potrivit speranţelor organizatorilor, coloana de 45 de km se va putea forma în aproximativ o oră. Probabil că de la ora 11:00 vor avea loc slujbe ecumenice în localităţi sau în apropierea acestora. Slujbele se vor putea desfăşura şi în aer liber. La acţiune sunt aşteptaţi participanţi din întreaga Transilvanie. Aceştia se vor dispersa egal în localităţi, pentru ca viitoarea coloană de protest să se poate forma fără o problemă.

Izsak Balazs a comunicat faptul că în privinţa acţiunii s-a putut crea un consens larg, s-au purtat negocieri cu toate partidele maghiare, astfel că acţiunea este susţinută de UDMR, PPMT, PCM şi CNMT. In baza semnalelor primite din mai multe părţi, iniţiatorul şi organizatorul va rămâne CNS, la fel ca şi în cazul acţiunii de la Târgu Mureş, din 10 martie. In data de 25 octombrie, CNS va sărbători zece ani de existenţă, iar Marşul reprezintă o referire la evenimentul mişcării civice americane. In urmă cu 50 de ani, în anul 1963, la marşul din Washington a luat cuvântul activistul Martin Luther King, iar mişcarea este exemplară pentru lumea întreagă. Protestul va avea şi o dimensiune internaţională: în faţa ambasadelor româneşti din mai multe oraşe europene şi americane vor avea loc proteste, simultan cu marşul secuilor. Acţiunea din luna octombrie va aduce numeroase elemente noi: va fi armonizată cu ajutorul posturilor locale de radio, cu ajutorul autoturismelor pe care vor fi montate difuzoare, cu ajutorul transmisiilor de la faţa locului, pentru ca discursurile să poate fi rostite simultan. Adică şi la Sântionlunca se va şti care este situaţia la Cernat. Potrivit planurilor, vor fi realizate şi înregistrări panoramice. Imaginile vor putea fi transmise live în diferite state, în faţa ambasadelor româneşti – a explicat Izsak Balazs.

Întrebându-l cum s-a reuşit crearea unui consens în rândul partidelor maghiare din Transilvania, Izsak ne-a declarat că situaţia actuală impune adoptarea unei atitudini comune. Toată lumea a recunoscut cât de periculoase sunt pentru noi proiectele puterii de la Bucureşti. Din partea UDMR a discutat nu numai cu liderii de pe Pământul Secuiesc – Tamas Sandor şi Antal Arpad – ci şi cu preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. El a mai adăugat că CNS susţine în continuare mitingul planificat de UDMR pentru luna septembrie, la fel ca orice altă acţiune.

In legătură cu marşul din luna octombrie a declarat că scopul nu este paralizarea circulaţiei. Ar dori ca pe acest traseu, secuii să se viziteze reciproc, să se ţină de mână şi să îşi exprime solidaritatea.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6963 din 09.08.2013, autor Farcadi Botond

Pretenţia noastră la autonomie este fundamentată, legitimă şi realizabilă / Trebuie să revendicăm întotdeauna

Politica de regionalizare a guvernului român şi faptul că Bruxelles-ul a respins deja două din cele trei proiecte secuieşti de autonomie demonstrează că aspiraţia autonomistă a Pământului Secuiesc trebuie ţinută la cald: am discutat cu istorici, politicieni, despre şansele şi modalităţile de înfăptuire a autonomiei, cel mai important obiectiv al maghiarimii transilvane.

Istoricul italian Andrea Cartney consideră că la fel ca şi restul teritoriilor europene locuite de minorităţi, şi Pământul Secuiesc are dreptul la autonomie. Înfăptuirea acesteia întâmpină momentan piedici, însă prin adoptarea unei poziţii ferme şi printr-o politică corespunzătoare, ea poate fi obţinută în scurt timp. Trebuie menţinută pe ordinea de zi şi trebuie să se discute pe marginea ei cu partea română, chiar dacă momentan, acest dialog nu pare să aibă prea multe şanse . Si internaţionalizarea problemei ar putea ajuta la obţinerea unei soluţii. Trebuie luată legătura şi trebuie organizate întrevederi cu părţile române de naţiune din afara graniţelor, respectiv cu găgăuzii, cu ruşii din Moldova, deoarece soluţionarea relaţiei dintre România şi Moldova este inseparabilă de cauza maghiarimii transilvane.

Inginerul şi politicanul de origine transilvană, Komlossy Jozsef, stabilit în Elveţia şi Canada, membru al Consiliului Europei, membru în prezidiul Societăţii de Sprijinire a Minorităţilor Naţionale din Europa Centrală şi de Est, militant pentru drepturile părţilor de naţiune maghiară şi alte părţi de naţiune, care împărtăşesc soarta minoritară, crede că trebuie să ne schimbăm în primul rând atitudinea, arătându-ne interesele individuale. Pe Pământul Secuiesc să existe doar localităţi caracteristice, care să reflecte tradiţiile locale şi să se identifice cu acestea. Căminele noastre, magazinele, unităţile noastre turistice, portul angajaţilor acestora, mărfurile noastre, modalitatea de producere a mâncărurilor şi băuturilor noastre, totul trebuie să le sugereze celor care vin aici în vizită că aici trăieşte şi creează un popor mândru, cu tradiţii militare, care nu este cu nimic mai diferit, dar nici mai prejos decât naţiunea majoritară a ţării. In plus, în parlamentul de la Bucureşti şi cel de la Bruxelles trebuie trimişi parlamentari care să reprezinte curajos şi ferm ideea autonomiei.

Profesorul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Ştiinţe Bucureşti, Valentin Stan, este şi el de părere că pretenţia noastră autonomistă este una firească, fundamentată şi legitimă, însă ea va fi realizabilă doar dacă revendicăm înfăptuirea ei la toate forurile autohtone şi internaţionale posibile, cu fermitate şi atitudine unitară.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 152 din 12.08.2013, autor Bedo Zoltan

Tabără EMI / Jobbik sub focul român încrucişat

Ministerul român de externe condamnă cu fermitate declaraţiile rostite sâmbătă în tabăra de la Borzont şi se aşteaptă ca guvernul ungar să se disocieze de poziţia exprimată de Jobbik. Ministerul de externe din Bucureşti a reacţionat ieri într-un comunicat la forumul desfăşurat sâmbătă în cadrul celei de-a IX-a ediţii a taberei EMI, organizate pe Pământul Secuiesc de Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI). In cadrul manifestării, Vona Gabor, preşedintele Jobbik, a declarat în contextul situaţiei maghiarilor din România că dacă interesul maghiar poate fi reprezentat doar prin asumarea conflictului, trebuie asumat şi conflictul.

Control înăsprit din partea autorităţilor

Tabăra EMI s-a desfăşurat până ieri în toiul unui control înăsprit din partea autorităţilor române. Soos Sandor, organizatorul principal al taberei, i-a declarat Agenţiei MTI că o serie de echipe din partea poliţiei au efectuat controale în tabără. Unele echipe au căutat arme şi materiale explozive, altele au verificat utilizarea legală a programelor instalate pe calculatoarele organizatorilor, însă la faţa locului au mai fost prezente poliţia economică, garda financiară, serviciul sanitar-epidemiologic, autoritatea sanitar-veterinară şi Serviciul Român de Informaţii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6965 din 12.08.2013

Iniţiativa cetăţenească europeană / Consiliul Naţional Secuiesc intentează proces

Consiliul Naţional Secuiesc va ataca la tribunalul Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg, respingerea la Bruxelles a iniţiativei referitoare la regiunile naţionale – a declarat preşedintele CNS, în cadrul zilei-autonomiei, care a avut loc ieri în cadrul Taberei EMI.

Izsak Balazs a declarat: cu motivaţia cu care Comisia Europeană le-a respins înregistrarea iniţiativei, un student în anul doi de drept ar fi picat examenul. Preşedintele CNS a declarat că aşteaptă ca tribunalul să anuleze hotărârea de respingere a Comisiei Europene şi să oblige comisia să înregistreze iniţiativa cetăţenească.

Horcsik Richard, preşedintele comisiei parlamentare însărcinate cu probleme europene, membru FIDESZ, a considerat importantă activitatea legată de iniţiativele cetăţeneşti europene, deoarece – aşa cum a menţionat în cadrul manifestării – maghiarii şi minorităţile Uniunii Europene trebuie să fie pregătite pentru situaţia în care, din motive economice, tratatul de bază al Uniunii Europene va fi modificat. In opinia sa, acest lucru va avea loc probabil în anul 2015. Trebuie să se ajungă până acolo încât tratatul de bază să fie extins şi asupra drepturilor minorităţilor. In cadrul zilei autonomiei, care a avut loc în tabăra EMI, conferenţiarii din Catalonia, Tara Bascilor şi Tirolul de Sud au declarat că lupta pentru autonomie a avut şi perioade violente, însă în secolul al XXI-lea, obiectivele pot fi obţinute doar prin instrumente paşnice şi democratice.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6965 din 12.08.2013, autor Farkas Reka

Tulburarea spiritelor în Borzont

Opinia publică românească este alarmată de peste două săptămâni cu a IX-a ediţie a academiei de vară, organizată la Borzont, de Tinerii Maghiari din Transilvania. S-a afirmat fără nici o problemă că 800 de terorişti se pregătesc să se reunească în inima ţării, iar pentru ca aceste cuvinte să fie şi mai credibile, au proiectat secvenţe despre Garda Ungară, de mult timp interzisă. Despre Orban Viktor s-a spus că de câte ori are posibilitatea, se confruntă cu Uniunea Europeană. Conducătorul teroriştilor, Vona Gabor, şi-a primit şi el partea. In studiouri şi în presa scrisă au apărut o serie de atribute fasciste şi naziste, dar şi-au primit partea şi statul român şi guvernul incapabil, care tolerează în inima ţării o tabără iredentistă, revizionistă, o tabără paramilitară care periclitează unitatea teritorială a ţării.

Organizaţiile represive au demarat o serie de controale la Borzont. Poliţia, jandarmeria, serviciile secrete, garda financiară şi autoritatea vamală, oficiul pentru protecţia consumatorului. A fost trimisă şi asociaţia pentru ocrotirea câinilor, în cazul în care vreun maghiar iredentist înrăit nu se comportă aşa cum trebuie cu animalul său. Ce dă Domnul! In locul formaţiunilor paramilitare şi al teroriştilor, au găsit doar familii şi tineri paşnici, un tânăr din Odorheiu Secuiesc care vindea tricouri cu aşa-zise inscripţii nedorite, un şofer care a transportat un reprezentant FIDESZ şi care nu a parcat unde trebuie. Nu au găsit însă nici un terorist. După expunerea de sâmbătă a preşedintelui Jobbik, Vona Gabor, circul s-a amplificat din nou. A fost comentată cu indignare acea declaraţie prin care Vona spunea că visul său este ca maghiarii să trăiască într-o patrie, iar dacă interesul maghiar poate fi soluţionat doar prin intermediul conflictului, îşi asumă şi acest lucru în vederea apărării semenilor săi. Iredentist, rasist – a spus corul de la Bucureşti, care a cerut expulzarea imediată a lui Vona Gabor şi declararea sa drept persona non grata, în felul acesta demonstrându-se că reprezentanţii românilor, slabi de înger, încep să tremure şi devin extrem de indignaţi în cazul în care imaginea de viitor a maghiarilor din Transilvania este formulată mai radical, la universităţile de vară, de câte un conferenţiar.

Revoltător este că o parte a societăţii române şi ministerul de externe care emite în permanenţă comunicate şi proteste, nu au perceput până în momentul de faţă că prin aderarea la Uniunea Europeană, ţara lor a intrat într-un club de elită care reuneşte democraţiile transparente, iar acolo exprimarea opiniei nu reprezintă un păcat, principiile şi ideile putând fi lansate în mod liber chiar dacă acest lucru nu este pe placul unora sau al multora.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6965 din 12.08.2013, autor Simo Erzsebet

Băsescu este omul nostru?

Mişcările maghiare din ultima perioadă au scurtcircuitat dur sfera politică românească. Politicienii condamnă, supralicitându-se, declaraţiile colegilor din Ungaria şi pe ale maghiarilor de aici, de acasă. Ieri a pus şi Traian Băsescu punctul pe i. La Izvorul Mureşului a vorbit despre punerea la punct a Ungariei, despre interzicerea manifestării Tusvanyos şi a taberei EMI şi a subliniat că în România nu poate lua fiinţă nici un fel de teritoriu autonom.

Universitate liberă de la Izvorul Mureşului a fost întotdeauna terenul fertil al manifestărilor antimaghiare. La zidul plângerii românilor din judeţele Covasna şi Harghita se aliniază mai ales reprezentanţii celor colonizaţi în cei 40 de ani şi reprezentanţii celui mai însângerat naţionalism şi se trece în revistă ce destin perfect au maghiarii care trăiesc aici, de câte drepturi şi privilegii se bucură ei şi cu toate astea, tot avem pretenţii şi, mai mult decât atât, asuprim şi partea de naţiune majoritară, dislocată aici. In situaţiile de acest gen, factorii de decizie de la Bucureşti promit că vor remedia problemele. Până în momentul de faţă, cele mai dure manifestări s-au limitat la reiterarea ideii că aşa-numitul Pământ Secuiesc nici nu există.

In momentul de faţă, Băsescu a deschis un nou capitol şi a atacat dur Ungaria, pe acei politicieni pe care i-a tratat cu bucurie anul trecut şi acum doi ani, când a susţinut o expunere comună la Tusvanyos. Ungaria a devenit focarul de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor – a declarat el, iar pentru ca aceste cuvinte să aibă un impact mai puternic, a mai adăugat: statul român îşi asumă leadership-ul punerii la punct a Budapestei.

De fapt nu s-a întâmplat nimic: Ungaria, ca o adevărată ţară-mamă, şi-a asumat responsabilitatea faţă de maghiarii rămaşi în afara graniţelor, le reprezintă cerinţele şi le susţine interesele. Nici un politician responsabil nu a făcut mai mult de atât, iar cu ocazia susţinerii cerinţei autonomiste s-a evidenţiat că s-ar dori ca ai lor conaţionali să beneficieze de ceea ce li se cuvine popoarelor europene. Potentaţii de la Bucureşti parcă nu aud acest lucru. Aparent nu le-a atras atenţia marea demonstraţie secuiască, anunţată pentru luna octombrie. Horcăiala lor de acum indică amplificarea conştiinţei secuieşti, maghiare din Transilvania, faptul că ne pretindem din ce în ce mai ferm drepturile, iar semnele arată că vom fi în stare şi de o demonstraţie în masă, care nu poate fi trecută sub tăcere, nu poate fi ignorată.

La aceste lucruri a răspuns ieri Băsescu la Izvorul Mureşului. A avertizat Ungaria, dar de fapt vrea să ne intimideze pe noi. Numai că nu ştie că prin toate aceste mârâieli ale sale nu face altceva decât să demonstreze că România nu doreşte să fie patria noastră. Ne putem simţi acasă în cadrul ei doar dacă ne creăm propria noastră lume autonomă, în cadrul căreia noi să decidem cu privire la propriile noastre probleme.

Nici nu observă însă că orice declaraţia de-a sa, îndreptată împotriva noastră, slujeşte interesele noastre.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6966 din 13.08.2013, autor Farkas Reka

Problema etnică / Preşedintele atacă

Ungaria a devenit un focar de instabilitate în privinţa problemei minoritare – a declarat ieri Traian Băsescu, în opinia căruia politica Budapestei le generează dificultăţi acelor ţări din regiune în care trăiesc minoritari maghiari. In cadrul festivităţii de deschidere a celei de-a XI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, preşedintele a afirmat în discursului rostit în prezenţa reprezentanţilor românilor din afara patriei că manifestările de pe Pământul Secuiesc, desfăşurate cu participarea elitei politice ungare, au depăşit limita decenţei, iar acest lucru nu se mai poate repeta.

România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei – a promis el, subliniind că în România nu va mai exista niciodată o reorganizare teritorial-administrativă pe criterii etnice. O regiune autonomă a fost înfiinţată doar de Stalin. El a reiterat faptul că fiecare cetăţean român trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi, iar maghiarilor nu li se pot asigura drepturi în plus.

Referindu-se la Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Băsescu a declarat: cel care îi cere unui alt stat să îşi asume statutul de putere protectoare asupra Transilvaniei, acela nu merită cetăţenia română. El a mai adăugat: România nu doreşte să adopte o astfel de poziţie în privinţa ocrotirii românilor, ci le cere vecinilor doar atâtea drepturi câte le asigură şi ea minorităţilor care trăiesc pe teritoriul ei. El a fost de părere că unificarea României cu Moldova depinde de vecini. Unificarea celor două ţări nu are deocamdată o bază reală. Românii din ţară şi din afara patriei au şanse să se întâlnească în cadrul Uniunii Europene, însă dacă moldovenii doresc acest lucru, trebuie să-l ceară şi se va înfăptui.

Nu este nevoie de Tusvanyos. Moldova poate veni

In cadrul forumului organizat în localitatea de pe Pământul Secuiesc, preşedintele statului a declarat: în România nu se va crea nici un fel de regiune autonomă, iar cei care consideră că administraţia ţării va fi organizată pe criterii etnice, îi confundă pe liderii României cu staliniştii.

In opinia lui Băsescu, în România, cadrul legal al ocrotirii minorităţilor este foarte bun, însă unii consideră că acest prag constituţional poate fi încălcat. Le transmit de aici, din judeţul Harghita, că nici un prag constituţional nu poate face obiectul unei discuţii. Întreaga elită politică ungară poate veni în judeţele Harghita şi Covasna. Probabil că a fost ultima ocazie când au putut face acest lucru atât de relaxat.

Răspunzându-i unei persoane care a reclamat participarea premierului ungar Orban Viktor la Universitatea de Vară de la Tuşnad Băi, preşedintele Traian Băsescu a întrebat de ce nu a fluierat din moment ce nu a fost de acord cu vizita. Guvernul de la Bucureşti nu va fluiera – a adăugat el.

In opinia UDMR, este o exagerare

Nu este un semn bun faptul că preşedintele Traian Băsescu a scos biciul faţă de Ungaria şi a pus la punct ţara numai din cauza faptului că un lider politic ungar a spus <prostii> – a declarat ieri, Eckstein Kovacs Peter, fost consilier al preşedintelui. Eu văd cele întâmplate şi reacţiile în oglinda statului de drept. Eu consider că cetăţenii Uniunii Europene au dreptul la liberă circulaţie. Un cetăţean nu poate fi privat nici de dreptul la libera exprimare – a declarat el. UDMR şi guvernul ungar se delimitează de declaraţiile liderului Jobbik. Este o exagerare şi nu este deloc un lucru european ca guvernul ungar să fie făcut responsabil pentru cele declarate de Vona Gabor. Dacă ai probleme cu un vecin, discuţi cu el. Nimeni nu pune sub semnul întrebării dreptul preşedintele Băsescu de a-şi exprima opinia şi dreptul de a adopta o poziţie, însă în opinia mea, preşedintele nu a procedat diplomatic – a declarat Eckstein. Fostul consilier este de părere că autorităţile trebuie să adopte o poziţie în cazul în care organizatorii universităţii libere de vară fac declaraţii care lezează cadrul legal român.

Declaraţia preşedintelui, referitoare la Ungaria, este supradimensionată şi pune paie pe foc – este de părere Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. In opinia sa, este inacceptabil şi reprezintă un semn rău faptul că Băsescu ameninţă în mod direct Ungaria, dat fiind faptul că în calitate de şef al statului este comandantul forţelor armate. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru şi nu îi este permis să pună paie pe foc. Băsescu a depăşit cu mult limita de care ar trebui să ţină cont un şef de stat. In opinia lui Kelemen, este în regulă faptul că instituţiile statului român – de exemplu ministerul de externe – şi politicienii au reacţionat la declaraţiile negândite ale lui Vona Gabor, declaraţii pe care le condamnă şi UDMR, însă pentru uniune este de neînţeles în cel fel de luptă se implică Băsescu. In opinia preşedintelui UDMR, declaraţiile de acest gen nu îşi au locul în cadrul Uniunii Europene şi este de părere că în ultimul timp nimeni nu a ţinut cont de rolul de punte al UDMR şi al maghiarilor din România în relaţiile bilaterale româno-ungare, rol pe care această comunitate îl poate ocupa între România şi Ungaria. Nu înţeleg de ce Băsescu a făcut asemenea declaraţii şi nu cred că ar trebui să o continuăm pe această tonalitate.

Mircea Duşa, ministrul apărării, membru PSD, a primit cu bucurie ideea că instituţiile statului român au luat atitudine în vederea apărării demnităţii naţionale. Vasile Blaga, preşedintele PD-L, a luat poziţie pentru împiedicarea intrării lui Vona Gabor în România. Mircea Geoană, membru PSD, consideră că iredentismul trebuie condamnat, însă Băsescu, aproape de finalul mandatului său, a început o goană disperată după popularitate, iar acest lucru poate provoca o controversă periculoasă, de care nu este nevoie în anul 2013, în România, membră a Uniunii Europene. In opinia lui Geoană, cel mai mare pericol este dacă România este văzută ca factor de instabilitate în Europa. Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a formulat mai precaut: mai întâi aşteaptă precizări din partea Administraţiei prezidenţiale în legătură cu declaraţiile lui Băsescu, referitoare la Ungaria, însă este de părere că retorica extremistă trebuie condamnată la nivel european şi ar fi bine ca premierul României şi cel al Ungariei să condamne la acelaşi microfon toate declaraţiile antidemocratice şi instigatoare la ură etnică.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6966 din 13.08.2013

Borzontul proceselor de concepţie

Dacă tinerii maghiari se adună undeva, lovesc între ele două talere, politica românească şi presa română conducătoare încep imediat să fie scuturate de friguri şi să vadă mişcări de trupe paramilitare, terorism, care ameninţă extrem unitatea teritorială a sfântului stat român, caracterul de stat de drept al acestuia şi dreptul indiscutabil, veşnic şi dat de Cel de sus, al naţiunii – care se tot mută de ici acolo – la apărarea ultimei brazde.

Tabăra EMI organizată la Borzont a tulburat şi ea politica română apărătoare a patriei şi presa care vuieşte de sentimentul urii. Ce s-a întâmplat la Borzont nu este altceva decât o tabără de tineret , în care cei mai mulţi s-au dus, şi de această dată, mai degrabă să se distreze şi să asiste la concerte, decât să politizeze. Plusul a fost dat de apariţia şi evoluţia lui Vona Gabor. In opinia mea – strict personală!- nu a fost un moment neapărat fericit. Nici chiar dacă liderul Jobbik nu a spus nici un lucru cu care nu aş fi de acord. Însă nu îmi place deloc faptul că partidele ungare sosesc în Transilvania pentru a-şi face campanie, iar dacă pe motivul forfotei pe aici a gloatei reprezentanţilor de stânga, condamnăm acest lucru, cel puţin la fel ar trebui să reacţionăm şi în cazul altor partide. Evoluţia de acum a lui Vona a oferit motiv şi pretexte pentru tot felul de atacuri şi manipulări antimaghiare josnice, de la pomenirea minciunilor şi denaturărilor româneşti despre intrarea trupelor ungare la 1940, până la mai noua zugrăvire a evenimentelor de la Târgu Mureş.

In contextul scandalului Vona, care aproape că a generat o ceartă diplomatică la cuţite, guvernarea ungară a răspuns simplu la somaţiile româneşti: Jobbik nu este factor guvernamental şi îşi asumă singur responsabilitatea pentru opiniile exprimate!

Asta nu înseamnă că guvernarea ungară de dreapta nu îşi îndeplineşte obligaţiile constituţionale şi nu sprijină strădaniile autonomiste ale maghiarimii transilvane. Fie că le place României şi Europei, fie că nu. Încetul cu încetul nici nu mai merită să pomenim de Europa, deoarece pentru această instituţie de prisos nici nu există drepturi minoritare şi comunitare. Iar dacă apar probleme, îşi bagă capul în nisip precum struţul.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 154 din 14.08.2013, autor Magyari Lajos

Apariţia unei voinţe maghiare unitare

Ministerul român de externe – care a salutat printr-un comunicat aniversarea de anul acesta a dictatului de pace de la Trianon şi care ignoră, într-un mod caracteristic, realitatea etnică şi faptele istorice – a fost de părere că a sosit timpul pentru o mică generare de atmosferă antimaghiară. Pretextul a fost faptul că Vona Gabor, preşedintele Jobbik, a îndrăznit să spună în tabăra EMI că Jobbik nu poate renunţa la ideea ca toţi maghiarii să trăiască la un moment dat într-o singură patrie. Si a mai spus că în interesul maghiarilor, trebuie asumate inclusiv conflicte, chiar şi cu România.

Este comic felul în care presa ungară de stânga a interpretat reformularea acestei poziţii deseori exprimate ca fiind startul campaniei electorale a dreptei şi a extremei drepte (în ghilimele, deoarece cu excepţia câtorva grupuleţe, în Ungaria de după schimbarea regimului nu a existat niciodată extremă dreapta) în tabăra de vară. Pe de-o parte, în cazul lui Vona nici vorbă de campanie, deoarece pentru Jobbik, politica de zi cu zi, discursul clar şi comunicarea politică nu se delimitează de campanie, pe de altă parte, tabăra EMI nu este tabăra Jobbik, ci manifestarea cu caracter de politică naţională a unei organizaţii civile maghiare transilvane, la care sunt bineveniţi toţi politicienii care acţionează în interesul naţiunii, printre invitaţi numărându-se atât reprezentanţi FIDESZ, cât şi reprezentanţi Jobbik, ba chiar şi ai UDMR.

Vona Gabor a răspuns printr-o scrisoare deschisă la atmosfera generată de politica română. Nu ne putem aştepta ca la citirea acesteia, să rămână uluiţi şi să îşi îmbunătăţească atitudinea. Politica română înţelege doar cu forţa, doar la presiuni este dispusă să acţioneze în funcţie de interesele noastre. De aceea este nevoie acum mai mult ca niciodată de apariţia unei voinţe şi a unei politici naţionale maghiare unitare, dincoace şi dincolo de hotare.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 154 din 14.08.2013, autor Borbely Zsolt Attila

Politicieni din Trei Scaune despre declaraţia lui Traian Băsescu / Preşedintele este iresponsabil

Preşedintele Traian Băsescu a atacat foarte dur, în cadrul universităţii de vară de la Izvorul Mureşului, cerinţa autonomistă a maghiarilor din Transilvania. I-am întrebat pe liderii din Trei Scaune ai partidelor maghiare din Transilvania care este opinia lor legată de declaraţia preşedintelui şi ce consecinţe ar putea avea aceasta în relaţia ungaro-română, dacă ne poate influenţa într-o formă sau alta viitorul.

Antal Arpad, preşedintele filialei UDMR Sfântu Gheorghe, consideră că Traian Băsescu este responsabil şi la fel şi declaraţiile sale, dat fiind faptul că preşedintele i-a atacat tocmai pe cei care i-au fost parteneri şi cu care a vrut să asigure în comun stabilitatea Europei Centrale şi de Est. Atitudinea preşedintelui este cu atât mai inexplicabilă cu cât Orban a formulat la Tuşnad Băi declaraţii pro-România, pro-române şi pro-Băsescu. Totul este ca şi cum politicienii ungari ar răspunde în permanenţă la vociferările lui Corneliu Vadim Tudor sau ale lui Gheorghe Funar -a declarat el.

Consider că este un lucru deosebit de periculos şi proiectează lucruri urâte, dat fiind faptul că în următorul an şi jumătate vor fi organizate două alegeri, iar atitudinea antimaghiară nu va înceta ci va fi probabil o temă permanentă. Partidele ungare vor transmite mesaje în Transilvania iar românii, neştiind cum să gestioneze această problemă, reacţionează mai degrabă isteric. Maghiarii din Transilvania s-ar aştepta ca nu România şi Ungaria să le spună ce este bine pentru ei, ci să ne însărcineze pe noi să decidem în ce măsură drepturile noastre sunt validate – a declarat Antal Arpad.

Preşedintele filialei UDMR Sfântu Gheorghe este de părere că Traian Băsescu a zgândărit un cuib de viespi la Izvorul Mureşului, unde a încercat să fie pe placul frustraţilor, deoarece nu şi-au putut îndeplini sarcinile şi în zadar au fost colonizaţi aici în urmă cu 40-50 de ani, pentru că tot nu au reuşit să românizeze Pământul Secuiesc. A spus ceva care a spart geamurile cancelariilor din Europa -a declarat el. In pofida tuturor acestor lucruri, întâmplările de acum au şi o latură pozitivă. In sfârşit Europa şi SUA pot vedea că maghiarii din Transilvania nu au parteneri şi nu au cu cine discuta despre problemele lor. Indiferent de coloratura politică, toţi liderii politici români sunt antimaghiari. Poate că a venit momentul, la fel cum a fost la începutul anilor 90, ca SUA, Europa să intermedieze în relaţiile româno-ungare – a subliniat el. In cazul în care serviciile secrete, organele de stat şi bisericile nu îşi vor schimba politica, dacă nu vor căuta soluţii la problemele demografice, dacă totul va continua ca şi până acum, dacă vor lupta cu maghiarii în loc să se ocupe de problemele reale, în decurs de 20-30 de ani, România, din păcate, se va dezmembra – a accentuat Antal Arpad.

Nemes Elod, preşedintele filialei PPMT Sfântu Gheorghe, a declarat că nu consideră că Traian Băsescu are modalitatea de a interzice manifestarea Tusvanyos. Preşedintele statului şi-a depăşit atribuţiile prin declaraţiile făcute la Izvorul Mureşului – a formulat politicianul partidului popular. Conducătorii români au încercat să se folosească în ultimul an de faptul că Ungaria a ajuns într-o situaţie dificilă în cadrul Uniunii Europene. Traian Băsescu doreşte să întemeieze un nou partid şi se foloseşte de faptul că popularitatea lui Ponta a scăzut.

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintelui organizaţiei judeţene a PCM, a declarat că politicienii români ar trebui să se preocupe de starea de sărăcie a celor care trăiesc în ţară. Ar trebui să se ocupe de propriul lor popor şi nu de maghiari. Băsescu este doar un politician, care astăzi este, mâine nu mai este. Pământul Secuiesc a existat, există şi va exista – a accentuat Kulcsar Terza Jozsef.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6967 din 14.08.2013, autor Farkas Reka

Tabără EMI / Autonomia este utilă economiei

In ultima zi a taberei EMI, dedicată diferitelor probleme autonomiste, s-a discutat şi despre aspectele economice ale autodeterminării. Conferenţiarii, specialişti în domeniul autonomiilor funcţionale au considerat în unanimitate avantajoasă ideea potrivit căreia într-o regiune autonomă, deciziile politico-economice ajung mai aproape de cetăţeni şi de întreprinzători. Totodată, ei sprijină ideea ca economia să fie alimentată prin intermediul resurselor locale, indiferent dacă este vorba despre resurse naturale şi impozite. Parlamentul local poate adopta deciziile acordând atenţie priorităţilor politico-economice ale regiunii autonome.

Daniel Laspra, secretarul asociaţiei antreprenoriale CADCI din Catalonia, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu faptul că teritoriul autonom nu dispune de suficiente atribuţii în domeniul impozitelor, acestea fiind colectate de Madrid, însă redistribuite într-un procent semnificativ. In opinia sa, exportul produselor secuieşti reprezintă în acelaşi timp marca culturală a regiunii. Nu este vorba despre un şovinism economic -a declarat specialistul catalan. Miren Martianera, a prezentat sintetic sistemul impozitării, care a fost riscant la început pe pământul bascilor, după care a devenit unul fructuos. Membru cabinetului cu probleme externe din cadrul Partidului Naţional Basc, a declarat că impozitele sunt colectate de autorităţile autonome, iar Madridului i se achită o sumă fixă.

Phillipp Erscbaurner, colaboratorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Tirolul de Sud, a declarat că modelul de acolo a demonstrat că în cazul în care nu există autonomie, nu există nici dezvoltare. Sistemul impozitelor reprezintă şi aici o competenţă locală, majoritatea impozitelor sunt colectate de instituţiile autonomiste de specialitate şi doar anumite impozite ţin de Madrid.

In opinia administratorului asociaţiei Arbor de pe Pământul Secuiesc, autodeterminarea economică poate fi înfăptuită din mai multe puncte de vedere şi de antreprenori.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6967 din 14.08.2013

Sf. Gheorghe

09.09.2013

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

2013 Revista presei maghiare 15 by Dan Tanasă



Tags: , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

One Response to Revista presei maghiare din România 01.08 – 15.08.2013

  1. […] Sursa articol: cotidianul Haromszek, nr. 6967 din 14.08.2013, autor Farkas Reka (Traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita) […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România 01.08 – 15.08.2013"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-01-08-15-08-2013/