Revista presei maghiare din România 01.10 – 15.10.2014

December 9, 2014 • Centrul European de Studii Covasna-Harghita • Views: 1108

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 19 / 01-15.10.2014

Pământul Secuiesc este viabil şi sustenabil inclusiv în autonomie? / Noi ştim ce vrem

Nu mă îndoiesc nici pentru o fracţiune de secundă că Pământul Secuiesc autonom se va prezenta cu rezultate mai bune, sunt convins că regiunea se va ţine pe picioare din punct de vedere economic şi va reuşi să se dezvolte – ne-a declarat Antal Arpad.

UDMR a dat publicităţii şi a supus dezbaterii publice proiectul de autonomie a Pământului Secuiesc, care poate fi studiat la rubrica Ştiaţi că a site-ului nostru (www.hirmondo.ro) şi la care pot fi formulate şi comentarii. Ce mai importantă întrebare vizând tema respectivă ar fi următoarea: Va fi sau nu viabilă, sustenabilă şi se va putea dezvolta din punct de vedere economic Regiunea Autonomă Pământul Secuiesc? L-am întrebat pe Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, membru al comisiei de lucru vizând autonomia, cum va asigura statutul de autonomie elaborat de UDMR încasările necesare întreţinerii şi dezvoltării Pământului Secuiesc?

Autonomia ne dezvoltă

– În Uniunea Europeană funcţionează mai multe regiuni autonome, o caracteristică comună a acestora fiind aceea că, după ce au atins un oarecare nivel de autonomie, fiecare a devenit mai bogată. S-a dovedit despre fiecare regiune autonomă că s-au gospodărit mai eficient decât mai înainte, simt cu adevărat că fiecare oraş şi sat din regiune este al lor, pentru că pot decide singure asupra propriului destin, aceasta fiind latura sentimentală a lucrurilor – a arătat Antal Arpad. – Se spune că nu vom avea pe masă o felie mai mare de pâine dacă iubim Pământul Secuiesc. Nu cred acest lucru – a adăugat edilul din Sfântu Gheorghe, potrivit căruia diferenţa dintre regiunile autonome şi cele care nu sunt autonome este similară cu diferenţa existentă între oamenii care lucrează pentru ei înşişi şi cei care sunt angajaţi la alţii.

– Nu mă îndoiesc nici pentru o fracţiune de secundă că Pământul Secuiesc autonom se va prezenta cu rezultate mai bune, sunt convins că regiunea se va ţine pe picioare din punct de vedere economic şi va fi capabilă să se dezvolte. Să ne dea autonomie şi vom dovedi că, dacă în zece ani PIB-ul din România va creşte cu 15%, PIB-ul de pe Pământul Secuiesc se va majora cu 30-50% – a spus Antal Arpad.

Din punctul de vedere al sustenabilităţii economice, soluţia ar fi aceea ca statul român să renunţe, în favoarea Regiunii Autonome Pământul Secuiesc, la unele resurse şi bunuri, respectiv să accepte principiile stabilite în statut privind redistribuirea taxelor şi impozitelor.

Să nu permitem să pierdem sume substanţiale

Potrivit statutului, fiecare firmă, al cărei sediu nu se află pe teritoriul Pământului Secuiesc, ar fi obligată să înregistreze şi pe Pământul Secuiesc un centru de profit şi trebuie să plătească aici impozit după profitul realizat în regiune. Există ramuri care generează venituri substanţiale şi, în momentul de faţă, nu lasă niciun ban în regiune. Exemplul adus în acest sens de Antal Arpad este sectorul bancar, care, în afara faptului că plăteşte chiria pentru imobilele folosite şi o parte din impozitul pe venitul personal al propriilor angajaţi, nu lasă aici niciun procent din profitul obţinut. In prezent, venitul tuturor băncilor apare la Bucureşti. Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte staţiile de benzină, furnizorii de energie electrică, firmele de telefonie şi de telecomunicaţii, respectiv firmele leasing.

– Aşezările mici se află într-o situaţie deosebit de delicată, pe cât de mic este satul de unde analizăm situaţia de pe Pământul Secuiesc, pe atât mai multe griji ne putem face în ce măsură va fi capabilă regiunea să se ţină în picioare. Dacă ne uităm la circumstanţe din Sfântu Gheorghe, suntem mult mai relaxaţi, având în vedere că impozitul achitat de unele firme din Sfântu Gheorghe este mai mare decât bugetul oraşului. Dacă aceşti bani ar rămâne la nivel local, ar putea fi realizate lucruri de neimaginat – a arătat Antal Arpad.

Edilul a adăugat: evident, aceşti bani ar trebui să ajungă nu numai în Sfântu Gheorghe, ci inclusiv în aşezările mai mici, ca să fie soluţionate şi problemele cu care se confruntă sătenii.

E nevoie de o astfel de reţea socială?

Intr-o regiune autonomă, contribuie la sustenabilitate nu numai creşterea încasărilor, ci inclusiv gospodărirea mai raţională. Seria greşelilor comise în ultimii 25 de ani a reprezentat-o politica socială proastă. Specialistul din Sfântu Gheorghe din cadrul comisiei de lucru vizând autonomia a arătat: proasta politică a guvernării de la Bucureşti a îndemnat populaţia activă să plece din ţară, deoarece în occident vor primi mai mulţi bani pentru aceeaşi muncă. Guvernele în exerciţiu nu au întreprins măsuri pentru menţinerea în ţară a populaţiei active , ci au insistat în permanenţă să extindă reţeaua socială. Ii îndeamnă pe cei care trăiesc într-o sărăcie cruntă să-şi asume creşterea mai multor copii şi să trăiască de pe urma lor.

– Dacă există în această ţară un risc la adresa securităţii naţionale, îl reprezintă nu autonomia Pământului Secuiesc, ci problemele demografice, sărăcia cruntă în care trăiesc din ce în ce mai mulţi oameni – a afirmat primarul din Sfântu Gheorghe.

– Dacă Pământul Secuiesc ar dispune de autonomie, ar putea fi aplicată o politică socială, în urma căreia cei care trăiesc în sărăcie lucie ar fi îndemnaţi nu să-şi asume creşterea mai multor copii, ci mai degrabă să se angajeze – a spus Antal Arpad, potrivit căruia o politică socială concretă ar putea fi, de exemplu, ca indemnizaţia de creştere a copilului să fie dedusă din impozit.

Cine are un venit mare, în cazul asumării creşterii copilului ar putea deduce un procent semnificativ din impozit, dacă beneficiază de venit mai mic, şi deducerea ar fi la procent mai mic . In felul acesta, ar fi îndemnaţi să-şi asume creşterea copiilor cei care dispun de venit şi nu familiile care vor copii ca să trăiască din indemnizaţia de care beneficiază după ei.

– Nu m-ar deranja dacă această politică ar fi aplicată în toată ţara, însă dacă ei nu şi-o doresc, se ne permite măcar nouă s-o punem în practică – a precizat Antal Arpad.

Banii să nu fie plimbaţi până în Bucureşti

Autorii statutului de autonomie ar vrea ca impozitele să fie încasate de Regiunea Autonomă Pământul Secuiesc, banii să nu fie plimbaţi până în Bucureşti şi înapoi, pe cât mai mult umblă banii, pe atât mai mult se şi mărunţesc.

– Scopul nostru este ca o parte cât mai semnificativă din veniturile produse aici să rămână la nivel local, doar un procent mic să ajungă la Bucureşti. Am dori de fapt să ni se acorde multe competenţe încă de la început, adică am putea gestiona orice cu excepţia politicii externe, armatei şi a serviciilor secrete – a precizat Antal Arpad.

De ce li se cuvine mai puţin secuilor?

Primarul din Sfântu Gheorghe a amintit de faptul că descentralizarea în ţara noastră a fost efectuată în anumite domenii, cum sunt învăţământul şi sistemul sanitar, şi ceea ce a fost descentralizat, pe Pământul Secuiesc funcţionează mai eficient decât înainte. Acest lucru dovedeşte că o regiune sau un judeţ poate fi eficient dacă decide singur asupra propriului destin.

– 90-95% din sarcini ar trebui transferate de la Bucureşti la nivel local – susţine Antal Arpad.

Judeţele de pe Pământul Secuiesc nu dispun nici în prezent de autonomia de care beneficiază celelalte judeţe. Administraţiile locale au posibilităţi minime să le acorde facilităţi întreprinzătorilor, în schimb, statul îşi permite acest lucru. La Craiova sau Piteşti, de exemplu, statul le-a acordat un sprijin substanţial fabricilor de automobile, iar impozitele plătite după acestea pot fi folosite pentru dezvoltarea comunităţii locale. Pe Pământul Secuiesc niciunul din marii investitori nu a beneficiat de subvenţii de la stat.

In ceea ce priveşte cheltuielile, situaţia diferă, având în vedere că la Sfântu Gheorghe există două teatre, întreţinute de administraţia locală, în timp ce la Caracal funcţionează un singur teatru, care este finanţat de stat. Un alt exemplu este cel al drapelelor, ceea ce le este permis altor judeţe, este interzis în judeţele Covasna şi Harghita. In Regiunea Autonomă Pământul Secuiesc ar putea fi adoptate deciziile privind facilităţile acordate investitorilor sau funcţionarea eficientă a instituţiilor din punctul de vedere al cheltuielilor – susţine Antal Arpad, potrivit căruia unii dacă nu pot aduce argumente împotriva autonomiei Pământului Secuiesc încep să-şi facă griji pentru noi, că nu vom reuşi să ne întreţinem.

– Grija purtată faţă de noi e binevenită, însă pot să spun doar să ne încredinţeze nouă propria soartă pentru că ştim ce vrem şi vom fi capabili să ne întreţinem – a conchis Antal Arpad.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 189 din 01.10.2014, autor Kovacs Zsolt

La forurile UE, pentru autonomie

Petiţia prin care se insistă asupra autonomiei economice şi administrative a Transilvaniei ar urma să fie trimisă la guvernul român, parlamentul României şi instituţiile UE.

In declaraţia făcută ieri, Fancsali Erno, iniţiatorul acţiunii de strângere de semnături pentru susţinerea autonomiei Transilvaniei, a comunicat că prefectul judeţului Cluj nu a răspuns la petiţia depusă acum mai bine de şase luni, semnată de peste 10.000 de persoane. Intre timp, numărul semnatarilor petiţiei a crescut la 13.200.

Iniţiatorii au pus în vedere faptul că în măsura în care până la sfârşitul lunii octombrie nu va sosi un răspuns din partea prefectului, vor înainta documentul parlamentului şi guvernului şi în cazul în care nu se va răspunde la acesta până în ianuarie 2015, textul va fi trimis şi instituţiilor Uniunii Europene. Iniţiativa noastră democratică nu poate fi ignorată. Regiunile istorice ale României au dreptul la autodeterminare. In anul 2016 dorim să decidem în legătură cu autonomia regiunilor istorice şi federalizarea României – au comunicat iniţiatorii.

Acţiunea de strângere de semnături s-a desfăşurat pe internet, petiţia fiind semnată de un număr aproape egal de maghiari şi români. Petiţia se referă între altele la independenţa Transilvaniei, la tradiţiile istorice ale bunei convieţuiri între popoarele şi confesiunile din Transilvania, cerând pentru Transilvania istorică, pentru Banat, Partium şi Maramureş autodeterminare şi guvernare regională cu sediul la Cluj. Petiţia se referă la faptul că Transilvania este mult mai dezvoltată în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, însă este tratată de guvernele bucureştene drept o colonie. Ei au mai mare nevoie de noi ca noi de ei. Regiunea noastră ar fi capabilă să se întreţină. Nu ne trebuie ceea ce nu ne aparţine, dar nu renunţăm la ceea ce este al nostru! – se menţionează în petiţie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7311 din 02.10.2014

Se pregăteşte o nouă întâlnire de la Neptun / Interes venit din America

Îmi este clar că maghiarimea din Transilvania manifestă diverse sentimente faţă de întâlnirea de la Neptun, organizată acum 20 de ani, însă susţin şi astăzi că atunci, acolo, în circumstanţele date, reprezentanţii UDMR au încheiat compromisuri raţionale – a afirmat Allen Kassoff, director pensionar al Project of Ethnic Relations (PER), care s-a informat la Sfântu Gheorghe, împreună cu Jonathan Rickert, cu privire la modul în care este susţinută ideea autonomistă.

Conducătorii PER s-au întâlnit, în organizarea filialei din judeţul Covasna a UDMR, cu aproximativ douăzeci de intelectuali locali. Scopul lor era să constate care este părerea persoanelor care nu aparţin vieţii politice, dar sunt formatori de opinii, despre aspiraţiile autonomiste de pe Pământul Secuiesc.

Allen Kassoff a reflectat asupra modului în care este văzută în Statele Unite ale Americii situaţia din România. In 1990, în mijlocul circumstanţelor schimbate în mod radical, şi în special după declanşarea conflictelor din Iugoslavia, am încercat să evităm ca lucrurile să degenereze şi în România – a spus Kassoff. Tocmai pentru acest motiv au luat legătura cu intelectuali români şi maghiari, politicieni lideri, şi au încercat să le prezinte modul în care problema etnică a fost soluţionată în alte ţări. De asemenea, au insistat să se aşeze la discuţii pentru dezbaterea problemelor comune. Era nevoie de cel puţin şase luni de demersuri de convingere ca acest lucru să se întâmple în sfârşit, rezultatul constituindu-l întâlnirea de la Neptun, urmată de o întrunire din Elveţia, respectiv de o altă consfătuire de la Neptun.

– Ştiu că mulţi pun la îndoială şi acum faptul că vicepreşedinţii de pe vremea respectivă ai UDMR ar fi fost însărcinaţi să încheie un acord, însă susţin şi în prezent că aceştia au încheiat un acord raţional, pe marginea căruia au putut fi îndeplinite drepturile lingvistice ale maghiarimii, şi este normal ca UDMR să participe la guvernare – opinează Kassoff.

Evident, situaţia s-a schimbat de atunci, a venit vremea unui nou acord de anvergură şi conducătorii PER intenţionează – la solicitarea unor politicieni români – să intervină în acest sens. Vrem să ne informăm despre problemele ce preocupă opinia publică română şi cea maghiară – a spus preşedintele PER.

Invitaţii au precizat: minoritatea maghiară revendică din ce în ce mai ferm autonomia teritorială, iar acest lucru este generat, într-o anumită privinţă, de atitudinea de respingere manifestată de politicienii români. Este important şi factorul de timp, deoarece -dacă lucrurile nu se schimbă- până la soluţionarea problemei, maghiarii ar putea dispărea din Transilvania. Degeaba suntem acuzaţi că soluţionarea o aşteptăm din partea Budapestei, dacă Bucureşti-ul nici nu participă la discuţii în cadrul cărora ne-am putea exprima pretenţiile – au argumentat participanţii. Dacă Bucureşti-ul le respinge, poziţia adoptată de Budapesta nu are niciun efect, Uniunea Europeană nu vrea nici să audă de ele, iar preşedintele Statelor Unite afirmă că România a soluţionat în mod exemplar problema etnică (G. Bush, 2002, Bucureşti), pe cine sau pe ce mai putem conta? – au întrebat participanţii. Preşedintele Bush a calificat situaţia din România ca fiind una satisfăcătoare comparativ cu conflictul existent în Iugoslavia – a explicat Kassoff, subliniind importanţa dialogului raţional.

– Este sarcina clasei politice maghiare din România să caute canalele, oamenii din rândul comunităţii române care manifestă deschidere faţă de problema respectivă şi recunosc că este şi în interesul românilor ca această problemă să se soluţioneze. Noi vrem să creăm posibilitatea unui astfel de dialog – a spus preşedintele PER.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 193 din 07.10.2014, autor Erdely Andras

Discuţii despre autonomie / SUA mediază din nou

Prin intermediul organizaţiei americane Project of Ethnic Relations (PER), au loc din nou medieri româno-maghiare în vederea soluţionării problemelor maghiarilor de pe Pământul Secuiesc. Allen Kassof, reprezentantul organizaţiei americane – care a avut un rol cheie în anul 1993, în înfiinţarea convenţiei de la Neptun – şi-a asumat din nou la începutul anului rolul de mediator. Sâmbăta trecută în Poiana Braşov a avut loc cea de-a patra etapă a medierilor. El s-a întâlnit ieri înainte de masă cu intelectualii maghiari din Trei Scaune şi după cum a reieşit, a încercat să se informeze în primul rând cât de generală este cerinţa autonomistă în cercul maghiarilor de pe Pământul Secuiesc.

Kassof a făcut puţine declaraţii în legătură cu medierile. După cum a formulat, din partea română se manifestă o imensă opoziţie în legătură cu autonomia. Nu sunt dispuşi să accepte aceasta, dar simt faptul că comunitatea maghiară are şi alte cerinţe, decât ceea ce li se asigură în momentul de faţă. Există opinii conform căreia autonomia Pământului Secuiesc reprezintă pericol al revizuirii Trianonului. In opinia altora, tema nu reprezintă o problemă, pentru România, problema reală reprezentând-o cea a ţiganilor. In opinia lui Kassof, problema cea mai mare este faptul că expresia autonomie a devenit radioactivă, ar trebui scoasă din uz şi ar trebui găsită o altă denumire. Maghiarii care trăiesc aici ar trebui să îi convingă pe români în legătură cu faptul că soluţionarea problemei este în interesul ambelor comunităţi. Allen Kassof este convins de faptul că în următoarele luni va avea loc un progres. Părţile se vor putea întâlni cel mai devreme în luna februarie şi atunci se vor aşeza la masa negocierilor cu propuneri concrete.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7315 din 07.10.2014, autor Farkas Reka

Autoguvernările şi autonomia

Treptat, dar sigur creşte numărul autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc care au adoptat hotărârea proautonomistă înaintată în cursul lunii septembrie de către Partidul Civic Maghiar. Conform informării făcute de formaţiunea politică, în aceste zile, şase noi consilii au adoptat – sub semnătura preşedinţilor organizaţiilor judeţene PCM Harghita, Covasna şi Mureş – proiectul. Această hotărâre a fost adoptată de localităţile Brădeşti, Lunca de Jos, Păuleni, Sândominic, Arcuş şi Ilieni.

Prin intermediul aderării acestor localităţi, a crescut la 40 numărul unităţilor administrative care au exprimat prin hotărârea lor cerinţa conform căreia doresc să aparţină de o regiune administrativă independentă, alături de comunităţile şi oraşele enumerate în anexa hotărârii. Regiunea poartă numele de Pământ Secuiesc. Statutul său juridic special este reglementat de o lege fundamentală şi limba maghiară reprezintă şi ea limbă oficială.

Conform hotărârilor, funcţionarii aleşi conform prevederilor legilor aflate în vigoare exprimă cerinţa autonomistă a comunităţii şi fac în aşa fel încât lumea să vadă ceea ce prefecţii au încercat să ascundă prin intermediul obstrucţionării în trecut a referendumurilor. Acest lucru nu reprezintă altceva decât faptul că satele secuieşti şi oraşele doresc să aparţină de o unitate administrativă separată – se menţionează în comunicatul PCM.

PCM condamnă totodată atitudinea prefectului judeţului Mureş faţă de drapelul secuiesc şi atrage totodată atenţia asupra faptului că utilizarea simbolurilor noastre este o cerinţă firească a noastră.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7316 din 08.10.2014

În umbra Poienii Braşov

Poiana Braşov va deveni noul Neptun? – anul viitor va reieşi acest lucru, dar oricum este binevenit că au început noi medieri în legătură cu cerinţa maghiarilor din Transilvania. Chiar dacă nu într-o formă oficială dar se discută despre autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Este nevoie de orice fel de discuţii, de posibilităţi de prezentare a argumentelor, deoarece trebuie să ştim că fără convingerea părţii române nu avem şanse să obţinem ceva.

Sfera politică românească a tăcut mâlc în legătură cu marele marş al secuilor şi cu protestele târgumureşene şi a diminuat însemnătatea acestora, dar este clar faptul că mesajul a ajuns la aceasta. Chiar şi cercurile superioare au sesizat că cerinţa nu poate fi măturată sub preş. Flăcările se pot aprinde uşor sub cenuşă în cazul în care cererile noastre nu sunt luate în serios. Nu este întâmplător nici că Allen Kassof a fost rugat să se ocupe la latura medierii, care în urmă cu 20 de ani a contribuit la realizarea unei convenţii între reprezentanţii comunităţii române şi maghiare. Este adevărat faptul că înţelegerea de la Neptun reprezintă şi în momentul de faţă o problemă controversată. Mulţi consideră că ceea ce s-a realizat acolo este mult prea puţin. Mulţi spun că atunci a început asimilarea UDMR în guvernul român. Situaţia noastră de acum este puţin asemănătoare, deoarece este destul de clar că sfera politică românească nu acceptă extinderea drepturilor maghiarilor din Transilvania. Se spune nu autonomiei culturale, cerinţa autonomiei teritoriale fiind înlăturată de 25 de ani. Ne sunt datori cu universitatea maghiară din Transilvania, finanţată de către statul român. Toate aceste lucruri sunt teme-tabu, despre care abia dacă se poate vorbi. Sfera politică română simte faptul că trebuie să acorde ceva, trebuie să cedeze, dar nu ştiu cât şi cum. Reprezentanţei maghiare îi este clar faptul că trebuie să extindă drepturile, lucru stopat de zece ani. Dacă nu va face acest lucru va deveni lipsită de credibilitate în faţa propriei comunităţi. Nu este întâmplător că reprezentantul PER , vulpea bătrână, a fost rugat să se ocupe de medieri, care este un mare maestru al căutării de compromisuri.

Allen Kassof s-a informat recent la Sfântu Gheorghe în legătură cu opinia poporului. A fost curios să afle cât de mult doresc oamenii simpli autonomia. A putut auzi din partea multora că răbdarea dispare, opoziţia română nu face altceva decât să amplifice hotărârea. Este nevoie de acţionare deoarece suntem în scădere demografică şi vom ajunge treptat să împărtăşim destinul indienilor din S.U.A. Există temerea că până ce românii vor ceda, va fi suficientă şi o rezervaţie limitată ca ei să poată indica faptul că problema naţionalităţii a fost soluţionată în mod exemplar. Suntem o comunitate băştinaşă, cu un trecut însemnat şi pretindem cerinţa unui viitor viabil – au formulat mai mulţi acest lucru. Nu se ştie ce anume a ajuns din aceste lucruri la urechile oaspeţilor americani.

Allan Kasof a formulat şi o propunere : să uităm de expresia autonomie. Acest lucru are o încărcătură negativă în privinţa românilor şi, ca urmare, este imposibil ca aceasta să fie acceptată. Dacă aceasta este problema, putem să îi dăm orice fel de denumire, căci esenţialul constă în conţinut.

Negocierile sunt în curs de desfăşurare, au loc discuţii cu uşile închise, discuţii învăluite în umbra spiritului Neptunului. Oare reprezentanţii comunităţii noastre vor fi în stare să susţină drepturile noastre sau se mulţumesc cu câteva ciolane? Noi, maghiarii din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, vom fi în stare să mărşăluim mai departe, să ieşim în stradă, să ne facem auzită vocea? In momentul de faţă ştim faptul că negocierile se referă la noi, la destinul nostru şi la viitorul copiilor noştri. Dacă suntem atenţi şi facem în aşa fel încât politicienii noştri să adopte decizii bune, negocierile din Poiana Braşov pot fi mai fructuoase decât cele din Neptun.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7316 din 08.10.2014, autor Farkas Reka

În februarie, noul Neptun se va organiza la Poiana Braşov

În viaţa politică maghiară din România se adună norii de furtună pe marginea dialogului româno-maghiar derulat prin intermediere americană – reiese din reportajul inserat de cotidianul Kronika. Borbely Laszlo, veteran al Neptunului, apără onestitatea solidarităţii de branşă, alţii ne feresc de compromisurile nefavorabile. E nevoie de abordarea acestui subiect, având în vedere că cei vizaţi se vor întruni din nou în februarie, sub egida organizaţiei Project of Ethnic Relations (PER).

Borbely Laszlo, vicepreşedintele politic al UDMR, a declarat pentru cotidianul Kronika: în opinia sa, dialogul maghiaro-român este binevenit oricând, indiferent cine ar încerca să-şi asume rolul de intermediar, o organizaţie americană sau una europeană. Ne bucurăm pentru orice iniţiativă, care vizează dialogul. Este o ocazie potrivită să-i explicăm, faţă-n faţă, părţii române ce vrem noi de fapt prin proiectul nostru de autonomie. Insă putem discuta şi despre acceptarea limbii maghiare ca limbă regională. Si româna era limbă regională într-o anumită parte din Ucraina, eliminarea acestui statut generând o mare indignare şi în România – a arătat Borbely.

La dezbatere ar dori să participe şi Partidul Civic Maghiar (PCM) – a declarat Biro Zsolt pentru cotidianul Kronika. Preşedintele partidului şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte cadrul dialogului dat: dacă chiar se va organiza o astfel de întâlnire, trebuie să avem cunoştinţă de ea şi noi, nu cum s-a întâmplat în 1993, când întâlnirea PER a avut loc la Neptun, din cauza căruia mulţi strigă lupul şi astăzi – a formulat Biro, invocând faptul că la întâlnirea derulată în staţiunea de pe litoral, Frunda Gyorgy, Tokay Gyorgy şi Borbely Laszlo, politicieni UDMR, au discutat în secret, fără mandat, cu puterea română de pe vremea respectivă.

Potrivit lui Tokes, partea americană şi cea română au desemnat şi anterior partenerii de discuţii. Acum se întâmplă acelaşi lucru, se optează mereu pentru maghiarii confortabili. Mi-e teamă că, în baza scenariului de la Neptun, Statele Unite ale Americii a inventat un scenariu în care vor fi validate interesele române, părţii maghiare i se va atribui din nou un rol pacifist, iar cauza autonomiei va fi zădărnicită pe marginea unui oarecare compromis – a formulat Tokes.

Potrivit lui Toro T. Tibor, preşedintele Partidului Popular Maghiar (PPMT), în 1993, la Neptun, au fost măturate sub preş anumite obiective de strategie, în locul acestora fiind introduse elemente spectaculoase, dar prea puţin semnificative în privinţa viitorului. In opinia lui Toro, ar fi un progres dacă ar demara un nou dialog maghiaro-român, însă este important ca acesta să nu se desfăşoare în culise şi să nu fie prezenţi exclusiv adepţii compromisurilor, susţinătorii principiului cu orice preţ.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 196 din 10.10.2014

O nouă tensiune la Sfântu Gheorghe/ Atac împotriva bilingvismului şcolilor

Primarul Antal Arpad a făcut o declaraţie neobişnuită în cadrul şedinţei extraordinare de ieri a consiliului local Sfântu Gheorghe: Rodica Pârvan, consilier PSD, a adresat o scrisoare prefecturii şi autoguvernării în care a reclamat noile inscripţii de pe instituţiile de învăţământ aflate în subordinea oraşului şi din această cauză îi acuză pe directorii de şcoli de proces.

Primarul a declarat că au realizat inscripţiile bilingve, pe care pe lângă stema oraşului figurează denumirea în limba română şi limba maghiară a şcolii, logo-ul şcolii. Cu ocazia comandării inscripţiilor s-a procedat conform legii El personal nu înţelege de ce nu poate fi afişată denumirea în limba maghiară a Grupului Şcolar Constantin Brâncuşi (directoarea şcolii este Rodica Pârvan, cunoscută pentru atitudinea sa antimaghiară şi care nu a fost prezentă în cadrul şedinţei de ieri), când pe clădirea Colegiului Szekely Miko este afişată inscripţia română. In opinia sa, într-o ţară normală nici prefectul şi nici altcineva nu poate obstrucţiona amplasarea indicatoarelor bilingve.

Mădălin Guruianu a spus că este vorba despre o problemă de respect reciproc dat fiind faptul că copiii cu limba maternă maghiară învaţă în ambele licee româneşti. Mai mult decât atât, lipseşte şi o reglementare legală în privinţa inscripţionării bilingve fireşti.

Viceprimarul Sztakics Eva a dat citire scrisorii-răspuns formulate de prefect. Inspectoratul şcolar judeţean a trimis răspunsul directorilor de şcoli şi în aceasta se menţionează că de pe noile inscripţii a fost îndepărtată inscripţia România, stema ţării şi culorile naţionale române.

– Nu a văzut inscripţiile ci doar scrisoarea prefectului, prin care se face apel la consiliul local în privinţa analizării legalităţii indicatoarelor. Keresztely Irma, inspector şcolar judeţean a declarat că după anul 1989 nici un ministru al învăţământului nu a emis o ordonanţă care să prevadă conţinutul, dimensiunea şI forma inscripţiilor de pe şcoli, deoarece ea însăşi a cerut informări în acest caz de la minister.

In cadrul şedinţei de consiliu, s-a discutat şi despre drapelul oraşului, calificat ca fiind ilegal prin sentinţa judecătorească definitivă. Antal Arpad a vorbit despre proces şi despre faptul că vor depune contestaţie la Strasbourg împotriva deciziei discriminatorii a comunităţii maghiare. Guruianu a declarat că el însuşi a votat problema drapelului şi mulţi români localnici au aderat la proces de partea autoguvernării.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7318 din 10.10.2014, autor Demeter J. Ildiko

Biserica ortodoxă este favorizată

Anul trecut, de Crăciun, moşul i-a adus Episcopiei Ortodoxe a Harghitei şi Covasnei, Hotelul Bradul din Valea Zânelor din staţiunea Covasna. Imobilul care a aparţinut RAPPS, a ajuns în patrimoniul bisericii printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului. După preluare, noul proprietar a întreprins importante lucrări de reabilitare. OUG a fost atacată la Curtea de Apel Braşov şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cazul a fost discutat luni. Potrivit deciziei, dosarul a fost înaintat curţii constituţionale.

OUG nr. 114/2013 a transferat în administrarea Episcopiei Ortodoxe a Harghitei şi Covasnei clădirea construită în scop hotelier, imobilul incluzând un parc, terenuri sportive, o păşune, un izvor de apă minerală, o mofetă şi un centru de tratament.

Donaţia guvernului favorizează biserica ortodoxă în mod revoltător, este discriminatorie, deoarece confesiunile istorice locale nu au beneficiat de un cadou similar – este de părere Gazda Zoltan. El a decis să atace pe cale juridică ordonanţa de urgenţă. El a mai reuşit să convingă de însemnătatea cauzei 20 de persoane fizice (locuitori din Covasna şi din Sfântu Gheorghe), două comunităţi reformate din Covasna, filiala din Covasna a bisericii unitariene din Sfântu Gheorghe (ar fi dorit ca biserica catolică şi autoguvernarea să se numere printre reclamanţi, dar ele nu şi-au asumat acest rol – a menţionat Gazda) şi astfel acestea au demarat procesul la Curtea de Apel Braşov. In cadrul înfăţişării de luni, judecătorii un decis să înainteze cazul curţii constituţionale. In opinia avocatului din Braşov al reclamanţilor, acesta este un semn bun şi indicând că se ocupă cu adevărat de caz – a spus Gazda.

Sunt nemulţumiţi de răspuns

In paralel cu procesul, s-a depus o plângere şi la Consiliul pentru Combaterea Discriminării (CNCD). In răspunsul oficial al acestuia se menţionează: ordonanţa de urgenţă nu este considerată discriminatorie, deoarece că nu există o bază de comparaţie. Totodată se mai menţionează că se ştie că în acest caz a fost demarată şi o procedură juridică, adoptarea deciziei fiind lăsată în sarcina justiţiei. Ei consideră că biserica ortodoxă – instituţie fundamentală a Statului Român – are un rol esenţial în păstrarea identităţii române. Cu aceeaşi frază s-a susţinut necesitatea schimbării de proprietar în actul atacat.

Răspunsul CNCD nu i-a mulţumit pe reclamanţi. Cele 21 de persoane fizice au înregistrat o nouă petiţie, o nouă contestaţie, printr-o adresă mai amănunţită. Nu este sigur că vor primi un răspuns favorabil, dar oricum nu vor lăsa lucrurile aşa. Dat fiind faptul că au depus plângerea în calitate de persoane fizice, se vor putea adresa şi Curţii Europene pentru Drepturile Omului, cu sediul la Strassbourg – a declarat Gazda.

Secret la Valea Crişului

La scrisoarea-răspuns primită din partea CNCD a fost anexată lista acelor imobile pe care le-a primit în administrare biserica ortodoxă. Gazda consideră că este inexactă lista care conţine cinci imobile, respectiv câte unul din judeţele Gorj, Suceava, Ialomiţa şi două din judeţul Covasna.

După cum a ieşit la iveală, pe lângă transferarea Hotelului Bradul, prin ordonanţa guvernamentală nr. 902/2011, biserica ortodoxă a mai primit un imobil în Valea Crişului. Ne-am interesat, şi am aflat că anterior imobilul se afla în administrarea Serviciului Român de Informaţii. Este vorba despre un teren de 595 de mp, o clădire cu două nivele, având o suprafaţă la sol de 44,5 mp, iar suprafaţa totală de 89 de mp. Episcopia le-a cerut imobilul de la cei de la informaţii în data de 10 martie 2011 (prin adresa cu nr. 296), pentru cazarea de familii aflate în situaţii devaforizate, în scopul desfăşurării unor activităţi socio-culturale. Cererea a fost soluţionată rapid, prin adresa nr. 490 din 28 aprilie, biserica a acceptat ca transferul imobilului să se decidă prin hotărâre de guvern. Hotărârea de guvern a şi fost adoptată la începutul lunii septembrie.

Toate acestea sunt dovedite prin documente oficiale, însă este aproape incredibil că la Valea Crişului nu se ştie nimic nici în momentul de faţă despre transfer. Ieri ne-am adresat secretarului Ana Diana Panaite – ea a ocupat funcţia şi în anul 2011- dar a spus că nu ştie nimic despre faptul că biserica ortodoxă ar avea proprietăţi în administrare în Valea Crişului, nici în evidenţele comunei nu figurează nimic. Si primarul Kisgyorgy Sandor a rămas surprins: nu ştie nimic despre vreo proprietate a bisericii ortodoxe, aflată în comună. Mai mult decât atât, nu a avut habar nici de faptul că unul din imobilele din comună s-a aflat în trecut în administrarea serviciului de informaţii. Trebuie să verifice acest lucru – a declarat el.

O nouă donaţie

Guvernul caută în continuare să intre în graţiile bisericii ortodoxe. In Monitorul Oficial de luni (nr. 745) a apărut hotărârea nr. 866, prin care Episcopia Moldovei şi Bucovinei a primit gratuit, în satul Durău – aparţinând comunei Ceahlău, şase vile şi o sală polivalentă. Vilele au peste 150 de mp, iar sala are 4500 de mp.

Sursa: cotidianul Haromszek nr.7322 – 15.10.2014, autor Bokor Gabor

Sf. Gheorghe

09.12.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

CESCH – 2014 Revista Presei Maghiare 19 by Dan Tanasă

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend