Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 23 / 01-15.12.2013

Maghiari bătuţi la sărbătoarea românească / Noua Dreaptă a putut face netulburată scandal în municipiul reşedinţă de judeţ / Tineri maghiari au fost brutalizaţi

Membrii Noi Drepte şi cei ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au avut ieri, 01.12, parte, la Sfântu Gheorghe, de tratament diferenţiat. În timp ce românii provocatori au fost însoţiţi pe străzile din Sfântu Gheorghe de jandarmi care zâmbeau, tinerii maghiari au fost îmbrânciţi şi loviţi fără motiv de cei în uniformă.

A apărut din nou cifra magică de 15.000: acesta a fost, conform prefecturii, numărul participanţilor la manifestările organizate în judeţul Covasna cu ocazia sărbătorii naţionale româneşti. Una din propoziţiile comunicatului (la festivităţi nu a avut loc nici un act de tulburare a ordinii) pune însă sub semnul întrebării credibilitatea acestuia. Răspunzând solicitării noastre, purtătoarea de cuvânt a jandarmeriei, Corodeanu Petronela, ne-a declarat despre incidentul din faţa parcului Elisabeta că jandarmii au avut un comportament nepărtinitor faţă de ambele grupuri, însă două persoane au avut o atitudine mai violentă faţă de autorităţi, astfel că acestea au fost însoţite la sediul jandarmeriei, unde au fost amendate.

In calitate de martori la cele întâmplate, suntem nevoiţi să dezminţim afirmaţiile purtătorului de cuvânt: când au fost înştiinţaţi, pe la finalul festivităţilor, că membrii organizaţiei Noua Dreaptă au pornit spre autobuzele şi autoturismele lor, jandarmii au început să-i dizolve violent pe tinerii maghiari care aşteptau în zonă. Am văzut cum i-au îmbrâncit dur de mai multe ori, cum i-au lovit cu bocancii peste picioare.

Fără nici un avertisment, jandarmii au început să ne lovească. M-au lovit în piept, au dat cu picioarele în mine – s-a plâns Sz.H. de 17 ani, din Târgu Secuiesc, care a mai spus că nu a ieşit în stradă împotriva localnicilor români, ci a vrut să protesteze faţă de prezenţa organizaţiei provocatoare Noua Dreaptă.

In timpul demonstraţiei de forţă, jandarmii au ridicat doi tineri din grupul de doar 18-20 de maghiari. Am aflat ulterior că este vorba de P.F. şi de F.B., care au fost amendaţi pentru tulburarea liniştii publice cu 700, respectiv 1.000 de lei, în timp ce extremiştii români ostili adunaţi la Sfântu Gheorghe, care au instigat şi au urlat sloganuri antimaghiare nu au fost nici măcar luaţi la întrebări pentru comportamentul lor fascistoid. In plus, unul dintre jandarmi, care nu s-a putut abţine sau nu a vrut să o facă, l-a ameninţat pe corespondentul ziarului nostru în momentul în care a observat că acesta fotografiază cele întâmplate.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 231 din 02.12.2013

Cine nu sărbătoreşte să stea acasă! Marinescu: incidente minore

Festivităţile organizate în judeţul Covasna cu ocazia zilei de 1 decembrie nu au avut niciodată un program atât de variat şi atât de mulţi participanţi – a afirmat Dumitru Marinescu. In opinia prefectului de Covasna, cu excepţia unor mici incidente, nu au fost aspecte care să tulbure ordinea.

Prefectul a detaliat îndelung programul festiv şi a constatat că oamenii, inclusiv participanţii maghiari prezenţi în număr mare, au fost mulţumiţi.

In opinia sa, incidentul de după festivităţi, în care doi tineri maghiari din rândul reprezentanţilor HVIM au fost amendaţi, a fost un factor tulburător minor, şi a adăugat că cel mai bine ar fi fost ca nici unul dintre grupurile extremiste să nu fi venit la Sfântu Gheorghe. Se poate polemiza dacă a fost sau nu necesar să vină aici, să sărbătorească, grupuri româneşti din alt judeţ, în schimb un lucru este cert: grupul maghiar care nu a participat la nici un eveniment ar fi putut rămâne foarte bine acasă – a mai spus el.

Cu ocazia Marelui Marş al Secuilor nu i-am lăsat să intre nici măcar în judeţ pe reprezentanţii Noii Drepte, pentru că era clar că nu aveau ce căuta acolo. Nu au vrut să ia parte la eveniment, ci să provoace. Nu le-am permis. Cred că acest lucru este valabil acum şi invers, numai că de această dată referitor la membrii HVIM – a spus Marinescu.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 232 din 03.12.2013, autor Erdely Andras

Legionari cu braţele deschise

Sunt nevoit să înghit şi faptul că în toamna anului 1944, glorioasele trupe româneşti au eliberat oraşul maghiar Sfântu Gheorghe de sub dominaţia ungară. Această amintire glorioasă este păstrată de o placă de marmură amplasată pe zidul primăriei. Dacă vom avansa în acelaşi ritm, o plachetă similară vor primi şi membrii organizaţiei româneşti Noua Dreaptă, pentru că mărşăluiesc aici zgomotos, cu gurile spumegânde, în fiecare an, se dezlănţuie sub drapelele cu cap de zimbru şi vestesc făţiş că ei sunt urmaşii partidului fascist legionar criminal în masă, să tremurăm, aşadar, pentru că mâncăm pâine românească. Am urmărit şi eu toate acestea în 2011, când cineva mi-a pus mâna pe umăr şi m-a întrebat: pentru priveliştea asta aţi venit acasă din Ungaria? Si şi-a şters apoi lacrimile.

Iar eu i-am răspuns: nu pentru asta. Iar acum au venit din nou, iar zilele acestea s-a pus problema unei eventuale reveniri şi anul viitor, de 1 decembrie, via Aita Seacă, a legionarilor români, a gardiştilor. Iar dacă vor veni, atunci vor putea veni şi membrii Gărzii Ungare interzise!

Aşa vrea să spun că Garda Ungară a fost înfiinţată în Ungaria NU împotriva ROMANILOR, A EVREILOR, a altora, ci împotriva ţiganilor care ucid liber, jefuiesc şi dau spargeri, care atacă ziua în amiaza mare, care distrug nunţi şi ucid sportivi. Acolo unde membrii gărzii încă îşi mai pot face apariţia în vestele lor şi în cămăşile lor albe, ţiganii nu s-au atins de nimeni nici măcar cu un deget. Ca arate nu-i putem pomeni – nici la 1 decembrie şi nici în altă zi – pe membrii grupării civile de autoapărare în aceeaşi zi cu românii dezlănţuiţi!

Si sunt nevoit să înghit şi faptul că în întreaga Transilvanie se regăsesc statui ale lui Avram Iancu, şi el un criminal în masă, în timp ce membrii Noii Drepte şi alţii rup drapelul secuiesc, ba chiar l-ar interzice.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 232 din 03.12.2013, autor Czego Zoltan

Protecţie din partea autorităţilor pentru fascişti / Jandarmeria discriminează

Jandarmeria a procedat neprofesional, a făcut diferenţă între un cetăţean şi altul în momentul în care, la 1 decembrie, a intervenit în forţă împotriva tinerilor maghiari, iar pe extremiştii români i-a lăsat să facă scandal – au afirmat reprezentanţii PCM şi PPMT în cadrul unei conferinţe de presă de ieri 03.12.

Preşedintele filialei judeţene a PCM, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că îi va adresa autorităţii judeţene ATOP o scrisoare în care va cere cercetarea incidentului de la 1 decembrie. In opinia sa, baza democraţiei este egalitatea deplină, iar aceasta nu a fost validată în momentul în care reprezentanţii Noii Drepte – faţă de a căror venire aici consiliul local a protestat în unanimitate – au fost însoţiţi de jandarmi cu zâmbetul pe buze, aceştia neintervenind nici în momentul în care reprezentanţii Noii Drepte au încercat să rupă drapelul secuiesc din centru; în schimb s-au repezit asupra tinerilor maghiari, amendându-i pe doi dintre ei.

Din acest motiv, ar fi nevoie cât mai repede ca membrii conducerilor poliţiei şi jandarmeriei din Trei Scaune să fie localnici maghiari, care cunosc situaţia în plan local şi sunt capabili şi să comunice – a precizat Kulcsar. A adăugat că indiferent ce spune prefectul, primarul Antal Arpad a procedat corect atunci când a protestat, deoarece a cerut să nu vină aici extremiştii, nu localnici, veniţi în stradă.

Bedo Zoltan a citat din lexicon definiţia fascismului şi a afirmat că în baza însemnelor şi a sloganurilor sale, Noua Dreaptă este o organizaţie fascistă. Preşedintele executiv al PPMT scaunul Sepsi a spus că o problemă şi mai mare este însă aceea că jandarmeria colaborează cu o astfel de grupare.

Este inacceptabil ca în secolul al XXI-lea, în România care se autointitulează stat democratic, membrii agresivi ai unei organizaţii fasciste, veniţi aici din toată ţara, să facă scandal sub supravegherea poliţiei, instigând la ură în jurul lor – a afirmat Bedo.

Jandarmeria nu a făcut nimic împotriva fasciştilor, în schimb s-a repezit fără avertisment asupra tinerilor maghiari care aşteptau în linişte, i-au lovit cu picioarele şi i-au îmbrâncit, i-au împuns cu bastoanele, iar pe doi dintre ei i-au amendat pentru tulburarea liniştii publice – a spus preşedintele executiv al PPMT scaunul Sepsi.

In cazul în care vor solicita, PPMT le va asigura apărare juridică gratuită tinerilor amendaţi şi se gândeşte să le intenteze proces jandarmilor care au făcut abuz de putere – a afirmat Bedo, adăugând: dacă partea română ar dori cu adevărat reconcilierea, ar alege ca sărbătoare naţională a României o zi care nu este zi de doliu pentru maghiarii transilvani.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 233 din 04.12.2013, autor Erdely Andras

Practica egalităţii lingvistice în Tirolul de Sud

Mult timp am considerat că în România, în lupta maghiarilor privind emanciparea, cel mai important aspect a fost garantarea drepturilor lingvistice şi deşi de multe ori a reieşit faptul că în timpul dictaturii minoritatea a deţinut mai multe drepturi, reprezentanţii noştri au invocat de fiecare dată acest lucru, de câte ori a trebuit să certifice rezultatele activităţii lor.

Statul italian fascist a aspirat la asimilarea lingvistică. A fost interzisă nu numai utilizarea oficială ci şi cea publică a limbii germane. Şcolile cu predare în limba germană au fost desfiinţate şi au fost colonizaţi o serie de locuitori italieni. După anul 1972, provincia Bolzano, majoritar germană, a obţinut diferite competenţe în privinţa utilizării limbii materne. In ceea ce priveşte situaţia de pe Pământul Secuiesc şi situaţia de acolo, în timp ce la noi cunoscătorii de limba română pot fi desemnaţi în orice funcţie, în Tirolul de Sud, necunoaşterea celeilalte limbi reprezintă o condiţie de excludere. Este important faptul că şi la noi se poate învăţa în limba maternă, însă această stare juridică trebuie prelungită şi trebuie să i se obţină valabilitate în toate domeniile vieţii. Trebuie evidenţiate trei principii de bază: persoanele care urmează să se angajeze în cadrul instituţiilor sunt alese în baza proporţionalităţii etnice 2. Există condiţia cunoaşterii ambelor limbi iar procedurile trebuie derulate în limba maternă a clienţilor. Trebuie menţionat faptul că până la mijlocul anilor 70 angajaţii de stat au fost aproape cu toţii italieni. De atunci procentele au fost armonizate cu raporturile etnice din cadrul provinciei, ceea ce reprezintă o protecţie pentru minorităţi.

În Tirolul de Sud, şcoala se clădeşte pe învăţământul în limba maternă, limbile germană şi italiană nu sunt predate ca limbă străină, ci ca o a două limbă. Părinţii au dreptul de a alege liber şcoala. Lingviştii din Transilvania au luat ultima oară o poziţie de susţinere în problema faptului că în cazul bilingvismului romano-maghiar este nevoie de cunoaşterea a două limbi, ceea ce nu ar sprijini asimilarea minorităţii, ci s-ar clădi pe dominanţa limbii materne maghiare.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7062 din 04.12.2013, autor B Kovacs Andras

Maghiari oprimaţi

Kadar Gyula, istoric din Sfântu Gheorghe, colaborator extern al cotidianului Haromszek, se prezintă cu un nou volum, intitulat Maghiari oprimaţi – Asuprire naţională în România.

Volumul apărut recent cuprinde două părţi. Prima parte – care reprezintă o cincime din întreaga lucrare – insistă să reflecteze asupra realităţii actuale de pe Pământul Secuiesc, asupra relaţiilor româno-maghiare şi a celor cultivate de putere şi Pământul Secuiesc, însă se întoarce în istorie până la promisiunile făcute de români, în 1918, pentru comunităţile etnice. Partea care analizează originea Basarabilor reflectează inclusiv asupra falsificării istoriei. Aceasta poartă titlul Pământul Secuiesc născocit? Autorul insistă să reflecteze asupra realităţii istorice, asupra existenţei Pământului Secuiesc şi a secuilor. Câteva titluri: Ziua Solidarităţii Naţionale, Putem sărbători pe 1 decembrie?, Toleranţă lingvistică română, Pământul Secuiesc există!

Cea de-a doua parte, mult mai amplă, intitulată Asuprire naţională în România, cuprinde diferite studii, prezintă politica naţionalistă din ultimul secol şi jumătate. In contextul măcelului de la Treznea sau de la Aita Seacă, se pomeneşte de politica de asimilare, este analizată funcţionarea Securităţii, îndreptată împotriva comunităţilor etnice. Capitolul este de fapt prezentarea naţionalismului de stat, care aspiră la întemeierea statului naţional român.

Cadrul dăinuirii secuilor poate fi doar autonomia teritorială, culturală şi locală, înfăptuită printr-o luptă fermă. Istoricul de peste un secol şi jumătate al naţionalismului român ne determină să ne dăm seama că, în cazul în care nu ne vom lupta cu perseverenţă pentru drepturile comunitare ce ni se cuvin, vom putea fi doar cetăţeni de rangul al doilea, asupriţi, condamnaţi la asimilare – trage concluzia Kadar Gyula.

Noul volum al lui Kadar Gyula poate fi achiziţionat la standurile difuzorului de presă H-Press, la librăriile Ex libris şi Diakbolt din Sfântu Gheorghe.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7065 din 07.12.2013, autor Szekeres Attila

Solidari cu HVIM

Consiliul Secuiesc scaunul Kezdi a luat la cunoştinţă cu stupefacţie de evenimentele incalificabil de jignitoare, de umilitoare la adresa comunităţii maghiare, care s-au petrecut la Sfântu Gheorghe în ziua de 1 decembrie, sărbătoarea naţională a României.

Noua Dreaptă este o organizaţie clădită pe tradiţii fasciste, care îşi organizează pentru al treilea an la rând, în centrul municipiului reşedinţă de judeţ, marşul de ameninţare cu forţa, de insultare a comunităţii noastre. Condamnăm ferm mişcarea organizaţiei şi colaborarea tuturor celor care o susţin în fiecare an. Ştim că 1 decembrie este, de 23 de ani, o sărbătoare oficială de stat pentru români, însă în cazul nostru se referă, de 95 de ani încoace, la pierdere şi doliu. Subliniem toate acestea deoarece de 95 de ani încoace constatăm sentimentul inferiorităţii, umilinţa şi dublul etalon.

Protestăm ferm faţă de apariţia provocatoare, umilitoare a Noii Drepte. Respingem toleranţa manifestată faţă de noi de forţele de ordine şi brutalitatea poliţienească faţă de HVIM. Pentru ca pe viitor să nu mai aibă loc evenimente similare, îi îndemnăm la protest şi la acţiune pe toţi membrii comunităţii noastre.

Consiliul Secuiesc scaunul Kezdi îşi asumă solidaritatea cu HVIM, care i-a înfruntat fără teamă pe provocatorii care i-au umilit pe maghiari şi care a apărat simbolul nostru naţional, drapelul secuiesc, la Sfântu Gheorghe.

Ne asumăm şi credem faptul că sărbătorirea este permisă doar păstrând respectul reciproc şi demnitatea. Asta dorim să validăm prin forţa solidară a organizaţiei noastre.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 236 din 09.12.2013

Autonomia (4)

Incursiune în literatura internaţională de specialitate

Continuând cu prezentarea volumului semnat de juristul internaţional stabilit la Ierusalim, Ruth Lapidoth, intitulat Autonomia, posibilitatea soluţionării flexibile a confruntărilor etnice, apărut în 1997 în SUA, trebuie să subliniem că autorul încadrează autonomiile în două categorii:

a. Autonomia personală sau culturală

Această formă de autonomie se referă la membrii unui grup definit, existent în interiorul unui stat dat, indiferent de locul lor de şedere, şi include dreptul acestor persoane de a dispune de instituţii înfiinţate şi conduse de ele, fără intervenţia puterii centrale, în interesul păstrării şi dezvoltării caracterului confesional, lingvistic şi cultural propriu.

b. Autonomie teritorială sau politică

Este un pachet de soluţii care îi asigură unui grup etnic – diferit de populaţia majoritară a statului în cauză, însă care alcătuieşte majoritatea pe teritoriul dat – o anumită autoguvernare, autodeterminare, fără modificarea graniţelor statale, pentru a-şi păstra identitatea proprie. Presupune o împărţire a competenţelor între puterea centrală şi entitatea autonomă.

În opinia lui Lapidoth, succesul autonomiei este posibil doar în cazul îndeplinirii unor condiţii bine definite, dintre care le enumerăm pe următoarele:

1. Autonomia trebuie înfiinţată cu acordul populaţiei care va beneficia de ea.

2. Trebuie câştigat sprijinul statului de care grupul autonom este legat din punct de vedere etnic.

3. Autonomia trebuie să slujească atât binele statului, cât şi al regiunii autonome.

4. Populaţiei autonome trebuie să-i fie asigurată utilizarea oficială a simbolurilor proprii şi a limbii materne.

5. Împărţirea puterii trebuie formulată limpede.

6. Nici chiar în sfera de putere păstrată pentru sine, guvernul central nu poate întreprinde, fără acordul puterilor locale, măsuri care să vizeze regiunea autonomă.

7. Trebuie elaborate cât mai detaliat modalităţile şi mecanismul soluţionării divergenţelor între autorităţile centrale şi cele ale autonomiei.

8. Cea mai importantă şi indispensabilă condiţie a succesului este validarea atmosferei reconcilierii şi a bunăvoinţei.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 236 din 09.12.2013, autor Bedo Zoltan

O Transilvanie autonomă şi pentru noi

Înainte de toate sunt transilvănean! – aceasta este lozinca noului partid care urmează să fie înregistrat sub titulatura de Mişcarea din Transilvania!, care şi-a fixat ca obiectiv obţinerea autonomiei regiunii. Ceea ce este cel mai important, formaţiunea a fost iniţiată de către români şi are din ce în ce mai mulţi adepţi. La mişcare aderă formatori de opinie şi ziarişti, care promovează vechiul transilvanism adevărat. Aspectele considerate cu adevărat importante sunt formulate în trei limbi – română, maghiară şi germană: realizarea a tot ce se poate pentru salvarea şi păstrarea identităţii din Transilvania.

In anii care au trecut, au existat mai multe iniţiative asemănătoare. In urmă cu 15 ani, o iniţiativă similară a fost formulată de ziaristul clujean Sabin Gherman. El a încercat să înregistreze şi un partid sub denumirea de Transilvania-Banat, însă a fost obstrucţionat. El promovează de atunci principiul transilvanismului, pe posturile de televiziune şi în presa scrisă, şi iată că există persoane care îl urmează, ţinând cont de faptul că civilii se organizează în baza principiilor promovate de el. Mai întâi a fost înfiinţată Liga Democratică din Transilvania, iar în momentul de faţă au loc tentative de înregistrare a unui partid regional.

Aspiraţiile autonomiste maghiare şi româneşti se întâlnesc deci în Transilvania, iar acest lucru se datorează puterii române în exerciţiu, care sărăceşte şi defavorizează economic regiunea. Sunt foarte puternice argumentele care demonstrează prin date concrete că nu numai în perioada lui Ceauşescu, ci şi în ultimii 23 de ani, Transilvania a întreţinut celelalte părţi ale ţării. Ne-au luat banii şi nu ne-au lăsat să progresăm după cerinţele şi posibilităţile noastre. Temerile existente din punct de vedere istoric şi imaginea de coşmar a unei regiuni care doreşte să se scindeze au făcut ca tocmai politica economică nedreaptă să stea la baza creării cerinţei autonomiste, şi nu numai în rândul maghiarilor, ci şi în rândul românilor. Se observă că în cazul în care impozitele noastre rămân în plan local iar conducătorii aleşi din rândurile noastre pot decide în legătură cu destinul nostru, Transilvania ar avea mai multe şanse şi ar putea din nou progresa. In marea regiune din Transilvania, Pământul Secuiesc ar putea beneficia de o autonomie specială.

Ar fi foarte bine dacă s-ar amplifica vocile româneşti care promovează transilvanismul, dacă din ce în ce mai mulţi ar avea curajul să promoveze avantajele unei Transilvanii autonome şi dacă mulţi ar înţelege că nu îşi vând patria maghiarilor atunci când doresc pentru patria lor lucruri mai bune şi mai multe. A pornit un proces care creşte treptat, care se maturizează, iar noi, maghiarii, trebuie să îl susţinem, deoarece poate aduce un viitor mai sigur şi mai viabil.

Sursa. cotidianul Haromszek, nr. 7068 din 11.12.2013, autor Farkas Reka

Strategie împotriva pierderii identităţii

Pentru stoparea fărâmiţării diasporei maghiare în marile oraşe din România este nevoie de o strategie – a afirmat ieri, 13.12, Kelemen Hunor la conferinţa organizată, la Cluj, de Secretariatul General al UDMR în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor. Preşedintele UDMR a afirmat: scopul strategiei este stoparea pierderii identităţii. A adăugat că maghiarimea nu a reuşit până acum să dea un răspuns eficient la provocările din diasporă, unde procentul pierderii identităţii maghiare este destul de semnificativ. Aşa cum a afirmat, din punct de vedere al politicii naţionale, comunităţile diasporei din oraşele mari – cum ar fi de exemplu comunitatea maghiară din Cluj – se află în aceeaşi situaţie ca şi cei care trăiesc în diaspora din sudul Transilvaniei, motiv pentru care reţelele lor de învăţământ şi viaţa lor comunitară necesită o consolidare.

Horvath Istvan, preşedintele Institutului pentru Cercetarea Minorităţilor, a declarat: conceptul diasporei din marile oraşe se referă la localităţile cu peste 50.000 de locuitori, unde numărul populaţiei maghiare este mai mic faţă de numărul majorităţii. Bazându-se pe rezultatele unui sondaj de opinie, a afirmat că folosirea limbii române în interiorul familiilor din diasporă creşte treptat. In privinţa alegerii unităţilor de învăţământ, a spus: din anul 1996, în rândul familiilor maghiare a crescut interesul faţă de şcolile cu limba de predare română.

Potrivit subsecretarului UDMR responsabil cu probleme de învăţământ, Magyari Tivadar, procentul copiilor maghiari care studiază în grădiniţe şi şcoli generale cu predare în limba română este de 17%, respectiv 15%, ajungându-se ca în licee, 24% dintre elevii maghiari să studieze în limba română. In învăţământul de specialitate, 44% dintre elevii maghiari învaţă în limba majorităţii.

Vetesi Laszlo, cercetător al diasporei, a insistat asupra înfiinţării reţelelor sociale maghiare, iar în interesul remedierii situaţiei diasporei din oraşele mari a subliniat importanţa colaborării între biserică şi sfera civilă.

Szekely Istvan Gergo, angajat al Institutului pentru Cercetarea Minorităţilor, a vorbit despre mobilizarea electorală din punct de vedere etnic a diasporei. A afirmat: maghiarii din România care au în familiile lor un membru de etnie română votează mai rar partidele politice maghiare în comparaţie cu aceia care nu au niciun membru de familie de etnie română. Si cei din familii mixte votează mai puţin în favoarea partidelor maghiare. A stabilit: în diasporă oamenii sunt mai puţin dispuşi să-şi exprime voturile doar din punct de vedere etnic. Se mai poate observa şi faptul că în diasporă, şi susţinerea UDMR este mai scăzută.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7071 din 14.12.2013, autor Demeter Virag Katalin

2013 Revista presei maghiare 23 by Dan Tanasă