Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 03 / 01-15.02.2018

Nr. 04 / 16-28.02.2018

Aducerea Transilvaniei într-o situaţie imposibilă

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) consideră că guvernul român aduce Transilvania într-o situaţie imposibilă din punct de vedere economic şi infrastructural – a afirmat Szilagyi Zsolt. În cadrul conferinţei de presă de ieri, preşedintele PPMT a precizat: noul guvern, investit în funcţie, nu-şi va putea exercita mandatul mai mult timp decât cele două anterioare. În noul cabinet apar figuri vechi, premierul este unul altul, însă guvernul este condus efectiv tot de Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social-Democrat. În opinia lui Szilagy Zsolt, prin susţinerea necondiţionată a investirii în funcţie a noului guvern, UDMR i-a dat din nou acestuia un cec în alb. Zatyko Gyula, vicepreşedintele naţional al PPMT, susţine că cel mai mare păgubaş al programului guvernamental este Transilvania, în condiţiile în care tocmai această regiune este motorul economic al ţării. Autostrada Transilvania pe porţiunea Borş-Braşov nu există nicăieri, iar acest lucru periclitează în mod serios succesul investiţiilor transilvănene. Se vede clar că se urmăreşte excluderea din reţeaua autostrăzilor a oraşelor transilvănene – a spus Zatyko, în aprecierea căruia Transilvania a fost abandonată şi de noul guvern.

Sursa: Haromszek (Covasna) din 01.02.2018, autor Demeter J. Ildiko

Ce vrea UDMR?

Extinderea drepturilor lingvistice şi comunitare, dezvoltarea regională, soluţionarea problemelor legate de administraţie şi economie – acestea sunt priorităţile UDMR în noua sesiune parlamentară, iar propunerile sale legislative vizează aceleaşi domenii – a declarat ieri (02.02) deputatul Benko Erika. A subliniat că obiectivele lor sunt consolidarea sistemului de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a situaţiei celor care trăiesc în sărăcie. Deputatul de Sfântu Gheorghe a declarat că fracţiunea UDMR a decis să continue, „într-o anumită măsură”, colaborarea cu coaliţia de guvernământ, va discuta punctual în cazul problemelor importante şi va vota doar proiectele care slujesc interesele comunităţii maghiare. Şi-a exprimat convingerea că în perioada următoare, vor putea obţine votarea unor legi care să facă posibilă utilizarea limbii maghiare într-o sferă mai largă. În acest sens, le poate fi de ajutor adoptarea, în cadrul Consiliului Europei – pe tema utilizării limbii minorităţilor – a raportului Hoffman Rozsa, care formulează recomandări ferme către parlamente. O iniţiativă care vizează îmbunătăţirea calităţii învăţământului este cea care ar dori să impună obligativitatea frecventării grădiniţei din grupa mijlocie, însă se doreşte şi creşterea sprijinului normativ acordat creşelor. Un alt obiectiv este acela ca în şcolile minorităţilor naţionale, clasele să poată funcţiona cu efective mai mici. pe lista de priorităţi a UDMR figurează şi câteva măsuri de politică a familiei: introducerea impozitului la nivel de familie şi edificarea sistemului de sprijinire a familiilor numeroase. Dintre propunerile de ordin economic, deputatul a evidenţiat integrarea judeţelor cu realizări mai mici. În opinia UDMR, ar fi nevoie de investiţii de stat care să-i ajute pe marii investitori industriali să-şi facă apariţia în câte un judeţ. Ar fi nevoie şi de modificarea legii privind sprijinirea instituţiilor culturale. Benko Erika s-a referit şi la propunerea lui Kulcsar Terza Jozsef de semnare chiar şi ulterior a proiectului pe care l-a depus acesta. După cum a afirmat, nu a găsit, în regulamentul camerei deputaţilor nici o referire la aşa ceva şi nici specialiştii parlamentari nu au auzit de un caz similar. Aşteaptă lămuriri din partea colegului deputat cu privire la modalitatea prin care poate adera ulterior la iniţiativă.

Sursa: Haromszek din 03.02.2018

A construi o navă în larg / Interviu cu directorul Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională, Kantor Zoltan

Guvernul ungar a declarat anul 2018 an al familiilor maghiare de peste hotare şi i-a alocat un buget de un miliard de forinţi. De asemenea, o importanţă aparte capătă şi învăţământul, a cărui primă treaptă, instruirea preşcolară, este în centrul atenţiei. S-a încheiat un ciclu sau politica naţională consideră că învăţământul preşcolar este atât de important? – Ambele constatări sunt adevărate. Sprijinirea învăţământului de peste hotare a început prin 2012, cu grădiniţele. În această etapă trebuie „atraşi” cât mai mulţi copii în sistemul învăţământului în limba maghiară. Pe de-o parte, pornind de la faptul că toată lumea îşi poate însuşi şi aprofunda cunoştinţele cel mai uşor în limba maternă. Pe de altă parte, considerăm că aceia care ajung încă din start în instituţii cu predare în limba maghiară, au mai mari şanse să rămână în aceeaşi albie. În învăţământul maghiar de peste hotare, principala problemă nu este cu preşcolarii, ci mai degrabă cu procesul de după terminarea clasei a VIII-a. La nivelul preşcolarilor, în Transilvania există pierderi mai mici. – Îi putem considera generaţie de sacrificiu pe tinerii care termină clasa a VIII-a? – Nu aş formula chiar aşa, însă prevenirea asimilării este, fără îndoială, mai simplă decât impulsionarea dorinţei de a avea copii. Dacă numărul preşcolarilor este mare, numărul copiilor care vor fi înscrişi mai apoi într-o şcoală cu predare în limba maghiară este şi el mai mare. Dezvoltarea grădiniţei trebuie să aibă şi ea efecte în ambele direcţii: nu numai în privinţa unei instruiri preşcolare de calitate, ci şi prin atragerea celor pe care părinţii i-au înscris deja, din diferite motive, în grădiniţe multilingve. La nivelul şcolilor profesionale, procentul înscrierii în şcolile majoritare este cel mai ridicat. Asta în primul rând pentru că mult timp nu au existat opţiuni în limba maghiară. Poate nu întâmplător, în acest segment, dorinţa de a pleca în străinătate este cea mai mare. – Există o întrebare care revine cu insistenţă: de ce autonomia din Ţinutul Secuiesc nu ar fi bună pentru maghairii din Partium, de exemplu? – Trebuie precizate mai întâi câteva aspecte. În Ţinutul Secuiesc, strădaniile autonomiste au o tradiţie mult mai mare decât în Partium, unde politica a formulat abia mai de curând obiectivele obţinerii unei eventuale autonomii. În Partium, etniile română şi maghiară trăiesc una lângă alta, în reciprocitate, în timp ce în Ţinutul Secuiesc, diferenţa dintre cele două etnii este marcantă. În Ţinutul Secuiesc ajung şi acum în prim plan aspectele legate de identitatea naţională ale autonomiei teritoriale, iar aspectele economice sau politice ajung în plan secund. Avantajele oferite de autonomie trebuie să fie făcute accesibile. O expunere ştiinţifică este utilă cel mult studenţilor, tuturor celorlalţi trebuie să li se spună şi că autonomia înseamnă drept propriu de decizie în domenii precum învăţământul, utilizarea limbii, impozite locale. Autonomia din Ţinutul Secuiesc poate fi un factor de inspiraţie şi pentru maghiarii din Partium, iar strădaniile autonomiste au putere mobilizatoare. Autonomia din Ţinutul Secuiesc poate fi o bază de susţinere pentru maghiarii din alte zone transilvane sau din Partium.

Sursa: Haromszek din 03.02.2018

S-a românizat Prefectura

Au apus vremurile frumoase când puteam obţine informaţii de pe site-ul prefecturii şi în limba maghiară. După revenirea la putere a prefecţilor români, informaţiile în limba maghiară s-au rărit cu timpul, iar acum când instituţia s-a prezentat cu o nouă imagine realizată de la centru, în afară de un mesaj de salut (al treilea după textul în limba engleză), locuitorii majoritar maghiari din Trei Scaune nu pot citi niciun cuvânt în limba maternă. Informaţiile de interes general, comunicatele serviciilor de eliberare a paşapoartelor sau permiselor, pot fi accesate exclusiv în limba română. Nici cei care vor să reclame ceva nu au posibilitatea să comunice (scrie) în limba maghiară deoarece nu ar înţelege nimeni. Cu toate că ultima frază, traducere nereuşită în limba maghiară, a mesajului de salut scrie: Însăşi sensul existenţei administraţiei este acela de a gestiona în numele cetăţenilor şi pentru cetăţeni interesul general, de aceea voi exercita această funcţie având în vedere satisfacerea, în condiţiile legii, a interesului public general, spre binele tuturor cetăţenilor judeţului.

Sursa: Haromszek din 09.02.2018

Şedinţa KMKF

Din perspectiva relaţiilor maghiare – a politicii naţionale – din Bazinul Carpatic, ultimii patru ani au fost cei mai buni pentru maghiarime – a declarat Kover Laszlo, preşedintele Paramentului Ungar, în cadrul şedinţei plenare a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF), care a avut loc ieri (09.02) la Budapesta. În şedinţă, KMKF a fost adoptată o declaraţie finală, în care se asigură sprijinul acordat pentru iniţiativa cetăţenească europena Minority SafePack. Convingerea KMKF este că iniţiativa cetăţenească este o cauză naţională. Forumul consideră că este important să se strângă cele 1 milion de semnături, prin intermediul cărora şi Europa trebuie să se preocupe de problema minorităţilor băştinaşe. KMKF salută adoptarea, în luna ianuarie, de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a raportului delegaţiei ungare privind protejarea şi sprijinirea limbilor europene regionale şi minoritare. Faptul că hotărârea şi recomandarea adoptată cimentează funcţionarea cartei limbilor este un lucru pozitiv, şi favorizează folosirea limbilor minoritare şi recunoaşterea lor ca limbi oficiale în regiunile în care sunt folosite. Propune aplicarea flexibilă a pragului lingvistic în administraţia publică, respectiv învăţământul în limba maternă pe tot parcursul şcolii. Forumul atrage atenţia asupra faptului că autonomia este o pretenţie legitimă a comunităţilor noastre băştinaşe din Bazinul Carpatic, iar stabilitatea regiunii noastre poate fi consolidată prin materializarea diferitelor forme ale autonomiei. KMKF urmăreşte cu atenţie legea care asigură reînfiinţarea Liceului Catolic Rakoczi Ferenc din Târgu Mureş, adoptată de parlamentul român. Forumul consideră că stoparea retrocedărilor imobilelor bisericeşti transilvane este îngrijorătoare. Consideră că este importantă redemararea procesului, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla consideră că va fi necesară luarea unei atitudini la nivel internaţional în vederea redemarării procesului de retrocedare. KMKF face apel guvernului României să respecte angajamentele internaţionale asumate, să nu limiteze comunitatea maghiară în folosirea limbii materne şi a simbolurilor. KMKF îşi exprimă îngrijorarea din cauza generării în România, din ce în ce mai des, a unei atmosfere antiminoritare şi condamnă faptul că atmosfera antimaghiară poate fi generată cu orice motiv. Rezultatul colaborării Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat în cadrul şedinţei că înfiinţarea legală a liceului romano-catolic din Târgu Mureş este un rezultat palpabil al colaborării parlamentare. Conform declaraţiilor preşedintelui UDMR, cu toate că în cursul anului trecut, după semnarea acordului de colaborare parlamentară, UDMR a fost invitată la guvernare, uniunea însă a considerat că nu au fost date condiţiile necesare.

Sursa: Haromszek din 10.02.2018

CNS cere restabilirea autonomiei

Invocând Regiunea Autonomă Maghiară desfiinţată în urmă cu o jumătate de secol, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) atrage atenţia asupra faptului că prin revendicarea autonomiei teritoriale, secuimea cere restabilirea unui drept recunoscut anterior de statul român. În comunicatul semnat de Izsak Balazs, preşedintele CNS, se menţionează că în 16 februarie 1968, Nicolae Ceauşescu desfiinţa Regiunea Mureş – Autonomă Maghiară, care cuprindea mare parte a teritoriului Ţinutului Secuiesc, decizia fiind luată sub privirile indiferente ale organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din Ungaria şi internaţionale. În această zi, Marea Adunare Naţională a adoptat legea privind împărţirea României în judeţe, care este în vigoare şi în prezent. Izsak Balazs a atras atenţia asupra faptului că această lege prevede că judeţele sunt înfiinţate având în vedere condiţiile geografice, economice, sociale şi etnice, respectiv relaţiile culturale şi tradiţiile locuitorilor. Izsak a considerat că trebuie să evidenţieze acest lucru deoarece în prezent când se vorbeşte despre reorganizarea administrativă, „liderii politici refuză, întrecându-se unii pe alţii, trasarea graniţelor administrative prin luarea în calcul a criteriilor culturale, lingvistice şi etnice”. Preşedintele CNS a amintit că tratatul de pace care a încheiat primul război mondial a rupt Ţinutul Secuiesc de Ungaria şi a dispus trecerea acestuia sub tutela României, totodată i-a recunoscut pe secuii şi saşii transilvăneni ca fiind subiecţi ai dreptului internaţional. Articolul 11 din Tratatul privind minorităţile semnat la Paris în 09.12.1919, de România cu Principalele Puteri Aliate şi Asociate, prevede: România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităţilor secuilor şi saşilor, în Transilvania, autonomia locală, în ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare. Izsak Balazs a amintit şi de faptul că România, prin intermediul constituţiei adoptate în 1952, a reconfirmat statutul de subiect al dreptului internaţional al poporului secui, prin înfiinţarea pe teritoriul Ţinutului Secuiesc a Regiunii Autonome Maghiare: „locuitorilor maghiari, care trăiau în bloc, li se asigură autonomia administrativ-teritorială în Republica Populară Română”. În comunicat se mai menţionează: „Cunoscând faptul că secuii sunt subiect al dreptului internaţional, cunoscând practicile europene în autonomia teritorială şi asumările internaţionale ale României, bazându-se pe voinţa secuilor exprimată în cadrul unui referendum şi pe hotărârile adoptate de 63 de autoguvernări, secuimea nu renunţă la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, cerând restabilirea unui drept recunoscut anterior de statul român”.

Sursa: Haromszek din 13.02.2018

Retrocedarea imobilelor / O nouă sentinţă împotriva lui Marko Attila

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat ieri (14.02), într-un nou dosar de corupţie, pe foştii membri ai comisiei pentru restituirea imobilelor confiscate, printre care şi pe fostul secretar de stat pentru minorităţi şi fost deputat UDMR, Marko Attila. Acesta a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare. Conform parchetului anticorupţie, cei 12 acuzaţi din dosar – printre care 8 membri ai comisiei amintite – au prejudiciat statul român cu aproape 85 de milioane de euro prin faptul că au stabilit despăgubiri peste valoarea pieţei pentru imobile confiscate în timpul comunismului.

Sursa: Haromszek din 15.02.2018

Îl rememorează pe Wass Albert

Cu ocazia comemorării morţii sale, Wass Albert va fi omagiat şi la Sfântu Gheorghe, sâmbătă, 17 februarie, de la orele 17:00, la placheta memorială amplasată lângă zidul bisericii-cetate din Sfântu Gheorghe.

Sursa: Szekely Hirmondo din 16.02.2018

Comemorare interzisă

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la moartea sa, Wass Albert a fost comemorat sâmbătă (17.02), la placheta memorială din curtea bisericii cetate din Sfântu Gheorghe. Comemorarea din acest an a fost umbrită de o adresă a poliţiei, care s-ar putea încadra în categoria ameninţărilor. În această adresă, cei vizaţi au fost atenţionaţi asupra consecinţelor grave pe care le are organizarea acţiunii. Oratorul comemorării, Bedo Zoltan, a declarat: Ziua de astăzi este una tristă, deoarece în cursul dimineţii s-a adeverit încă o dată că autorităţile române continuă să îi ameninţe şi sunt gata să-i hărţuiască pe cei care ocrotesc memoria lui Wass Albert. Vor astfel să îl şteargă din conştiinţa publică, însă nu vor reuşi, deoarece prin operele sale, prin atitudinea, faptele şi operele sale, el a intrat în inimile oamenilor. Iar de acolo nu poate fi scos prin ameninţări – a spus el.

Sursa: Szekely Hirmondo din 19.02.2018

La Sfântu Gheorghe, l-au comemorat pe Wass Albert

Aproximativ 15 persoane l-au comemorat pe Wass Albert sâmbătă după-amiază, în curtea bisericii cetate din Sfântu Gheorghe. Participanţii au depus jerbe de flori şi au aprins lumânări la placheta memorială amplasată lângă zidul cetăţii în cinstea scriitorului. Acum 20 de ani şi-a pus scapăt zilelor, în Statele Unite ale Americii, Wass Albert, scriitor, poet, soldat, politician şi personalitate a vieţii publice, care şi-a reprezentat naţiunea cu perseverenţă şi devotament chiar şi după emigrare – a amintit ziaristul Bedo Zoltan. Puterea de la Bucureşti, care i-a asuprit pe maghiarii din România, s-a simţit deranjat de activitatea sa, şi în 1946 Wass Albert a fost condamnat la moarte în baza unor acuzaţii născocite. „Acest lucru este valabil şi în prezent, cu toate că scriitorul era un binefăcător al românilor din Transilvania, şi obiceiurile lor morale nu mai fost prezentate nici de atunci atât de frumos şi în mod atât complex cum a reuşit s-o facă el, în 1959, în romanul său intitulat Vrăjitoarea din Funtinel” – a opinat Bedo Zoltan.

Sursa: Haromszek din 19.02.2018, autor Matekovics Janos Zoltan

Comemorarea lui Wass Albert / Ameninţă sau atenţionează poliţia?

Sâmbătă după-amiază, în căsuţa poştală electronică a redacţiei noastre a sosit o scrisoare remisă de poliţie sub titlul „Informare”. În documentul, semnat de Eugen Palade, comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, respectiv de Miloş Mircea, şef al Serviciului Cercetări Penale, se precizează: după ce ziarul nostru a anunţat în ediţiile de vineri şi de sâmbătă evenimentul preconizat să fie derulat sâmbătă după-amiază, la Sfântu Gheorghe, în vederea comemorării lui Wass Albert, s-a considerat drept important să ni se recomande în atenţie prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 în scopul prevenirii săvârşirii anumitor infracţiuni.

Ordonanţa amintită se referă la interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, acţiunilor cu caracter fascist, legionar, rasist şi xenofob, respectiv la interzicerea promovării cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război. În scrisoare se evidenţiază că, potrivit articolului nr. 12 al normei juridice, este interzis să fie amplasate în spaţii publice, cu excepţia muzeelor, statui sau plachete memoriale în memoria persoanelor condamnate pentru astfel de infracţiuni.

Din documentul remis redacţiei noastre nu reiese clar cui este adresată atenţionarea, se presupune că sunt vizaţi organizatorii comemorării, potenţialii participanţi ai evenimentului, sau poate fi destinată şi redacţiei „Haromszek”. În ceea ce priveşte ziarul nostru, prin ştirea publicată preliminar comemorării, respectiv prin informarea ulterioară despre eveniment, ne-am îndeplinit obligaţia pe care ne-am asumat-o faţă de cititorii noştri, la fel cum am procedat şi până acum, şi vom proceda şi pe viitor în baza dreptului fundamental la opinie şi exprimare liberă, a dreptului la informaţie.

Conform informaţiilor pe care le-am obţinut, o scrisoare cu conţinut similar i-a fost remisă şi celuilalt cotidian al judeţului, „Szekely Hirmondo”. În cazul acestuia, poliţia s-a interesat şi despre identitatea organizatorilor evenimentului.

Răspunzând solicitării noastre, Bedo Zoltan, iniţiatorul comemorării de sâmbătă, ne-a precizat: scopul îl constituie cu siguranţă intimidarea comunităţii, însă, în cadrul evenimentului, a anunţat în mod public că el este organizatorul. Ţinând cont de adresele remise redacţiilor, mizează pe faptul că i se va cere socoteală, la fel cum s-a procedat şi anterior, în alte locuri, în cazul organizatorilor festivităţilor memoriale dedicate lui Wass Albert. Bedo a subliniat: este de acord şi el însuşi cu interzicerea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanităţii, însă Wass Albert nu intră în această categorie.

Sursa: Haromszek din 19.02.2018, autor Farcadi Botond

Statutul autonomiei supus dezbaterii publice

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost supus dezbaterii publice, observaţii sau propuneri de modificare pot fi transmise – conform planului etapizat postat pe site-ul parlamentului – până în data de 6 martie. Consiliul Legislativ şi Guvernul trebuie să evalueze proiectul până în data de 26 februarie, urmând ca documentul să fie înaintat comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor – a informat deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Acesta consideră că, în Camera Deputaţilor, problema ar putea fi fixată pe ordinea de zi pe parcursul sesiunii de primăvară. Deputatul de Covasna a înaintat Parlamentului statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, în decembrie anul trecut, ca fiind o iniţiativă legislativă individuală.

Sursa: Haromszek din 21.02.2018, autor Farcadi Botond

Drepturile minorităţilor din România / I-au făcut morală României

România trebuie să-şi intensifice eforturile depuse în vederea eliminării discriminării faţă de romi şi a îmbunătăţirii protecţiei drepturilor tuturor comunităţilor minoritare care trăiesc pe teritoriul său – a precizat, ieri Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei. În raportul comitetului de specialitate a Consiliului Europei cu sediul la Strasbourg – numărând 47 de ţări membre – se subliniază: România trebuie să creeze cadrul juridic unitar şi coerent pentru protecţia drepturilor minoritare, având în vedere că dispoziţiile în vigoare asigură o reglementare după criterii care creează posibilitatea unor interpretări contradictorii. Comitetul a atras atenţia asupra faptului că România nu a adoptat încă propunerea legislativă privind statutul minorităţilor naţionale, lansată cu peste 10 ani în urmă de parlament. Specialiştii au evidenţiat: prejudecăţile generale manifestate faţă de romi reprezintă un motiv serios de îngrijorare, lucru reflectat şi de sentinţele judecătoreşti sau de declaraţiile făcute de autorităţi. În timp ce limbajul intolerant faţă de romi era caracteristic doar partidelor politice de extremă dreaptă, în prezent, acesta prezintă parte şi din discursul politic – s-a precizat. Specialiştii au amintit şi de faptul că, în pofida eforturilor depuse de autorităţi, segregarea poate fi constatată şi în prezent în domeniul educaţiei. Totodată, procentul copiilor de etnie romă care nu frecventează şcoala este de 22%, abandonul şcolar fiind de 70%. Cu privire la celelalte comunităţi minoritare din România, comitetul de specialitate a menţionat: legea electorală din 2015, care le asigură minorităţilor naţionale posibilitatea alegerii propriilor reprezentanţi, nu creează condiţii favorabile pentru o competiţie liberă şi corectă între organizaţiile minorităţilor naţionale. Specialiştii au mai adăugat: posturile naţionale de radio şi televiziune se prezintă şi acum cu o ofertă largă de programe legate de minorităţile naţionale.

Sursa: Haromszek din 22.02.2018

Zilele Sfântu Gheorghe / Programe mai puţine, români nemulţumiţi

Ediţia din acest an a Zilelor Sfântu Gheorghe va avea loc în perioada 21-29 aprilie. Din cauza bugetului redus, anul acesta oferta de programe este mai modestă, însă nu se va renunţa la calitate – a anunţat primarul Antal Arpad. Scena Comunităţii urmează să fie mutată din Piaţa Sfântu Gheorghe (spaţiul din faţa magazinului Şugaş), în faţa Liceului de Artă Plugor Sandor, în parcul memorial 56. O altă scenă va fi amplasată în curtea Muzeului Naţional Secuiesc. Scena tinerilor îi va aştepta pe cei interesaţi în parcarea din spatele sediului primăriei. Muzica de stradă se va instala în Piaţa Sfântu Gheorghe. Tocmai acest lucru a generat nemulţumirea reprezentanţilor Asociaţiunii Astra – Desparțământul Covasna-Harghita. Maria Graur, ziarist al cotidianului Mesagerul de Covasna, care a luat cuvântul în numele organizaţiei, a contestat faptul că pentru muzica de stradă se găseşte loc, însă cântăreţei de muzică populară invitată de ei nu i se asigură un loc potrivit pentru a-şi susţine spectacolul, având în vedere că parcul memorial 56 este – după părerea lor – un spaţiu mai izolat, nu-i suficient de mare pentru Matilda Pascal Cojocăriţa. Maria Graur a amintit de faptul că a solicitat cu diverse ocazii ca invitaţilor lor să li se acorde posibilitatea să evolueze pe scena din piaţa centrală. Primarul Antal Arpad a atras atenţia că, de mai mulţi ani, pe scena centrală nu mai există muzică populară, nici românească, nici maghiară, fiind vorba de o hotărâre adoptată mai de mult. Românii nu vor fi dezavantajaţi, având în vedere că, cu excepţia formaţiei germane, vor fi susţinute două concerte de muzică românească şi patru, de muzică maghiară.

Sursa: Haromszek din 27.02.2018, autor Demeter J. Ildiko