Revista presei maghiare din România, 1 – 30 septembrie 2016

December 5, 2016 •presa maghiară •Views: 2491

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita. 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Revista Presei Maghiare

Nr. 17 / 01-15.09.2016

Nr. 18 / 16-30.09.2016

Șeful inspectoratului judeţean de poliţie din Trei Scaune să fie unul de naţionalitate maghiară

In cadrul şedinţei ordinare de ieri, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat hotărârea vizând componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Funcţia de preşedinte al organismului va fi îndeplinită, şi în următorii patru ani, de Sabin Calinic, vicepreşedinte fiind, de data aceasta, Kulcsar-Terza Jozsef. Printre reprezentanţii consiliului judeţean se mai numără consilierii Dimeny Gyorgy, Fazakas Andras Levente, Nagy Jozsef şi Oltean Csongor. In reprezentanţa populaţiei civile, Bartok Elod, Gaj Nandor şi Kiss Tibor sunt membrii ATOP, de asemenea, în componenţa autorităţii intră, din partea instituţiilor, şi Neculae-Viorel Radocea, subprefect, Silviu-Dan Stoenescu, comisar şef desemnat, interimar, la conducerea IPJ, Carmen Lambrino, reprezentant judeţean al corpului naţional al poliţiştilor, Adrian-Gheorghe Nichifor, comandant al inspectoratului judeţean de jandarmi, Gyorgy Alfons Gheorghe, conducătorul ISU Covasna şi Hadnagy Istvan, conducătorul poliţiei locale din Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că în fruntea poliţiei judeţene se află un conducător interimar, Kulcsar-Terza Jozsef a propus consiliului să-i solicite ministrului de interne să desemneze la conducerea IPJ un ofiţer de etnie maghiară sau cel puţin unul originar din Trei Scaune. Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a precizat: acest lucru nu intră în sarcina consiliului, însă propune ca autoritatea de ordine publică, responsabilă cu relaţiile dintre cetăţeni şi poliţie, să depună la minister o astfel de solicitare, şi dat fiind faptul că preşedintele ATOP nu este prezent, înlocuitorul acestuia, Kulcsar-Terza Jozsef să formuleze cererea, pe care o va semna şi el cu plăcere.

Sursa: Haromszek nr. 7888 din 01.09.2016, autor Szekeres Attila

Ar vrea să redenumească Piaţa Libertăţii

In urma iniţiativei venite din partea mai multor asociaţii româneşti, prefectura judeţului Covasna a remis o adresă către administraţia locală din Sfântu Gheorghe solicitându-i părerea cu privire la ideea rebotezării unei porţiuni – ce se întinde în faţa sediului prefecturii – din Piaţa Libertăţii cu numele Tricolorul. Primarul Antal Arpad a prezentat propunerea ieri (01.09), în faţa consiliului local, însă după câteva păreri exprimate în mod mai diplomat, majoritatea consilierilor au respins propunerea. Adresa prefecturii nu a figurat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local, Antal Arpad a prezentat-o printre problemele ridicate la finalul întrunirii. Potrivit edilului, administraţia locală trebuie să dea un răspuns la solicitarea formulată de prefectură, însă nu a vrut să ia singur o decizie în problema respectivă, este curios şi de părerea consiliului. Conform adresei, reprezentanţii mai multor asociaţii (printre care se numără asociaţia ofiţerilor în rezervă, asociaţia veteranilor de război, respectiv Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria) i s-au adresat prefecturii cu propunerea ca porţiunea respectivă a Pieţei Libertăţii (care ar cuprinde şi colina sub formă de balaur) să fie rebotezată cu numele Tricolorul. Antal Arpad a precizat: în opinia sa, Piaţa Libertăţii ar trebui să poarte acelaşi nume şi pe viitor. In urma prezentării susţinute de primar, Balint Jozsef, reprezentant al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a menţionat: în ultimii ani, la Sfântu Gheorghe au fost iniţiate cu diverse ocazii modificări la denumirea diferitelor străzi, deciziile adoptate fiind urmate de dispute mai mici sau mai mari, de procese. Având în vedere că este vorba de o solicitare, propunerea asociaţiilor trebuie să urmeze şi ea aceeaşi cale pe care a parcurs-o până acum oricare din demersurile întreprinse pentru conferirea unei denumiri, nu poate fi adoptată, sub nicio formă, în mod individual, o decizie în această privinţă. Iniţiatorii să efectueze – în cazul în care insistă asupra ideii lor – pasul corespunzător formulând propunerea – a explicat Balint. Politicianul PPMT a adăugat: nu este nicio problemă cu numele propus, având în vedere că în solicitare nu este specificată naţiunea despre al cărei tricolor este vorba, atât în cazul poporului maghiar cât şi al celui român, drapelul are în compoziţie trei culori, însă preţul acestuia să nu reprezinte restricţionarea libertăţii. In replică la afirmaţiile lui Balint Jozsef, Rodica Pârvan, consilier social-democrat, a menţionat: dacă redenumirea ar fi acceptată, s-ar supăra balaurul. Din partea fracţiunii UDMR, au luat cuvântul Jozsef Almos şi Miklos Zoltan. Consilierul local Jozsef Almos a precizat: după părerea sa, ideea nu este acceptabilă, Libertăţii este denumirea tradiţională a pieţei, pe care o poartă încă de la înfiinţarea sa în secolul al XIX-lea. Denumirea nu are niciun aspect etnic, naţional, modificarea acesteia este total inutilă. Miklos Zoltan a explicat: problema spaţiului din faţa sediului prefecturii nu poate fi soluţionată printr-o rebotezare, ar trebui găsită o soluţie mai degrabă pentru planul urbanistic zonal, obstrucţionat de prefectură. Se pare că prefectura are nevoie în permanenţă de nişte teme încinse, în loc să soluţioneze în fond problema respectivă. Consiliul a respins ideea prezentată în adresa prefecturii, trei consilieri votând în favoarea şi alţi 14 împotriva propunerii. Schimbarea denumirii a fost susţinută doar de cei trei reprezentanţi ai partidelor române.

Sursa: Haromszek nr. 7889 din 02.09.2016, autor Nagy D. Istvan

Târgu Secuiesc / Steagul secuiesc nu este permis pe terenul bisericii

Biserica reformată din Târgu Secuiesc nu permite arborarea steagurilor secuieşti pe terenul aflat în apropierea statuii Kolonics, propunând ca steagurile să fie arborate pe un teren privat – a declarat Peter Janos, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. După ce justiţia română a dispus pentru a doua oară îndepărtarea steagurilor secuieşti în Târgu Secuiesc -mai întâi steagul de la statuia lui Gabor Aron, iar ulterior steagul de lângă monumentul aflat în faţa fostei şcoli de aprozi-, în data de 7 august, Peter Janos, vicepreşedintele CNS, a înaintat o cerere către Oficiul Parohial al Bisericii Reformate din Târgu Secuiesc, solicitând aprobarea arborării steagurilor de o parte şi de alta a statuii Kolonics, pe terenul bisericii reformate. Răspunsul datat pe 30 august a fost primit ieri de către Peter Janos. Din răspunsul oficial semnat de către preotul Beder Imre şi epitropul Dako Karoly reies următoarele: In data de 12 iunie 2016, cu mult înainte de cererea dumneavoastră scrisă, consiliul bresbiterial a hotărât că nu vrea să îşi asume umilinţa legată de steag a conducerii oraşului care a fost dată în judecată începând cu data de 1 decembrie, deoarece este doar o problemă de timp până când parohia şi liderii acesteia vor fi atacaţi şi daţi în judecată. In interiorul bisericilor noastre sunt însemne naţionale, iar arborarea steagului pe stâlp ar trebui să se facă mai degrabă pe un teren privat. Dezamăgit, Peter Janos ne-a declarat că, după toate acestea, se gândeşte dacă mai rămâne sau nu adept al religiei reformate. Este foarte trist că voinţa şi simbolurile poporului secuiesc sunt, pentru unii conducători, doar o formalitate. Noi ne vom continua lupta până când ne vom atinge scopul – a declarat vicepreşedintele CNS.

Sursa: Haromszek nr. 7890 din 03.09.2016, autor Iochom Zsolt

Va fi dezvelită o statuie în memoria Diviziei Secuieşti – 100 de ani de la invadarea Transilvaniei

La iniţiativa Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet, în curtea Casei Fodor de la Șumuleu-Ciuc va fi ridicat un monument în memoria Diviziei Secuieşti, care a luptat pe frontul de est în Primul Război Mondial. La sfârşitul săptămânii viitoare vor fi organizate mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în război. Una dintre acestea este dezvelirea monumentului, care va avea loc la 10 septembrie a.c., începând cu orele 11:00. Proiectul monumentului a fost realizat de Miholcsa Jozsef, din Glodeni (jud. Mureş), acesta fiind sculptat de Zavaczki Walter, din Odorheiu Secuiesc. Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o corespondentul cotidianului Hargita Nepe, ieri, 05.09.2016, la faţa locului, Petre Kalman, membru al Asociaţiei Husarilor Csikszeki Matyas Huszaregyesulet a prezentat semnificaţia anumitor elemente ale grupului statuar. – Figurile care reprezintă un stegar şi un gornist nu sunt complete, doar până la bust, deoarece soldaţii Diviziei Secuieşti au fost nevoiţi să lupte şi printre stânci, în munţi. Figura care apare în centru reprezintă un soldat cu o secure de luptă, care arată că, divizia nu dispunea întotdeauna de arme de foc, din această cauză fiind nevoită să lupte, să se apere cu toate armele posibile – a precizat membrul Asociaţiei Husarilor. Grupul statuar reprezintă şi o pasăre Turul, care îşi ţine aripile strânse şi se uită în spate la cei doi soldaţi aflaţi în spatele stâncilor. Pe viitor, pe grupul statuar vor fi amplasate şi trei plăci comemorative în memoria unor trupe secuieşti care au luptat în noaptea de 27 august 1916 împotriva armatei române, care a intrat în Transilvania şi care se afla în superioritate numerică.

Sursa: Hargita Nepe nr. 171 din 06.09.2016, autor Mark Boglarka

Cum a ajuns voievodul Mihai principe?

O fraza din textul prezentat de infopointul din Sfântu Gheorghe – pe care un consilier român local o consideră a fi o insultă – a a generat o revoltă destul de mare în anumite cercuri. Potrivit acestei fraze, Mihai Viteazul s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri. Să recunoaştem că această formulare diferă puţin de imaginea idealistică în care voievodul Mihai este prezentat drept unificatorul celor trei ţări româneşti (una dintre acestea ar fi Transilvania secolului al XVI-lea), însă cu toate acestea, este mult mai apropiată de adevăr. Luarea de cuvânt a consilierului sus-menţionat a generat o furtună atât de mare, încât l-a determinat până şi pe primarul Antal Arpad să vină cu explicaţii, acesta spunând că vor analiza informaţiile referitoare la voievod, iar dacă sunt eronate, vor corecta textul de la infopoint. Se impune, într-adevăr, o oarecare modificare, deoarece voievodul Mihai trâmbiţa întotdeauna şi peste tot că în anul 1600, a intrat în Transilvania din însărcinarea regelui ungar Rudolf. Istoricii valahi susţin că Mihai a fost principele Transilvaniei şi că s-a autoproclamat, însă acest lucru este tot atât de ireal ca şi faptul că ar fi unificat Transilvania cu Tara Românească şi ar fi fondat astfel România Mare. Mihai nu avea astfel de planuri şi nu era preocupat nici de valahii transilvani. Nu nutrea sentimente naţionale valahe – scrie Asztalos Miklos în Transilvania istorică (Bp., 1936) – notăm aici imediat că în locul denumirii de valah, azi este folosită cea de român. Este o cu totul altă problemă aceea că în documentele pe care le-a emis în limba română (mai exact în slavă), se autointitula principe al Tării Româneşti şi al Transilvaniei – adaugă istoricul român Neagu Djuvara în lucrarea sa intitulată Scurtă istorie a românilor (Bucureşti, 2008). In 1600, voievodul Mihai nu putea fi considerat fondator al României Mari chiar şi numai pentru faptul că ar fi o exagerare să privim Transilvania din acele vremuri ca pe un principat român. In linii mari, e ca şi cum am spune că Franţa de azi este musulmană. O oarecare unificare politică a celor trei ţări fusese făcută cu cinci ani înainte, de către principele transilvan Bathory Sigismund. Să-i dăm însă cuvântul cronicarului transilvan Szamoskozi Istvan (1570-1612): Indiferent cu ce fast a fost ea organizată, intrarea lui Mihai a fost lipsită de ceva ce trebuia să aibă în primul rând: urările de noroc ale locuitorilor ţării, murmurul de bucurie al poporului, strigătele festive de bucurie. Toţi oamenii au rămas în casele lor sau eventual priveau printre ulucii gardurilor. Întreg oraşul a fost învăluit de o linişte de doliu. Putem interpreta în multe feluri acest aspect, însă nu ca pe o alegere liberă a principelui, ca atare, considerăm că formularea potrivit căreia s-a autoproclamat principe al Transilvaniei, profitând de starea tulbure din acele vremuri, este cât se poate de diplomată. Sub nici o formă nu vrem astfel să sugerăm că toate figurile istoriei maghiare ar fi imaculate, şi printre ei au fost destul de mulţi trădători, criminali, şantajişti. Doar că nu este permis să ne ambalăm chiar aşa dacă cineva ne aruncă vreodată în faţă acest lucru.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 171 din 06.09.2016, autor Kocsis Karoly

La Târgu Secuiesc nu mai poate flutura drapelul oraşului

Săptămâna trecută a trebuit să fie înlăturat şi drapelul oraşului de pe frontispiciul primăriei din Târgu Secuiesc. După înlăturarea de pe faţada sediului a inscripţiei Varoshaza şi demontarea drapelelor secuieşti, oraşul breslelor nu-şi mai poate folosi nici propriul drapel. Primarul Bokor Tibor a precizat: conform noii legi, consiliul local decide asupra drapelului şi stemei localităţii, iar dacă prefectul le consideră legitime, le înaintează guvernului spre aprobare. In cazul în care cabinetul îşi dă acordul, o hotărâre de guvern dispune asupra utilizării acestora. In cazul oraşului Târgu Secuiesc, prefectul nu a depus proiectul invocând nerespectarea, de către consiliul local, a normelor privind aspectele formale. Persoanele abilitate de la primărie îi transmit prefectului pentru a doua oară dosarul ce conţine toate documentele care confirmă că proiectul de drapel a fost anunţat, iar votul a fost organizat pe site-ul primăriei. E aşteptat deocamdată răspunsul prefectului – a subliniat edilul oraşului. Drapelul nu poate fi folosit până nu va fi adoptată o hotărâre oficială.

Sursa: Haromszek nr. 7893 din 07.09.2016, autor Iochom Istvan

Împotrivă, doar aşa

În cadrul şedinţei extraordinare de marţi a consiliului local din Sfântu Gheorghe a picat unul din proiectele de hotărâre, pentru că cei doi membri sub culorile PSD ai consiliului au votat, fără nicio explicaţie sau motivare, împotrivă. Este vorba de o modificare: Partidul Civic Maghiar ar urma să se mute din unele săli ale Palatului Beor – sediul partidelor maghiare -, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania ar urma să le ia în chirie. Nimeni nu a exprimat vreo obiecţie cu privire la acest schimb de chiriaşi. Noul consilier PSD, Adrian Cochior, a insistat asupra originii istorice a clădirii, a fost curios să afle care e starea actuală a clădirii şi cine, respectiv din ce bani o va renova. In replică, viceprimarul Sztakics Eva a precizat: imobilul nu necesită reabilitare, e utilizabil, taxa de chirie şi cheltuielile de întreţinere au fost suportate şi până acum de organizaţiile care îşi au sediul în clădire. Este vorba pur şi simplu despre faptul că, în cele ce urmează, banii vor fi achitaţi către administraţia locală de un alt partid. Explicaţia nu i-a convins pe social-democraţi, amândoi au respins proiectul de hotărâre, şi dat fiind faptul că pentru adoptare este nevoie de majoritatea de două treimi şi au absentat mai mulţi de la şedinţă, partidele vizate rămâne deocamdată în locul lor de până acum. Se preconizează ca schimbul de sediu să fie fixat pe ordinea de zi în viitorul apropiat.

Sursa: Haromszek nr. 7894 din 08.09.2016

Ambasadorul american, pe Pământul Secuiesc

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a început ieri în judeţul Harghita, vizita de două zile pe Pământul Secuiesc. Hans Klemm va veni în vizită astăzi şi în Trei Scaune, unde se va întâlni cu lideri autoguvernamentali şi îi va dona Bibliotecii Judeţene Bod Peter publicaţii în limba engleză. Hans Klemm a avut ieri întrevederi cu Jean-Adrian Andrei, prefectul de Harghita, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, respectiv cu Raduly Robert, primarul din Miercurea Ciuc. La orele după-amiezii, a vizitat regiunile vestice ale judeţului. In cadrul unei scurte conferinţe de presă – înregistrarea video fiind difuzată pe portalul Maszol.ro -, susţinute după discuţiile purtate la Miercurea Ciuc, ambasadorul a precizat: guvernarea americană, respectiv ambasada la Bucureşti, reprezentanţa diplomatică a acesteia, se axează pe aspecte ce vizează siguranţa, democraţia şi bunăstarea. Ambasadorul a adăugat: urmăresc cu atenţie şi modul în care sunt respectate drepturile minoritare. Klemm a menţionat: după ce se va întoarce la Bucureşti, îi va informa pe potenţialii investitori americani despre impresiile acumulate la Ciuc. Borboly Csaba a vorbit în limba română despre temele abordate în cadrul discuţiilor. Borboly a precizat că l-au informat pe ambasador cu privire la faptul că planul de regionalizare, elaborat recent, care vizează reorganizarea regională a României, nu este pe placul Pământului Secuiesc. Potrivit politicianului UDMR, populaţia din regiune ar avea nevoie în primul rând de modernizare şi de debirocratizare. Borboly Csaba a pomenit şi de faptul că autorităţile române nu au restituit nici până astăzi proprietăţile care îi revin asociaţiei composesorale Bunurile Private din Ciuc, respectiv o parte din proprietăţile bisericeşti naţionalizate mai demult. Preşedintele consiliului judeţean l-a informat pe ambasador şi despre greutăţile ivite în relaţiile dintre români şi maghiari. Borboly a menţionat: copiii de naţionalitate maghiară sunt în dezavantaj faţă de cei de naţionalitate română, din cauza faptului că sistemul educaţional din România le stabileşte aceleaşi criterii. Aproximativ o jumătate din elevii maghiari eşuează la examenul de bacalaureat, pentru că sistemul nu le oferă posibilitatea să-şi însuşească temeinic limba română. Primarul Raduly Robert şi-a exprimat speranţa cu privire la întemeierea unor relaţii instituţionale cu ambasada americană, că vor reuşi să colaboreze în mod eficient în probleme privind democraţia, bunăstarea, precum şi drepturile minoritare. Edilii maghiari au vorbit despre problemele cu care se confruntă învăţământul superior în limba maghiară, greutăţile întâmpinate în utilizarea simbolurilor secuieşti, respectiv despre procesele drapelelor. In ceea ce priveşte problema vizând drapelul secuiesc, ambasadorul a insistat asupra implementării unui cadru legal concret şi echitabil. Hans Klemm a menţionat că problema restituţiei vizează şi cetăţeni americani. In aprecierea Maszol, ambasadorul a evitat să-şi exprime opiniile privind temele mai delicate. Ambasadorul i-a donat şi bibliotecii din judeţul Harghita un pachet de cărţi cu volume despre literatura americană şi cărţi de specialitate.

Sursa: Haromszek nr. 7898 din 13.09.2016

Și inscripţia Szekely Miko bate la ochi / Antal nu cedează

Asociaţia condusă de Dan Tanasă – cunoscut pentru antimaghiarismul său – ameninţă autoguvernarea din Sfântu Gheorghe cu procesul în cazul în care nu îndepărtează într-un anumit termen inscripţia în limba maghiară de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Primarul Antal Arpad a primit luni denunţul: în termen de 30 de zile trebuie îndepărtată inscripţia, în caz contrar, asociaţia se va adresa instanţei. Răspunzând solicitării noastre, ne-a declarat: un semn al evoluţiei democraţiei româneşti specifice este faptul că după ce clădirea Colegiului Szekely Miko a fost naţionalizată, i-a fost declarat acum război şi inscripţiei în limba maghiară, care figurează pe frontispiciu de mai bine de 100 de ani. – Bineînţeles că nu o voi îndepărta, se va ajunge la proces, însă nu m-ar mai surprinde deja dacă instanţa română independentă ar decide că inscripţia trebuie înlăturată. Ne vom apăra, am căutat şi am şi găsit deja numeroase ilustrate şi fotografii mai vechi de 100 de ani, în care se vede clar că inscripţia era acolo şi atunci când această clădire şi acest pământ încă nu erau sub suveranitatea statului român – a accentuat Antal Arpad.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 177 din 14.09.2016, autor Kiss Edit

Ambasadorul american s-a informat în Trei Scaune

Ambasadorul american Hans Klemm a venit în judeţele Covasna şi Harghita ca să cunoască mai bine situaţia de aici, şi, deşi a evitat extrem de diplomatic să răspundă la întrebările delicate, a avut ocazia să se confrunte cu principalele probleme ale regiunii, ale oamenilor care trăiesc aici. In cadrul conferinţei de presă de aproximativ o jumătate de oră, susţinute la Sfântu Gheorghe, ambasadorul a rostit de cel puţin zece ori denumirea în limba engleză – Szeklerland – a Pământului Secuiesc, negată de români. Hans Klemm a sosit la Sfântu Gheorghe la orele 10:00, s-a întâlnit cu Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, Antal Arpad, primarul oraşului, şi cu Kato Bela, episcop reformat, după care a răspuns la întrebările ziariştilor. Poziţie americană Răspunzând unei întrebări care încerca să afle dacă Statele Unite sprijină pretenţia la autonomie a maghiarimii de aici, ambasadorul a accentuat poziţia SUA prin care susţine democraţia, drepturile omului, inclusiv drepturile minoritare. Statele Unite sprijină la maxim dreptul oamenilor de pe Pământul Secuiesc de a depune petiţii şi a-şi exprima în cadrul unor proteste în masă nemulţumirile faţă de guvern – a afirmat ambasadorul. Acesta nu a exprimat nicio poziţie cu privire la cazul renaţionalizării Colegiului Szekely Miko, dar procesul de restituţie este monitorizat cu atenţie şi se insistă asupra accelerării ritmului derulării – a reieşit din răspunsul formulat la o altă întrebare. Întrebându-l dacă la 60 de ani de la revoluţia din 1956, eveniment pe parcursul căruia America nu a susţinut Ungaria care s-a revoltat împotriva puterii sovietice şi a comunismului, maghiarii din Transilvania au sau nu motive să-şi facă griji cu privire la faptul că revendicările lor de drepturi se vor pierde din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Hans Klemm a dat un răspuns general. A menţionat murmurând: Formidabilul 56, e interesant…, apoi a prezentat priorităţile Statelor Unite: securitate şi stabilitate, în a căror menţinere România are un rol important; democraţia, inclusiv respectarea drepturilor minoritare, cea de-a treia prioritate reprezentând-o dezvoltarea economică. Nemulţumirile maghiare După conferinţa de presă, scurtă şi prea puţin grăitoare, ambasadorul s-a dus în vecini să se întâlnească cu prefectul, iar gazdele maghiare au rezumat tot ceea ce i-au spus ambasadorului. Tamas Sandor a subliniat: a precizat încă de la început că ei nu intenţionează să se plângă, ci caută partener pentru soluţionarea propriilor probleme. L-au informat pe ambasador cu privire la faptul că, până la aderarea la NATO şi UE, s-au extins drepturile maghiarimii transilvănene, însă ulterior s-a urmărit să fie schimbat cursul celor stabilite în constituţie şi normele juridice: sunt în derulare renaţionalizarea, centralizarea, autorităţile aplică un dublu etalon, iar ca argument au prezentat şi cu imagini faptul că, în timp ce în Bucovina, sub drapelul regiunii stau şi reprezentanţi ai autorităţilor, pe Pământul Secuiesc sunt aplicate amenzi pentru utilizarea de către autoguvernări a drapelului secuiesc. Au precizat şi faptul că tot ceea ce cere maghiarimea din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, funcţionează deja în 15 state ale UE, evidenţiind exemplul regiunii Tirolul de Sud. Au accentuat: nu-şi doresc mai mult decât ceea ce este posibil şi în alte locuri. Kato Bela, episcop al Eparhiei Reformate de Transilvania, a ridicat problema obstrucţionării restituirii imobilelor bisericeşti. Ceea ce se întâmplă acum în România înseamnă restricţionarea libertăţii confesionale, se poate înţelege care este situaţia geopolitică, însă ar trebui să aprecieze şi Statele Unite că maghiarii de aici au revendicat până acum doar prin mijloace paşnice şi legale tot ceea ce li se cuvine conform dreptului. Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, şi-a început cuvântarea subliniind că noi, maghiarii, suntem cetăţeni loiali ai României, însă tot nu suntem iubiţi, pe de o parte, din cauza faptului că spunem mereu adevărul, pe de altă parte, pentru că ne iubim cu pasiune propriul pământ natal, şi, deşi suntem ţinuţi sub o presiune permanentă de o sută de ani, noi suntem tot aici. Antal a pomenit şi de faptul că avem sentimentul că din cauza parteneriatului strategic încheiat cu România, Statele Unite au renunţat să reprezinte cu fermitate cauza maghiarimii transilvănene. Suntem de acord cu valorile fundamentale susţinute de America, însă se poate vorbi despre libertate confesională atâta timp cât sunt sustrase bunurile bisericeşti? Si în America, democraţia este interpretată la fel ca la Bucureşti: trei lupi decid prin vot majoritar despre sacrificarea mielului (în cazul respectiv, mielul este maghiarimea transilvăneană – a precizat edilul). Este vorba de egalitate în condiţiile în care autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc li se interzice ceea ce este permis în alte zone ale ţării? – A enumerat Antal întrebările.

Sursa: Haromszek nr. 7899 din 14.09.2016, autor Farkas Reka

Cine se simte deranjat de inscripţia Miko?

În cursul zilei de luni i-a fost înmânată primarului din Sfântu Gheorghe somaţia prin care se cere îndepărtarea inscripţiei de pe frontispiciul Colegiului Szekely Miko. Dan Tanasă, faimosul denunţător stabilit în Spania, are obiecţii privind inscripţia în limba maghiară, calificând-o drept ilegală. Antal Arpad a precizat: este vorba de una din multele iniţiative de acest gen a lui Tanasă, până acum, a atacat în special inscripţiile Kozseghaza, procedurile fiind aceleaşi în toate cazurile: trimite somaţia şi dacă nu vine nici un răspuns, demarează procedurile judiciare, în urma cărora el are de obicei câştig de cauză, după care prefectura dispune îndepărtarea inscripţiei, iar dacă lucrurile nu se întâmplă ca atare, primarilor vizaţi li se aplică o amendă de 150 de euro/zi. Antal Arpad a vorbit despre această problemă şi în faţa ambasadorului american, a subliniat că este vorba de o inscripţie veche de peste o sută de ani, iar procedurile aplicate nu sunt unele democratice. I-am spus domnului ambasador că dacă are impresia că proceduri de acest gen slujesc valorile americane – stabilitate, dezvoltare şi democraţie – pe care le-a înşiruit şi el, atunci aceste demersuri trebuie susţinute, iar dacă nu, trebuie întreprinse măsuri împotriva lor – a declarat primarul din Sfântu Gheorghe. Acesta a precizat: inscripţia nu va fi îndepărtată, îşi asumă procesul.

Sursa: Haromszek nr. 7899 din 14.09.2016, autor Farkas Reka

America este atentă la noi

Ambasadorul american Hans Klemm a enumerat, la Sfântu Gheorghe, valorile de bază ale democraţiei americane, obiectivele importante ale acesteia în domeniul drepturilor omului, al corupţiei, al libertăţii confesionale şi a presei, însă despre problemele care ne vizează pe noi nu a spus absolut nimic concret. Cu toate acestea, bagatelizarea vizitei ambasadorului ar fi o mare greşeală. Ea are un mesaj foarte important. Nu este o problemă dacă puterea română vede că şeful diplomaţiei americane nu se informează neapărat (doar) din presa centrală de limbă română cu privire la situaţia de pe Pământul Secuiesc. Nu este o problemă nici dacă discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor locale nu au fost pe de-a-ntregul publice. S-a văzut bine şi faptul că în special după amplasarea bazei de la Deveselu, Statelor Unite nu le-ar lipsi deloc o Românie apăsată de tensiuni. Vor linişte, pace. Poate că tocmai aceasta ar putea fi şansa noastră: să ne putem desemna ferm, clar şi unitar priorităţile. Se pare că America este (într-o oarecare măsură) atentă la noi.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 178 din 15.09.2016, autor Erdely Andras

Bucureştiul s-a simţit ofensat / Scandal diplomatic din cauza drapelului secuiesc

Ministerul român al afacerilor externe a atenţionat ieri ambasada Statelor Unite la Bucureşti asupra sensibilităţii pe care o reprezintă drapelul secuiesc, după ce în presă a apărut o fotografie în care ambasadorul american Hans Klemm, în compania edililor din Trei Scaune, ţine în mână steagul secuiesc primit în dar. Presa de limbă română a exagerat imediat cazul. Majoritatea posturilor TV de ştiri în limba română au interpretat iniţial comunicatul ministerului de externe ca şi cum ministerul l-ar fi convocat pe diplomat, însă acest lucru a fost infirmat ulterior de către Ionuţ Vâlcu, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe. Ministerul din Bucureşti şi-a exprimat convingerea că ambasadorul va cunoaşte, cu ocazia vizitelor sale, modelul intercultural implementat de România, drepturile de care beneficiază minorităţile din România, care – potrivit comunicatului – corespund în totalitate normelor internaţionale aferente. Majoritatea presei audio-vizuale şi a celei online în limba română a publicat ieri fotografia – însoţită de comentarii, în special dezaprobatoare – în care Hans Klemm apare alături de Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, Kato Bela, episcop reformat, şi Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene Covasna, ţinând în mână un drapel secuiesc. Potrivit portalului de ştiri Hotnews.ro, utilizarea drapelului secuiesc este una din problemele delicate ale regiunii. Fotografia a fost dată publicităţii în precampania alegerilor parlamentare, iar în campanie probabil naţionalismul va reprezenta una din principalele teme de discuţii – scrie Hotnews. Evenimentul Zilei citează din comentariul fostului premier Adrian Năstase, în opinia căruia ministerul de externe din Bucureşti ar trebui să-l convoace pe ambasadorul american pentru ca acesta să-şi explice gestul. Adevărul a completat postarea de pe Facebook a primarului că DIICOT-ul a demarat procedurile penale împotriva lui Antal Arpad, sub acuzaţia de utilizare în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul luat de la BERD.

Sursa: Haromszek nr. 7900 din 15.09.2016

Bucureşti, îţi mulţumim!

Vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american, o vizită care a aprins spiritele, prezintă importanţă pentru noi din mai multe puncte de vedere. Este remarcabil deja faptul că ambasadorul s-a informat timp de două zile, la faţa locului, despre situaţia noastră, şi, deşi nu a adoptat poziţie, ca un adevărat diplomat, în probleme delicate, are valoare de semnal că a acceptat să se fotografieze cu drapelul secuiesc persecutat de către autorităţi, de asemenea, a rostit de mai multe ori denumirea de Pământ Secuiesc, o temă tabu în România. Vizita diplomatului a oferit şi ocazia unei oarecare inventarieri a lezărilor de drepturi, iar printre acestea cea mai stupefiantă ar fi cazul restituirii proprietăţilor bisericeşti. S-a confirmat tocmai acel lucru pentru care mulţi dintre noi şi-au făcut griji la începutul cazului Miko: renaţionalizarea a avut valoare de precedent, restituirea imobilelor bisericeşti a fost practic sistată. Este şi mai grav faptul că este deosebit de dificil să se poarte lupta împotriva metodei aplicate, aceea că solicitările bisericii sunt respinse prin invocarea unor motive născocite, iar la judecătorii, sunt condamnaţi cei care au dispus restituţia – cum s-a întâmplat în cazul lui Marko Attila. Singura posibilitate pentru producerea unei schimbări ar putea s-o reprezinte diplomaţia, politica externă – vizita pe Pământul Secuiesc a ambasadorului american este deosebit de importantă, deoarece a reprezentat o ocazie pentru reflectarea asupra obstrucţionării restituţiei, respectiv asupra părţii obscure – prea puţin cunoscută la nivel internaţional – a politicii române exemplare privind minorităţile. De această ocazie s-au folosit unii liderii autoguvernamentali şi ierarhi ai bisericii de pe Pământul Secuiesc, fiind cert că exercitarea presiunii americane, occidentale ar putea fi deosebit de benefică pentru noi. Ar putea veni la fel în avantajul nostru şi indignarea românească generată de fotografia în care Hans Klemm apare cu drapelul secuiesc. Ambasadorul a putut experimenta pe propria piele că este adevărat tot ceea au spus lideri autoguvernamentali de pe Pământul Secuiesc despre persecutarea simbolurilor secuieşti, dublul etalon aplicat de puterea română şi stoparea restituţiei. Noi îi putem mulţumi Bucureştiului că şi-a dat arama pe faţă şi în faţa reprezentantului guvernului american!

Sursa: Haromszek nr. 7900 din 15.09.2016, autor Farcadi Botond

Kelemen Hunor despre scandalul Klemm

Fotografia ambasadorului american cu drapelul secuiesc nu este un gest împotriva românilor – a afirmat ieri, Kelemen Hunor, care a rămas stupefiat de reacţiile isterice (venite inclusiv de la nivel înalt). Este vorba de un gest normal, a primit în dar acest drapel, acest simbol, şi s-a fotografiat. Nu este un gest împotriva României sau împotriva românilor. M-au surprins în mod deosebit aceste gesturi isterice, care au venit inclusiv din poziţii înalte, din partea unor politicieni lideri şi formatori de opinie. Această reacţie a arătat că este adevărat tot ceea ce spunem de ani de zile, adică există lucruri pe care autorităţile le abordează în mod nechibzuit şi necuviincios. Maghiarii sunt cetăţeni loiali, trăiesc de o sută de ani în România, unde creează valori, şi resimt lipsa de respect, de încredere, lipsa încrederii din partea autorităţilor statului – a explicat Kelemen Hunor. Referitor la reacţia ministerului de externe, Kelemen a menţionat: nu înţelege cum se poate reacţiona astfel la un lucru care nu-şi avea locul nici măcar printre ştiri, şi nu trebuia să genereze nicio dispută, având în vedere că gestul lui Klemm nu vine împotriva statului român. Preşedintele UDMR a menţionat: săptămâna trecută, la invitaţia lui Klemm, a participat la discuţii cu ambasadorul, ocazie cu care au analizat temeinic situaţia comunităţii maghiare. Kelemen a menţionat: atunci când este vorba de parteneriatul strategic, este vizată şi comunitatea maghiară care trăieşte de o sută de ani în România, şi cele 1,5 milioane de maghiari sunt parte a parteneriatului strategic. Am remarcat la toţi, de la Năstase până la Diaconu, că se sperie din patru în patru ani că Transilvania va fi furată, şi iată că nu a fost şi nici nu va fi furată, niciun secui n-o va lua în spinare ca să fugă cu ea din România. Nu aceasta este dorinţa maghiarimii din România, şi nici dorinţa noastră ca formaţiune politică. In opinia lui Kelemen Hunor, fotografia ambasadorului cu drapelul secuiesc este doar un pretext pentru campania naţionalistă. Preşedintele uniunii a precizat: nu-i învinovăţeşte pe politicienii de pe Pământul Secuiesc pentru situaţia creată, din contră, îi susţine în manifestările lor. Kelemen Hunor şi-a exprimat, în mod public, recunoştinţa pentru vizita ambasadorului american pe Pământul Secuiesc şi a considerat că Hans Klemm a făcut cel mai firesc gest din lume. Kelemen a adăugat: rostul isteriei de după fotografia cu drapelul a fost acela ca şi americanii să vadă cu cine au de-a face, care sunt reacţiile generate în societatea română de aspiraţiile legitime de pe Pământul Secuiesc. Preşedintele UDMR speră în perspicacitatea liderilor PSD, PNL şi ai ALDE, că aceste partide nu doresc să încingă spiritele în campanie.

Sursa: Haromszek nr. 7901 din 16.09.2016

Tot mai mulţi ziarişti şi istorici români afirmă ceea ce noi nu puteam spune: România nu are niciun fel de drept la Transilvania

Poate astfel sunt pregătiţi românii să nu se mire prea tare dacă Transilvania se va rupe de Bucureşti? După părerea unui istoric român, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Un volum important a apărut nu demult în Ungaria. Acesta depăşeşte viziunea istorică şovină a patriei profesorului bucureştean Lucian Boia, şi manifestă o atitudine oarecum critică inclusiv faţă de ziua naţională a României, adică faţă de marea adunare de unificare de la 1918, din Transilvania. După părerea profesorului, România nu avea dreptul istoric la Transilvania. Eseul profesorului bucureştean, intitulat Învinşi şi învingători – Reinterpretarea Primului Război Mondial, aparţine de colecţia în care istoricul de 71 de ani se confruntă cu miturile istorice ale propriei patrie. Boia este cunoscut şi la noi: volumele sale intitulate De ce este România altfel? Şi Sfârşitul Occidentului pot fi citite şi în varianta în limba maghiară. In ceea ce priveşte actualul său volum apărut în îngrijirea Editurii CSER, mai multe idei din acesta sunt deosebit de importante în privinţa maghiarilor: 1. Nu spune, în mod explicit, despre Trianon că ar fi nedrept – eventual doar atât că maghiarii îl consideră injust. In opinia sa, sistemul tratatelor de pace de la Versailles le-a asigurat naţiunilor din Europa doar o dreptate parţială, însă aceasta era îmbinată deseori cu nedreptatea. 2. Recunoaşte că România nu avea dreptul istoric la Transilvania – rareori se întâmplă ca un istoric român să formuleze atât de evident acest lucru. 3. Românii din Transilvania s-ar fi bucurat mai mult pentru autonomie: inclusiv în cadrul României (după 1918), dar mai înainte, chiar şi în cadrul unei monarhii federale habsburgice. Puteau să insiste şi mai mult la acest lucru preliminar primului război mondial, decât la unirea cu Regatul – Români de dincolo de Carpaţi – ideea este evidenţiată în prefaţa volumului de specialistul ungar Zahoran Csaba, ca fiind o rară afirmaţie formulată de către un istoric român. 4. In toamna anului 1918, în urma ruperii Ungariei de Monarhia Austro-Ungară, instaurarea autonomiei transilvănene în cadrul monarhiei dualiste a devenit însă imposibilă. Românii din Transilvania ar fi ezitat să aleagă între Viena şi Bucureşti, însă între Budapesta şi Bucureşti puteau opta doar pentru acesta din urmă. 5. Nu pune la îndoială apartenenţa Transilvaniei de după 1918. Scrie despre o majoritate etnică română, pomeneşte eventual la nivelul oraşelor de o puternică influenţă maghiară şi săsească, de un procent numeric ridicat. In opinia sa, în ultimul secol, statele naţionale din regiune au devenit mai unitare din punct de vedere etnic, ca atare -în aprecierea sa- şi România. (Intre timp, statele multinaţionale – Iugoslavia şi Cehoslovacia – s-au fărâmiţat.) 6. Marea adunare a românilor de la Alba Iulia (unirea de la 1 decembrie: Unirea Transilvaniei cu voievodatele române de dincolo de Carpaţi) nu putea suplini referendumul. Potrivit lui Boia, maghiarii şi saşii nu au fost prezenţi la marea adunare, întrunirea fiind susţinută cu ocazia intrării armatei române. Prin acestea se manifestă atitudinea critică faţă de cea mai importantă zi naţională a românilor. 7. România cea norocoasă: trecând de partea Antantei, Bucureştiul a năzuit, în primul război mondial, la obţinerea Transilvaniei. Prin aceasta însă a renunţat la Basarabia aparţinătoare de Antanta (Rusia). In final, Antanta a câştigat războiul în aşa fel încât Rusia ţaristă s-a prăbuşit, ca atare, în perioada interbelică, pe lângă Transilvania, au devenit părţi din România Mare şi Basarabia, respectiv Bucovina. O dublă trădare. Contrar promisiunilor făcute anterior către puterile centrale, în 1916, românii au atacat Austria – Ungaria: au năvălit asupra Transilvaniei. Au suferit însă un eşec rapid, iar Bucureştiul a ajuns sub stăpânirea puterilor centrale. Doar în Moldova au reuşit să menţină românii reorganizaţi de către francezi partea sudică a frontului estic al Antantei. Acolo au luptat împreună cu ruşii, până când, în 1918, dominaţia ţarului s-a prăbuşit. In momentul respectiv, românii au fost nevoiţi să încheie o pace separată cu Berlin şi Viena. In concluzie, în 1918 au trădat-o de fapt şi pe Antanta. Situaţia însă a continuat să se complice: după prăbuşirea Rusiei, soarta acesteia a fost împărtăşită nu peste mult timp şi de Imperiul German, iar Monarhia Austro-Ungară s-a dezmembrat aproape în câteva clipe. Acestea au adus norocul fără precedent al românilor: au obţinut nu numai Transilvania, ci inclusiv Basarabia, Dobrogea de Sud şi Bucovina. Acest lucru însă cu greu se poate justifica prin argumente istorice. In acest context formulează Boia afirmaţia de care se pomeneşte în introducere: România nu avea dreptul istoric la Transilvania, având în vedere că Basarabia s-a aflat într-adevăr, până în 1812, sub suzeranitate română, Transilvania însă nu a reprezentat niciodată parte a voievodatelor române. Trebuie însă menţionat că, din cauza prăbuşirii Rusie ţariste, România a obţinut Basarabia încă la începutul anului 1918, conform păcii separate încheiate cu Imperiul German şi Monarhia Austro-Ungară – lucru despre care scrie Szasz Zoltan în colecţia intitulată Istoria Transilvaniei. 28 mai 2016 – tudnodkell.info

Sursa: Szekely Ido nr. 20 din 17.09.2016

Pământul Secuiesc inexistent şi politica urii

Basarabia este a României, iar Pământul Secuiesc nu există – s-a spus de nenumărate ori. De această dată, cuvintele au fost rostite de domnul Diaconu cu ocazia faptului că ambasadorul SUA la Bucureşti s-a fotografiat la Sfântu Gheorghe cu drapelul secuiesc inexistent. In momentul de faţă există o revoltă isterică în legătură cu încălcarea democraţiei, cu implicarea mai marilor de la Bucureşti în problemele interne române. Este consternant! In momentul de faţă, întreaga lume poate afla că potrivit poziţiei oficiale române – care a ales ura ca bază a politicii sale -, poporul, secuii care există de mii de ani, nu există. Pământul – Pământul Secuiesc – al acestui popor milenar nu există nici el. In urmă cu aproximativ zece ani, când politicienii noştri au amplasat indicatorul cu inscripţia Pământul Secuiesc, autorităţile l-au înlăturat de îndată de la intrarea în judeţul Trei Scaune. In urmă cu jumătate de an a sosit vestea că tribunalul a respins înregistrarea Asociaţiei pentru Turismul Pământului Secuiesc în baza aceluiaşi motiv important: inexistenţa Pământului Secuiesc. Ceea ce nu există, nu poate avea nici turism. Inexistentă în România este şi limba noastră. Nu dispune de nici un fel de statut. Pe pământul inexistent, locuit de aproximativ 700.000 de secui inexistenţi, privaţi de toate drepturile, nu există oficial nici limba acestor 700.000 de persoane. Neghiobie ridicată la putere de lege, ură ridicată la putere de lege. Simbolurile tale sunt obiectele urii. Drapelul şi stema ta. Chiar şi amintirile tale, Nepiskola sau Kozseghaza. Sunt adoptate sentinţe împotriva noastră. Prefecţii – însărcinaţii de serviciu ai politicii urii – îşi îndeplinesc sarcinile. Îndepărtează drapelele şi amintirile tale. Există sistemul instituţional al legalităţii, care se reuneşte şi care adoptă decizii. Da. Astfel trăim în România, unde drepturile minoritare sunt soluţionate în mod exemplar.

Sursa: Haromszek nr. 7905 din 21.09.2016, autor Gazda Jozsef

A început un nou proces al drapelului / Vor să-l îndepărteze, să-l acopere

Un nou proces al drapelului a demarat ieri, la Tribunalul Covasna: reclamantul este tot prefectura, iar ţinta o reprezintă din nou drapelul secuiesc. De data aceasta, prefectura cere îndepărtarea din sala mare de şedinţe a administraţiei judeţene – utilizată în comun cu prefectura- a simbolului donat consiliului judeţean de Kulcsar-Terza Jozsef. De asemenea, prefectura ar dori să anuleze şi contractul de donaţie. Cu ocazia şedinţei ordinare din luna februarie, consilierul judeţean sub culorile PCM a arborat drapelul secuiesc lângă drapelul României şi cel al Uniunii Europene, iar peste o lună, consiliul i-a accepta donaţia şi printr-o hotărâre. Potrivit politicianului PCM, încă pe atunci, prefectul Sebastian Cucu s-a simţit atât de incomodat de drapel încât a cerut, cu ocazia unei recente şedinţe susţinute în sala comună a celor două instituţii, ca acesta să fie acoperit cu o pânză albă. In cadrul dezbaterii de ieri în procesul intentat la Tribunalul Covasna, avocatul lui Kulcsar-Terza Jozsef a reflectat asupra absurdităţii interzicerii donaţiei, întrebând dacă prefectul ar cere îndepărtarea şi dacă ar fi fost donat un drapel publicitar. Kulcsar-Terza a argumentat în mod asemănător: dacă ar fi donat o minge, ar mai fi fost acţionat în instanţă? Dacă ar dori să le ofere o sticlă cu apă colegiilor de naţionalitate română, i-ar fi interzisă şi această donaţie? Pe parcursul dezbaterii s-a mai precizat că nicio lege din România nu interzice arborarea drapelului secuiesc. Reprezentantul prefecturii a argumentat prin faptul că, în România, doar drapelul românesc poate fi oficial. La fel ca pe vremea comunismului – a menţionat Kulcsar-Terza. Acesta a subliniat că după părerea sa, măsura adoptată este revoltătoare, este vorba despre o acţiune de intimidare, în felul acesta se vrea ca membrii comunităţii maghiare să nu-şi folosească simbolurile, însă a venit timpul să întreprindem şi demersuri juridice împotriva acestor atacuri. In noul caz al drapelului secuiesc, instanţa se va pronunţa în 6 octombrie.

Sursa: Haromszek nr. 7907 din 23.09.2016, autor Farcadi Botond

Nu există autodeterminare fără apărarea drepturilor naţionale

In perioada 9-10 septembrie, avocaţi maghiari şi asistenţi judiciari din Bazinul Carpatic – Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina -, au organizat, la Budapesta, o întâlnire de specialitate de două zile. Intrunirea, care a oferit posibilitatea autoperfecţionării şi schimbului de experienţă, a avut loc la invitaţia şi în organizarea europarlamentarei independente dr. Morvai Krisztina şi a Serviciului Naţional de Asistenţă Juridică (NJSZ). La manifestare au participat dr. Szili Katalin, însărcinat al premierului pe probleme privind autonomia, Csoti Gyorgy, conducător al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor, precum şi dr. Pakozdi Csaba, colaborator al comisarului ministerului afacerilor externe responsabil pentru maghiarii din statele vecine. Reprezentanţii guvernamentali şi-au manifestat dispoziţia pentru colaborare, schimb de opinii şi informare reciprocă. Au reflectat asupra rolului deosebit de important al activităţii de apărare a drepturilor naţionale în privinţa obţinerii autodeterminării maghiarilor de pe teritoriile maghiare rupte. Participanţii şi-au împărtăşit – prin prezentarea unor cazuri juridice specifice – experienţele acumulate în domeniul juridic, dar şi la nivelul mişcării, referitoare la validarea drepturilor individuale şi comunitare ale comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, de pe teritorii rupte, cum sunt lezările de drepturi comise împotriva practicanţilor drepturilor lingvistice, libertăţii opiniei, dreptului la întrunire sau ai dreptului la uniune, problemele legate de utilizarea simbolurilor naţionale, comunitare (de exemplu, persecutarea drapelului secuiesc), cazurile de reabilitare şi restituţie. Propria experienţă despre care am vorbit a fost aceea că la noi, au existat tentative în direcţia desfiinţării organizaţiei maghiarilor ceangăi şi închiderea şcolilor comunităţii, însă demersurile întreprinse au eşuat. Am amintit şi de alte cazuri, inclusiv unele la care procesul a fost pierdut (de exemplu, după marşul din 2013, de la Sfântu Gheorghe, al Noii Drepte). Participanţii au convenit asupra faptului că organizaţia îi va sprijini în continuare pe maghiarii ale căror drepturi au fost lezate din cauza identităţii lor naţionale, iar în scopul respectiv îşi vor amplifica colaborarea, vor încerca să-şi armonizeze metodele, vor acorda o atenţie mai intensă modului de aplicare a normelor europene, prezentării în sferă largă a lezărilor de drepturi şi informării instituţiilor europene.

Sursa: Haromszek nr. 7907 din 23.09.2016

Evaluare despre situaţia maghiarilor

Şedinţa de lucru a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) a avut loc în data de 23 septembrie, la Casa Maghiarilor din Budapesta. Cu această ocazie au fost discutate problemele legate de sistemul de monitoring al KMAT, diferitele forme şi posibilităţi de colaborare şi au avut loc şi alegeri. In funcţia de preşedinte al consiliului a fost reales episcopul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT. In cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţă, Tokes a declarat: consiliul a fost înfiinţat în anul 2004, în Oradea, la iniţiativa CNMT şi CNS, pentru unificarea organizaţiilor civice şi politice maghiare de peste hotare şi pentru susţinerea aspiraţiilor autonomiste ale comunităţilor din Bazinul Carpatic. El a mai declarat: consiliul a evaluat în acest an situaţia comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost confirmată ideea potrivit căreia comunităţile naţionale indigene – care trăiesc în minoritate numerică – trăiesc în ţările din împrejurimi într-o situaţie discriminată, în calitate de cetăţeni de rangul al doilea şi sunt lipsite de apărare în faţa diasporizării şi asimilării. Dreptul comunităţii la autodeterminare, dreptul la reprezentanţă politică democratică şi independentă este validat la un nivel mai jos decât mediu, iar protecţia statului faţă de comunităţile naţionale este scăzută. In sinteză: în ţările învecinate Ungariei, nici una din minorităţile maghiare nu dispune de o autonomie reală. Potrivit evaluării, situaţia comunităţii naţionale maghiare poate fi considerată satisfăcătoare în măsura în care este analizat dreptul la organizaţii proprii şi la relaţii lipsite de probleme. La nivel principial şi legal este asigurat şi dreptul la un mod de tratament egal, nediscriminatoriu. Potrivit cercetării, pentru maghiarii de peste hotare, validarea dreptului la informare, la mecanisme de apărare şi la utilizarea limbii reprezintă o luptă zilnică. Dreptul la educaţie deplină în limba maternă este cel mai puţin validat. In esenţă, învăţământul în limba maghiară este posibil doar în cadrul facultăţilor înfiinţate de statul ungar sau în cadrul celor care funcţionează sub îngrijirea acestuia. Istoria şi cultura naţiunii maghiare, ale comunităţilor naţionale maghiare nu sunt predate corespunzător majorităţii, iar acest lucru obstrucţionează colaborarea socială, dat fiind faptul că nu dizolvă contradicţiile naţionale existente. Potrivit evaluării, în cea mai bună situaţie se află, în privinţa validării drepturilor, minoritatea maghiară din Slovenia, urmată de minoritatea din Croaţia, Ucraina şi Serbia. In cea mai proastă situaţie se află maghiarii din Slovacia şi din România, aflaţi în majoritate numerică. In legătură cu amănuntele evaluării, Bedo Arpad, secretarul KMAT, a declarat: sistemul de criterii a fost realizat în anul 2014. Formularul a inclus 163 de întrebări, în baza a 86 de criterii. A inclus 14 tematici, iar completarea formularelor a fost coordonată de nouă organizaţii din cadrul a şase ţări.

Sursa: Haromszek nr. 7909 din 26.09.2016

Trebuie arătată forţa

Atacul concertat împotriva simbolurilor, denumirilor, inscripţiilor noastre continuă. Iar operaţiunea se desfăşoară sub îndrumarea, mai mult chiar, cu participarea activă a poliţiei secrete române cândva vestita (Securitatea), adică a urmaşului de drept şi de doctrină al acesteia, Serviciul Român de Informaţii (SRI). Pentru a demonstra operaţiunea derulată împotriva noastră, este suficient să fac referire la evenimentele din săptămâna trecută. Curtea de Apel Târgu Mureş a pronunţat atunci o sentinţă definitivă şi irevocabilă potrivit căreia drapelul secuiesc nu poate flutura în Piaţa centrală din Miercurea Ciuc. Atunci a reieşit că Autoritatea Naţională pentru Turism nu recunoaşte nici ea Pământul Secuiesc drept destinaţie turistică. Și tot atunci a avut loc la Sfântu Gheorghe un nou proces al drapelului. In cadrul acestui proces, juristul prefecturii a argumentat spunând că noi, maghiarii, suntem o minoritate în această ţară şi din acest motiv nu avem nici drapel. Vorbe clare, care reflectă perfect atitudinea puterii române faţă de noi: dictatorială, duşmănoasă şi umilitoare. Ce se poate face în astfel de situaţii? In primul rând trebuie să protestăm, la toate forurile din ţară şi din străinătate, faţă de lezările de drepturi şi tratamentul umilitor de care avem parte. Să atragem atenţia asupra noastră atât în parlamentul român cât şi în cel european, să bombardăm cu petiţii ambasadele din străinătate şi organizaţiile pentru drepturile omului, să ne facem auzit glasul la ONU. Fără ieşiri în stradă şi proteste în masă, adică fără a arăta forţa şi a exercita presiune, nu vom fi trataţi niciodată în această ţară aşa cum sunt trataţi românii.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 186 din 27.09.2016, autor Bedo Zoltan

În Catalonia se planifică organizarea unui referendum pentru independenţă

Preşedintele catalan planifică organizarea unui referendum pentru independenţă în luna septembrie a anului 2017. Carles Puigdemont a anunţat acest lucru ieri în parlamentul de la Barcelona. Conducătorul comunităţii autonome catalane a subliniat că vor organiza referendumul în a doua parte a lunii septembrie a anului viitor, fără aprobarea statului spaniol. El a mai spus că se vor strădui până în ultimul moment să ajungă la o înţelegere cu statul, vor face tot ceea ce ţine de ei şi sunt dispuşi să discute despre orice. Puigdemont a mai precizat: Catalonia se va pregăti până în iunie 2017 să demareze procesul de scindare de Spania, de tranziţie către un stat independent. Vom proceda paşnic şi democratic. După cum s-a exprimat, majoritatea catalanilor doresc independenţa, iar în Europa nu există un proiect care să beneficieze de o asemenea susţinere. Puigdemont a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care parlamentul nu îi va acorda astăzi votul de încredere, va organiza noi alegeri parlamentare în Catalonia.

Sursa: Haromszek nr. 7912 din 29.09.2016

Sf. Gheorghe

05.12.2016

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Tags: , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România, 1 – 30 septembrie 2016"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-1-30-septembrie-2016/