Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 09 / 01-15.05.2017

Nr. 10 / 16-31.05.2017

Maghiarii de peste hotare/ Se planifică un sprijin mai mare

Maghiarii de peste hotare se pot aştepta la un sprijin semnificativ în viitor: în proiectul de buget de anul viitor al Ungariei, sprijinul bugetar apare pe mai multe capitole şi defalcat în cazul unor ministere. La capitolul – Oficiul primului ministru figurează suma de 8,4 miliarde, iar Fondul Bethlen Gabor ar putea gestiona suma de 26 miliarde. Pentru programele destinate maghiarilor de peste hotare, pentru activitatea legată de politica naţională, la capitolul – Oficiul primului ministru s-au alocat în acest an peste 6,5 miliarde de forinţi, iar această sumă ar creşte la 8,4 miliarde. Din suma de 26 de miliarde de forinţi, aflată la dispoziţia Fondului Bethlen Gabor, pentru proiectele legate de politica naţională se alocă suma de 19,6 miliarde, iar cheltuielile de funcţionare a fondului se ridică la suma de 1,15 miliarde de lei. Programul Casa Maghiarilor figurează în cadrul proiectului cu suma de 216 milioane. Programul călătoriilor de studii intitulat Fără frontiere! Figurează în bugetul Ministerului Resurselor Umane cu aproape 2 miliarde de forinţi, în comparaţie cu suma de 1,2 miliarde de lei din acest an. La capitolul cheltuieli legate de învăţământul de peste hotare figurează suma de 231,6 milioane de lei, iar la capitolul învăţământ superior 801 milioane de lei. În ceea ce priveşte sarcinile educaţionale de peste hotare, suma din acest an a fost de 800 milioane. Asemănător sumei din acest an, Institutul de Cercetare în domeniul Strategiei Naţionale va putea administra suma de 1,2 miliarde de lei. Asociaţia Rakoczi figurează în proiect cu suma de 50 de milioane de forinţi. În ceea ce priveşte capitolele de dezvoltare economică, Voivodina figurează cu suma de 7,5 miliarde de lei, Ucraina Subcarpatică cu 5 miliarde de lei, Croaţia şi Moravia cu câte 500 milioane de lei, Transilvania şi Slovacia cu câte 1 miliard de forinţi.

Sursa: Haromszek nr. 8087 din 03.05.2017

Continuă limitarea dreptului de exprimare liberă în cazul maghiarilor

Anul trecut au continuat încercările de limitare a dreptului de exprimare liberă a maghiarilor, încercări care uneori s-au soldat cu succes – a stabilit organizaţia civilă bucureşteană Active Watch, în cel mai nou raport al său dat publicităţii ieri. În documentul de 100 de pagini, un capitol de 3 pagini este dedicat comunităţii maghiare. În acesta se menţionează faptul că anul trecut a continuat persecutarea simbolurilor secuieşti, intimidarea, din partea autorităţilor, a protestatarilor care au solicitat autonomia Ținutului Secuiesc, primăria Cluj a sancţionat prin retragerea de sprijin organizaţia civilă Muszaj-Musai, europarlamentarul Tokes Laszlo a fost privat de distincţia de stat din cauza unei afirmaţii traduse greşit. Potrivit raportului, asemănător anilor trecuţi, s-a încercat privarea comunităţii maghiare de dreptul de exprimare liberă în ideea că legea fundamentală defineşte România ca fiind stat naţional unitar şi indivizibil. Cu toate că în ultimul an nu s-a încercat interzicerea manifestărilor în cadrul cărora s-a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, au apărut totuşi noi proiecte de legi împotriva comunităţii maghiare, iar potrivit Active Watch, activiştii care susţin drepturile maghiarilor au avut de-a face cu intimidări din partea autorităţilor. Raportul se referă la faptul că deşi protestul de la Târgu Mureş de anul trecut s-a încheiat fără incidente, jandarmeria a stabilit amenzi în cazul a 80 de participanţi. Potrivit organizaţiei de monitorizare a mass-media, obiectivele politice care vizează drepturile lingvistice şi autonomia teritorială a comunităţii maghiare sunt stigmatizate de către o parte a presei şi de către stat, obstrucţionându-se astfel conturarea unei dezbateri publice. Legile sunt aplicate în multe cazuri rău intenţionat, prin ceea ce este obstrucţionată utilizarea simbolurilor maghiare în sfera privată – se poate citi în raport. Asemănător raportului său de anul trecut, Active Watch a propus autorităţilor să demareze un dialog real cu comunitatea maghiară în problemele care o vizează, în vederea găsirii unor soluţii comune şi în vederea preîntâmpinării tensiunilor interetnice. Organizaţia avertizează presa: să verifice toate informaţiile legate de comunitatea maghiară, chiar dacă provin din surse oficiale iar în problemele maghiare să ceară şi poziţia unui reprezentant al comunităţii. În raport se mai menţionează că potrivit unui articol al portalului Rador.ro jurnalişti maghiari din România s-au plâns de exercitarea unor presiuni politice din partea UDMR şi din partea FIDESZ. Publicistul de la Rador a apreciat ca fiind o manifestare a cenzurii faptul că Fundaţia Progress a UDMR a suspendat apariţia săptămânalului Erdelyi Riport invocând scăderea numărului de cititori.

Sursa: Haromszek nr. 8088 din 04.05.2017

Generare de ură, la nivel superior

Ne-am fi putut gândi la faptul că cel puţin între două campanii, atunci când următoarele alegeri sunt încă departe, manifestările antimaghiare se vor domoli oarecum, vor exista mai puţine dispoziţii şi iniţiative menite să ne aducă într-o situaţie imposibilă. Am sperat că vom avea momente de linişte măcar acum, înainte de marea aniversare din anul 2018, iar cei care se tem pentru naţiune îşi vor păstra praful de puşcă pentru anul viitor. Nu se întâmplă astfel. Aproape în fiecare zi ne confruntăm cu noi şi noi umilinţe şi apare o imagine din ce în ce mai alarmantă atunci când una din organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului face o trecere în revistă a încălcărilor de drepturi din ultimul an. Aceste prejudicii nu se răresc, ci se înmulţesc şi an de an apar altele noi. Organizaţia civilă Active Watch nu a venit cu multe noutăţi în privinţa noastră în cel mai nou raport al său dat publicităţii miercuri, însă este îngrijorătoare imaginea multitudinii de manifestări antimaghiare: persecutarea simbolurilor secuieşti, persecutarea inscripţiilor maghiare, sancţionarea organizatorilor demonstraţiilor autonomiste şi apariţia noilor proiecte de legi lansate împotriva minorităţii maghiare. Se spune ceea ce ştim, ceea ce este formulat rareori din partea părţii române: obiectivele politice care vizează drepturile lingvistice şi autonomia teritorială sunt stigmatizate de o parte din sfera de stat şi de presă şi prin acest lucru se obstrucţionează conturarea unei dezbateri publice, comunitatea maghiară este privată de dreptul exprimării libere a opiniei, invocându-se faptul că legea fundamentală stabileşte că România este stat naţional unitar şi indivizibil. Poate că acest cel din urmă aspect este cel mai grav şi distruge şansele ca opinia publică românească să cunoască cu adevărat ce anume doreşte comunitatea maghiară, să se clarifice faptul că autonomia nu este echivalentă cu scindarea, aşa cum mulţi încearcă să îi convingă pe oameni. O dezbatere lucidă cu prezentarea argumentelor şi a contra argumentelor ar putea forma o punte de legătură, iar cunoaşterea adevăratelor intenţii ar mai putea dispersa din neclaritate şi din ură. Unii nu doresc deloc acest lucru. În zadar există evaluări de situaţii, rapoarte, dacă recomandările sunt ignorate de către cei în cauză. În cazul în care presa priveşte spre Ținutul Secuiesc ca spre o regiune străină, inexistentă, care merită pomenită doar în contextul scandalurilor, dacă politicienii încearcă să se supraliciteze în privinţa propunerilor antimaghiare, cu greu vom putem spera la îmbunătăţirea situaţiei noastre. Dacă începând de la academicieni până la reporteri de televiziune cu toţii şi-au stabilit să se ocupe de generarea de ură, dacă manifestările lor evocă cele mai întunecate principii naţional-comuniste ceauşiste. Suntem doar în anul 2017, partea cea grea va urma anul viitor…

Sursa: Haromszek nr. 8089 din 05.05.2017, autor Farkas Reka

Europa şi minorităţile

Joi în Parlamentul European s-a discutat pe două fronturi despre drepturile minorităţilor băştinaşe, mai exact despre privarea lor de drepturi. S-a discutat în contextul iniţiativei cetăţeneşti Minority Safepack, demarată în urmă cu cinci an şi în cel al audierii publice în care s-a vorbit despre discriminarea comunităţilor naţionale. Nu este o situaţie des întâlnită ca reprezentaţii politici şi civili ai maghiarilor din Transilvania să vorbească în aceeaşi zi despre privarea noastră de drepturile minoritare, de interzicerea utilizării simbolurilor comunitare, despre Colegiul Szekely Miko şi Gimnaziul Romano-catolic din Târgu Mureş. Deşi sistemul instituţional european este foarte birocratic, merită specificat, ca şi principiu de bază, ideea potrivit căreia în pofida tuturor greutăţilor şi piedicilor, maghiarimea din Transilvania, din Ținutul Secuiesc, aparţinând de Europa, doreşte să obţină soluţii cu ajutorul acesteia, pentru vechile probleme bine cunoscute. Dacă cineva urmăreşte semnalele sosite din partea comunităţilor naţionale băştinaşe care trăiesc în minoritate şi le şi percepe, poate fi în clar cu disfuncţiile etnice, să spunem cu umilinţele comunitare, care sunt aproape neschimbate de ani şi de decenii. Deşi nu promite nici un fel de aspecte concrete, merită atenţie mesajul lui Antonio Tajani, preşedinte PE, transmis prin intermediul consilierului său la Conferinţa FUEN şi anume faptul că sprijină instituţia iniţiativei cetăţeneşti. Europa se referă în primul rând la cetăţenii europeni şi nu la statele membre – a subliniat politicianul membru al partidului popular. În Europa nu pot exista cetăţeni de rangul I şi II. Unei bune părţi a politicienilor UE le este caracteristică insensibilitatea iar pentru ca acest lucru să se schimbe oarecum, problemele noastre trebuie repetate la infinit. Situaţia este mai uşor de schimbat în cercurile partidului popular şi poate că într-o zi se va conştientiza: comunitatea băştinașă şi cea colonizată sunt două lucruri distincte. Din prisma maghiarilor din Transilvania, primii sunt mai importanţi decât ultimii. Ar fi suficient ca ei să conştientizeze faptul că maghiarii din Transilvania sunt încă în propria lor ţară cetăţeni de rangul al doilea iar dacă această viziune ar putea fi acceptată, poate şi cei care stau în fotoliile de catifea din Bruxelles s-ar manifesta mai omeneşte şi mai înţelegător faţă de problemele precum drepturile lingvistice din România, retrocedarea bunurilor confesionale. Dacă tot există interes faţă de destinul universităţilor – aşa cum a amintit recent în interpelarea sa şi Sogor Csaba, europarlamentar – ar putea exista revoltă şi din cauza distrugerii intenţionate a secţiei maghiare din cadrul universităţii de medicină din Târgu Mureş.

Sursa: Haromszek nr. 8090 din 06.05.2017, autor Mozes Laszlo

Forumul generatorilor de ură

În condiţii normale nu ar trebui să ne pierdem vremea cu ei. Cu acei câţiva zeci de români de supravieţuire, foşti sau actuali securişti activi, persoane generatoare de ură, pe care le cunoaştem atât de bine încât ştim care este reacţia lor în cazul în care în pofida condiţiilor politice nefavorabile reuşim să facem un pas în direcţia normalităţii. Putem considera legea care asigură utilizarea limbii materne în spitale drept un pas spre normalitate. Nu este vorba despre vreo favoare asigurată de naţiunea majoritară celor cu limba maternă maghiară, ci despre o situaţie firească, în care pacientul poate vorbi despre afecţiunile sale în limba sa maternă. Indiferent cât de bine cunoaştem Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Mureş şi Harghita, indiferent cât de bine ştim: naţionalismul înseamnă pentru ei singura şansă de supravieţuire, agitaţia împotriva acestei norme juridice depăşind cunoscuta retorică prin care se manifestă ură faţă de naţiune. Este vorba despre limitarea dreptului la viaţă, limitarea celui mai fundamental drept al omului. Adunarea şoviniştilor care se autointitulează drept organizaţie civilă a depăşit limita prin protestul împotriva legii amintite, iar acest lucru nu îl putem ignora. Trebuie să spunem în faţa tuturor forumurilor din ţară şi în faţa celor internaţionale că iată că în mult lăudata democraţie românească, acolo unde problema minoritară a fost soluţionată exemplar, antimaghiarismul a ajuns în situaţia în care nu se manifestă temere nici de ideea dacă acesta periclitează vieţi. Fiecare organizaţie civilă adevărată sau organizaţie politică românească responsabilă trebuie să ia atitudine împotriva manifestărilor revoltătoare şi de prost gust ale forumului.

Sursa: Haromszek nr. 8091 din 08.05.2017, autor Farcadi Botond

Se realizează un raport al CE/ Și limba maghiară să devină limbă oficială

Magyar Anna, reprezentantul Congresului Autoguvernărilor Locale şi Regionale din cadrul CE, care realizează un raport privind respectarea prevederile incluse în Charta Europeană a Limbilor Minoritare şi Regionale, raport destinat congresului, a fost prezentă în Trei Scaune într-o vizită de informare. Raportorul, membrul al congresului în calitate de vicepreşedinte al Adunării generale judeţene Csongrad, a sosit în Sfântu Gheorghe la invitaţia lui Gruman Robert, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi a lui Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean. Magyar Anna a efectuat ieri dimineaţă o vizită la Ghidfalău, unde, aşa cum a declarat, inscripţia maghiară a cauzat probleme, dat fiind faptul că în urma sentinţei judecătoreşti a fost înlăturată inscripţia Kozseghaza. Ea a ascultat şi cealaltă parte. A vorbit cu însărcinatul guvernului Sebastian Cucu, iar translaţia a fost asigurată de Tamas Sandor. În urma acestui fapt, în organizarea conducătorilor consiliului judeţean, Magyar Anna s-a întâlnit cu reprezentanţii organizaţiilor civile maghiare, după care a avut loc o conferinţă de presă. Tamas Sandor a declarat că săptămânal se confruntă în mai multe rânduri cu probleme legate de utilizarea limbii, din partea organismelor guvernamentale sau din partea instituţiilor centrale subordonate, din partea prefectului. Acest lucru nu este în ordine deoarece nu este vorba despre disputa a două părţi egale, ci despre o dispută între stat şi cetăţeni. Ar trebui ţinut cont în primul rând de interesele cetăţenilor, dar nu se întâmplă acest lucru. Constatăm faptul că foarte mulţi încearcă să menţină principiul statului totalitar. El a dat ca exemplu poziţia de vineri a Forumului civic al românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, potrivit căreia legea care facilitează utilizarea limbii materne din domeniul sănătăţii a fost o greşeală legislativă, legea fiind considerată anticonstituţională, discriminatorie şi un lux inutil, împovărând sănătatea cu birocraţie inutilă şi cheltuieli nejustificate. Organizaţiile şi politicienii care manifestă temere pentru naţiune declară că este inutilă norma juridică care influenţează fundamental principiul statului român, a subliniat preşedintele consiliului. Nu este totul în ordine Magyar Anna, care a început strângerea de materiale pentru raport alături de un reprezentant englez şi care mai nou colaborează cu reprezentantul elveţian Lelia Hunziker, a declarat că înainte de toate se folosesc de raporturile întocmite de specialişti. Raportul va fi realizat cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Charta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare şi va fi prezentat Congresului în luna octombrie. Raportul va ajunge în faţa Consiliului Miniştrilor, unde va fi discutat şi pe urmă vor fi formulate recomandări pentru diferite ţări. Vor fi prezentate practicile bune, dar şi lipsurile, problemele care pot fi soluţionate. Un astfel de exemplu este cazul localităţii Ghidfalău. Ea a subliniat că au avut loc discuţii serioase cu reprezentanţii organizaţiilor civile. Oltean Csongor a înaintat o petiţie intitulată Către Congres, semnată de 149 de conducători ai organizaţiilor civile din Trei Scaune. Raportorul a subliniat faptul că ani de zile formularele pentru proiectele de concurs au fost bilingve iar în momentul de faţă a reieşit în mod neaşteptat faptul că bilingvismul nu este corespunzător. În cadrul întrevederii lor, prefectul a declarat că formularele trebuie să apară în mod clar în limba oficială, dar dacă autoguvernarea doreşte, le poate traduce. Magyar Anna a declarat că atunci când unele state au inclus în sistemul lor juridic Charta – aşa cum a procedat România în urmă cu zece ani – au făcut un prim pas către asigurarea drepturilor. Aceste drepturi ar trebui să se oglindească şi în alte legi, iar dacă acest lucru se întâmplă, atunci există probleme cu interpretarea, aşa cum se întâmplă în situaţia de faţă. Este nevoie nu numai de legi, ci şi de fonduri În opinia lui Magyar Anna, pe lângă asigurarea drepturilor ar fi nevoie şi de fonduri. Legile trebuie să capete valabilitate la nivel local, dar întrebarea este în ce măsură autoguvernările beneficiază de drepturi şi de cadrul financiar pentru asigurarea acestora. O altă întrebare este dacă este garantată respectarea acestora. Raportorul a declarat că trebuie susţinută menţinerea limbilor minoritare. Ea a mai spus că prestatorii de servicii ar trebui şi ei să se conformeze, să trateze problemele cu empatie şi să se adreseze într-o scrisoare bilingvă consumatorilor. Corespondentul unei agenţii de presă a întrebat raportorul dacă un copil de cinci ani nu ar trebui să cunoască limba oficială a statului. În legătură cu acest lucru, Tamas Sandor şi-a exprimat speranţa că jurnalistul nu se gândeşte serios la problemă. Preşedintele de consiliu a declarat că s-ar rezolva foarte multe probleme dacă limba maghiară ar fi recunoscută ca şi limbă regională pe lângă limba română, acolo unde procentul maghiarilor depăşeşte 20%. Ei nu cer altceva decât ceea ce este firesc în alte ţări ale UE. Nu au putut prezenta mai multe detalii în legătură cu discuţiile purtate cu prefectul, dar aşa cum a semnalat Magyar Anna şi Tamas Sandor, şi-a apărat cum trebuie propriul său punct de vedere. Tamas Sandor a comentat declaraţia de presă a prefectului. În privinţa formularelor redactate într-o singură limbă, Sebastian Cucu a declarat că acestea nu au fost înţelese anul trecut de multe organizaţii civile româneşti, deoarece au fost prost traduse din limba maghiară în limba română. S-a ajuns la concluzia că cea mai bună variantă ar fi ca pe lângă limba română şi limba maghiară să fie introdusă ca şi limbă oficială. Însărcinatul guvernului a atras atenţia raportorului asupra faptului că în spiritul Chartei trebuie acordată atenţie nu numai validării limbilor minoritare, ci şi ideii potrivit căreia acest lucru să nu se întâmple în detrimentul limbii oficiale a statului. Tocmai din această cauză au fost adoptate măsurile sale, dat fiind faptul că aplicarea exagerată a limbii minoritare a avut loc în detrimentul limbii române. Petiţia civililor În petiţia înaintată raportorului, cele 150 de organizaţii civile au dat glas revoltei lor în legătură cu atitudinea prefectului, potrivit căreia ignoră dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limba lor maternă în menţinerea relaţiilor cu autorităţile publice locale. Se aminteşte de faptul că România a aprobat în urmă cu zece ani Charta, s-a obligat să verifice dacă în sfera administraţiei publice se utilizează limbile minorităţilor şi cele regionale, dacă cererile verbale şi cele în scris pot fi înaintate în aceste limbi şi dacă răspunsurile sunt formulate în aceste limbi. În continuare monitorizează dacă vorbitorii de limbi minoritare şi regionale îşi pot înainta documentele întocmite în limba maternă ca şi documente valabile. Organizaţiile solicită CE să trimită raportori în zonă şi să se verifice respectarea celor asumate de către România.

Sursa: Haromszek nr. 8092 din 09.05.2017

Kulcsar Terza Jozsef/ Despre persecutarea simbolurilor secuieşti în parlament

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Covasna, a vorbit în interpelarea sa de ieri din Camera deputaţilor despre persecutarea simbolurilor din Ținutul Secuiesc. Politicianul din Trei Scaune a declarat că România nu poate fi numită stat de drept, stat democratic sau stat european, căci în democraţie sunt asigurate egalitatea în şanse a cetăţenilor, libertatea de exprimare şi utilizarea liberă a simbolurilor şi limbii materne. Comunitatea maghiară din România nu cere mai multe drepturi decât câte li se cuvin tuturor naţiunilor europene – a subliniat Kulcsar Terza Jozsef. El a reclamat faptul că în timp ce în alte regiuni istorice ale ţării – Banat, Maramureş, Moldova, Oltenia şi Muntenia – simbolurile proprii sunt utilizate în mod liber, tot acest lucru este sancţionat în Ținutul Secuiesc. El a mai adăugat faptul că maghiarii din România nu doresc altceva decât cele incluse în declaraţia de la Alba Iulia din anul 1918, îndeplinirea promisiunilor nerespectate până acum. El a spus ultima sa frază în limba română şi maghiară, frază adresată colegilor deputaţi români care interpretează patriotismul drept antimaghiarism şi celor care neagă existenţa Ținutului Secuiesc: Ținutul Secuiesc a existat, există şi va exista şi nu vom fi niciodată slugi pe pământul nostru natal. Kulcsar Terza Jozsef şi-a rostit ieri dimineaţă discursul în faţa unui public restrâns, însă Corneliu Bichineţ, cel care urma după el, a reacţionat imediat la cuvintele sale şi a susţinut faptul că România este un stat de drept democratic european. Reprezentantul din judeţul Vaslui al PMM a făcut apel la politicianul PCM să respecte legile ţării, să îi iubească pe români, aşa cum şi ei îi iubesc pe maghiari şi în calitate de reprezentant al secuilor să susţină eforturile preşedintelui de stat Klaus Johannis şi ale tuturor celor care lucrează la crearea modernizării României.

Sursa: Haromszek nr. 8093 din 10.05.2017

De ce ne deranjează multilingvismul?

Este greu de perceput de ce multilingvismul deranjează. Ce anume prejudiciază imaginea statului român dacă în acea regiune unde este semnificativ numărul aparţinătorilor comunităţii minoritare, pe lângă limba română, numele instituţiilor sunt inscripţionate şi în limba maghiară, formularele-tip pot fi completate şi în limba maghiară, contribuabilul se poate adresa şi în limba sa maternă angajaţilor din cadrul oficiilor de stat. Statul ar trebui să prevadă nu numai aceleaşi obligaţii şi să asigure şi drepturi în privinţa membrilor naţiunii majoritare. În ceea ce priveşte retrocedarea, aceasta este obstrucţionată din prisma intereselor materiale, statul român nu doreşte să renunţe la patrimoniul uzurpat, iar fobia faţă de autonomie poate fi motivată şi de ideea că nu se înţelege exact despre ce este vorba. Atitudinea statului împotriva multilingvismului este pur şi simplu de neînţeles, dacă încercăm să interpretăm cele întâmplate din prisma argumentelor raţionale. Se pare că nu vom ajunge nicăieri dacă vom încerca să convingem opozanţii de faptul că nu vor fi ştirbite drepturile lor, imaginea statului nu va fi nici ea afectată în cazul în care pe lângă denumirea în limba română, denumirea instituţiei este afişată şi în limba maghiară sau dacă pacienţii pot vorbi şi în limba maghiară despre afecţiunile lor. Opoziţia manifestată pare mai degrabă o atitudine antimaghiară instinctuală şi tocmai din această cauză generează o situaţie absurdă în care se cer explicaţii de ce un copil de cinci ani nu vorbeşte destul de bine limba statului. Din cauza faptului că pare să nu existe şanse în privinţa unui dialog de fond în această problemă, pentru noi poate avea o importanţă deosebită un alt instrument semnificativ în privinţa validării intereselor minorităţilor şi anume exercitarea de presiuni din partea sferei internaţionale. Magyar Anna, reprezentantul Congresului Autoguvernărilor Regionale şi Locale a CE, a efectuat zilele trecute o vizită în Trei Scaune ca să includă cele constatate la faţa locului în acel raport pe care îl realizează în legătură cu respectarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acesta este cel mai nou episod al seriei de încercări, care are ca scop orientarea atenţiei opiniei publice internaţionale asupra problemelor şi necazurilor noastre. Săptămâna trecută, problemele comunităţi maghiare au fost discutate în cadrul a două forumuri ale PE. Se pare că după o lungă perioadă de timp începem să recunoaştem din nou şi să luăm în serios posibilităţile oferite de politica externă maghiară transilvăneană independentă. Și deşi nu va fi uşor să obţinem rezultate pe plan internaţional şi să dărâmăm zidurile indiferenţei şi ale lipsei de informare, trebuie să încercăm tot ce este posibil. Mai ales dacă aici acasă nu găsim aliaţi şi treptat nici măcar parteneri de discuţii.

Sursa: Haromszek nr. 8093 din 10.05.2017, autor Farcadi Botond

Distrugem limba română?

Prefectul şi-a dat seama că una din obligaţiile sale de serviciu o reprezintă supravegherea modului de utilizare a limbii şi apărarea dreptului la limba maternă. Evident, el apără nu limba maghiară, ci cea română, deoarece aceasta are cel mai mult nevoie de protecţie. În aprecierea prefectului, folosirea în exces a limbii maghiare periclitează limba oficială română. S-a şi plâns raportorului Consiliului Europei că, aici, el trebuie să se zbate să apere limba statului. Mai mult de atât, i-a şi dat instrucţiuni raportorului ca acesta să acorde atenţie problemei respective, având în vedere că Carta Europeană a Limbilor Minoritare sau Regionale apără şi limba statului. Din păcate, nu a reieşit în ce privinţă este periclitată limba română de inscripţia Kozseghaza din Ghidfalău (şi nu numai)? Ce pericol reprezintă oare la adresa limbii statului faptul că pe un oarecare formular, pe lângă limba română (şi nu în locul acesteia), se precizează şi în limba maghiară ce conţine de fapt acesta? În ce privinţă este lezată limba română dacă un pacient maghiar îi explică în limba maghiară propriului medic care sunt problemele de sănătate cu care se confruntă? Aşteptăm cu nerăbdare ca prefectul – care insistă să evidenţieze că, în calitate de funcţionar public, este reprezentantul fiecărui cetăţean, al interesului public – să adopte poziţie împotriva campaniei iraţionale de generare de ură lansată de organizaţiile române locale, acestea calificând drept un lux inutil dreptul concetăţenilor la serviciile medicale, adică, într-un anumit caz, dreptul lor la viaţă. Dacă n-o va face, să nu se mire că va fi considerat unul care provine din rândul reprezentanţilor acestor organizaţii.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 87 din 10.05.2017, autor Erdely Andras

Anchetă din cauza străzii cu numele lui Wass Albert / Consilierii sunt audiaţi

Ancheta este în curs de derulate în cazul consilierilor locali din Târgu Secuiesc, care şi-au exercitat mandatul în perioada 2012-2016. Foştii consilieri sunt citaţi la poliţia din Sfântu Gheorghe, dat fiind faptul că autorităţile cercetează circumstanţele denumirii unei străzi după Wass Albert, o iniţiativă zădărnicită. Toată povestea a început în noiembrie 2015 când în urma proiectului prezentat de Ilyes Botond, consilier local, administraţia locală a adoptat denumirea după Wass Albert a unei străzi de lângă drumul ce conduce spre Turia. Consilierii au fost nevoiţi ca în februarie 2016 să retragă hotărârea, având în vedere că autorităţile au impus derularea unei anchete. La propunerea poliţiei, instanţa a încetat atunci procedurile legate de preconizata denumire a unei străzi după Wass Albert, şi nicio persoană nu a fost supusă anchetei penale. Prefectul Sebastian Cucu a cerut însă revenirea asupra acestui caz, şi judecătoria a şi aprobat reluarea procedurilor împotriva membrilor fostului consiliu, aceştia fiind citaţi unul câte unul la audieri, la Sfântu Gheorghe, în vecinătatea cazarmei de jandarmi din Sfântu Gheorghe. Fiind contactat telefonic, Ilyes Botond, consilierul care a lansat proiectul vizând acordarea denumirii, ne-a precizat: el nu a primit deocamdată nicio citaţie, din cadrul PPMT, doar Balazs Attila a fost citat la poliţie. Ilyes Botond consideră că organele oficiale (n.r. – Poliţia) îşi îndeplinesc pur şi simplu sarcinile, în schimb, măsura adoptată de prefect reflectă o atitudine antimaghiară. În aprecierea primarului Bokor Tibor, este vorba de un alt demers antimaghiar. În situaţia în care ancheta este în curs de derulare din cauza unei hotărâri revocate, ce nu fusese pusă în aplicare, este vorba deja de o intenţie de intimidare – a conchis edilul, în opinia căruia prefectul exagerează în permanenţă în sens negativ atunci când este vorba de drepturi minoritare.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 88 din 11.05.2017, autor Bartos Lorant

Kelemen Hunor: Trebuie consolidată diversitatea Europei

Printre valorile fundamentale ale Europei se numără diversitatea etnică, religioasă şi lingvistică, iar aceste valori trebuie păstrate şi trebuie consolidate – a declarat Kelemen Hunor, ieri, în Parlament. Preşedintele UDMR a luat cuvântul în cadrul şedinţei festive organizate cu ocazia zilei Europei, şedinţă la care a participat şi Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Kelemen Hunor a felicitat ideea că membrii Comisiei Europene au dat undă verde iniţiativei cetăţeneşti europene în domeniul protecţiei minorităţilor, Minority SafePack. El a spus că în Europa trăiesc 60 de milioane de cetăţeni care nu doresc asimilarea, doresc să trăiască şi să izbutească pe pământul lor natal. În opinia lui Kelemen Hunor, reforma UE trebuie să fie curajoasă şi deschisă şi este nevoie de respect pentru ca legislaţia UE să fie fructuoasă. Convingerea noastră de atunci nu s-a schimbat. Viitorul ţării poate fi imaginat numai într-o Uniune puternică, căci istoria ne-a confirmat ideea că libertatea, securitatea şi bunăstarea nu sosesc niciodată de la Răsărit. Preşedintele UDMR consideră că mai devreme sau mai târziu trebuie abordată problema suveranităţii şi cea a divizării relaţiilor de putere, trebuie creat un nou echilibru între statele membre şi Bruxelles, instituţii europene şi naţiuni.

Sursa: Cotidian: Haromszek nr. 8095 din 12.05.2017

Convieţuire în spirală negativă

Interviu realizat de Csinta Samu cu primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, despre problemele convieţuirii maghiaro-române. – Extras

Csinta Samu: Nu se poate discuta dar totuşi trebuie să vorbim despre problemele convieţuirii maghiaro-române, susţine Antal Arpad. Am discutat cu primarul oraşului despre atacuri, apărări şi despre cazul Guruianu. În ultimii zece ani în Sfântu Gheorghe au avut loc realizări frumoase dar şi restanţe, dar cazul convieţuirii maghiaro-române nu poate fi privit ca o poveste de succes. De ce nu s-a reuşit crearea unui modus vivendi?

Antal Arpad: Să începem de la momentul în care în cadrul campaniei electorale pentru alegerilor locale din 2008 s-a lansat iniţiativa civilă românească Pentru Comunitate, în cadrul căreia tineri români au început lupta cu partidele româneşti tradiţionale şi cu reprezentanţele acestora. Din această echipă a ajuns în autoguvernarea oraşului, în calitate de consilier independent, Mădălin Guruianu. În condiţiile în care partidele româneşti porniseră la alegeri pe listă comună. La acea vreme se părea că este un bun început pentru ca convieţuirea maghiaro-română să treacă la nivelul următor, deoarece marea majoritate a românilor care trăiesc aici nu sunt interesaţi de reprezentanţa politică antimaghiară, intolerantă, foarte extremistă pe care şi-a asumat-o ceilalţi reprezentanţi români. Eu sunt de părere că românii din Sfântu Gheorghe sunt în mai mică măsură mulţumiţi de reprezentanţa lor decât maghiarii din Sfântu Gheorghe. Pe ei îi interesează în primul rând să poată să-şi dea copii la grădiniţă şi şcoală românească, iar în Sfântu Gheorghe există astfel de condiţii. Ei mai vor să se îmbunătăţească infrastructura, să circule în condiţii mai bune, să existe locuri de muncă, să nu trebuiască să plece din oraş.

Cs.S.: La ultimul recensământ s-a constatat o scădere a numărului românilor…

A.A.: Să nu uităm că în jurul nostru funcţionează magneţi uriaşi. Românii care sunt deranjaţi de mediul maghiar, trebuie să se mute mai încolo cu doar 30 de km, dar nici capitala care se află la 200 de km depărtare nu este considerată a fi departe. În cazul maghiarilor toate acestea nu au acelaşi efect deoarece pentru ei oraşul are o însemnătate mai mare decât simpla supravieţuire. Marea majoritate a tinerilor români care termină facultatea nu se întorc la Sfântu Gheorghe, şi chiar asta este problema că reprezentanţii românilor de aici nu vor să se confrunte cu această situaţie şi să caute soluţii. Ei vor ca Sfântu Gheorghe să fie un oraş majoritar român, deoarece cred că doar aşa nu vor mai pleca tinerii de aici. Pentru aceasta ezită însă foarte puţine şanse.

Cs.S.: De ce s-a crezut totuşi că este un bun început faptul că un independent român a câştigat un mandat de consilier?

A.A.: Mai demult, în calitate de parlamentar am fost unul dintre portdrapelul principiului autonomiei, şi am considerat că trebuie să continui acest lucru şi în calitate de conducător al autoguvernării. Și cu mijloace precum validarea autonomiei culturale, care presupune că, dacă o comunitate se află în minoritate are dreptul să decidă în problemele care o vizează. Conform acestui principiu am încercat ca de fiecare dată când era vorba despre şcoala românească, teatrul român sau proiecte culturale, ori chiar referitor la acordarea premiului Pro Urbe, în primul rând cei patru consilieri români să formuleze o părere. Dacă trei din cei patru erau de acord, atunci consiliul majoritar maghiar să se alinieze deciziei lor. Conform acestui principiu nu am protestat faţă nominalizarea Stelei Buda pentru premiul Pro Urbe în anul 2009, deşi am avut resentimente faţă de această propunere.

Cs.S.: Și comunitatea românească a privit această decizie ca pe un gest…

A.A.: Nu au sosit reacţii speciale din partea lor, au considerat normal că aşa trebuia să se întâmple. Nu am constatat niciun efect de consolidare a încrederii. Problema a rămas mai departe de ce nu mergem să sărbătorim de 1 decembrie. Întotdeauna au existat teme, probleme care au înlăturat conţinutul mesajului deciziilor noastre. Tot fără ecou a rămas şi problema amenajării Pieţei Mihai Viteazul. Nu pot afirma că gesturile noastre din perioada 2008-2011 nu au fost recunoscute de comunitatea românească deoarece la alegerile din 2012, 40% din alegătorii români au votat cu mine, în defavoarea a patru candidaţi români. Eu aş interpreta acest lucru că oamenii au apreciat gesturile dar nu şi reprezentanţa lor politică.

Cs.S.: Totuşi la acea vreme a început lupta care ţine şi în prezent dintre autoguvernări şi instituţia prefectului. Sau chiar acesta a fost motivul?

A.A.: Lupta a pornit când prefectul Codrin Munteanu a început să forţeze nişte lucruri care anterior nu făceau obiectul disputelor româno-maghiare. Am arborat steagul secuiesc în anul 2008 pe frontispiciul primăriei dar valul atacurilor foarte organizate di n partea prefectului, împotriva inscripţiilor în limba maghiară, a simbolurilor noastre, au început în anul 2011. Relaţia maghiaro-română a fost coborâtă la un nivel la care noi am fost nevoiţi să ne apărăm continuu, deoarece au fost nevoiţi să apărăm drepturi obţinute.

Cs.S.: Tinerii români nu au avut nicio influenţă asupra acestui proces, sau vreo intenţie în acestă privinţă?

A.A.: Cele mai marcante personalităţi ale acestei comunităţi civile au intrat între timp în politică: Mădălin Guruianu a intrat în PNL, iar Dan Manolăchescu a devenit preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Democrat. Apăruse speranţa ca prin ei doi, raportarea celor două partide se schimbă. Din păcate nu s-a întâmplat aşa. Dan a aruncat foarte repede prosopul şi a părăsit politica, Mădălin a continuat dar la nivelul judeţului tot partidul social democrat a rămas cel mai puternic. Totul a revenit la societatea condusă de vechea elită politică. Forum civic al românilor din Ţinutul Secuiesc creat în jurul lui Ioan Lăcătuşu – care nu este o comunitate legitimă, deoarece nu a participat niciodată la alegeri – şi biserica ortodoxă s-au grăbit să dicteze deciziile politice româneşti şi au formulat cerinţe către noi.

Cs.S.: Consolidarea liniei – Guruianu nu ar fi ajutat acest lucru? Alegerea unui viceprimar român ar fi fost o soluţie periodică?

A.A.: În 2012 când UDMR a câştigat cu o majoritate de două treimi nici nu s-a ivit problema ca românii să înainteze factura în ceea ce priveşte funcţia de viceprimar. Acest lucru a avut loc doar în 2016, când câştigul UDMR a fost mai mare. Aceasta însă a fost o acţiune privată a lui Mădălin, fără un acord în prealabil, fără negocieri. Într-o dimineaţă m-am trezit că Mădălin Guruianu aplică pentru funcţia de viceprimar. Aşa a formulat şi pe afişele electorale. Nu afirm nici măcar pentru o clipă că nu ar putea fi viceprimar, mai mult chiar el ar fi primul pe lista mea cu persoane cu care aşa lucra cu plăcere. Eu cred totuşi că a fost doar un motiv elegant de spune că pleacă din Sfântu Gheorghe pentru că i-a fost respinsă solicitarea. Eu cred că şi povestea cooptării lui de către serviciile secrete este incertă. Povestea lui ar fi fost veridică dacă după ce a fost contactat ar fi ieşit în public şi şi-ar fi comunicat efectiv intenţia. Intr-un stat de drept nu ar trebui să se întâmple ca un serviciu secret să încerce să coopteze un politician sau un civil din sfera publică. Situaţia noastră a fost bine reflectată când un fost ministru de interne român m-a întrebat: Arpi, cum rezişti acolo la Sfântu Gheorghe între atâţi securişti?

Cs. S.: Cât de reale credeţi că sunt acele paralele pe care le vehiculează atât românii cât şi maghiarii: viceprimar maghiar la Braşov, Cluj, Arad?

A.A.: Aceste paralele sunt foarte false. La Braşov de exemplu, este viceprimar maghiar nu pentru că au vrut să facă un gest pentru maghiarii de acolo, ci pentru că fără UDMR nu le-ar fi ieşit matematica politică pentru cei care au vrut să creeze majoritate în autoguvernarea de la Braşov. La Cluj situaţia a fost similară. La fel şi la Arad.

Cs.S.: La Sfântu Gheorghe nu putem vorbi despre necesitatea matematică a politicii. Pot fi luate în considerare alte puncte de vedere?

A.A.: Susţin ceea ce am afirmat anterior: în momentul în care procentul de 75% este respectat în efectivul şi conducerea la poliţie, jandarmeriei, pompierilor, voi iniţia numirea unui viceprimar român. Până atunci însă nimeni să nu aştepte să renunţăm la aceste funcţii în autoguvernările care reprezintă singurul bastion al maghiarilor. Dacă la instituţiile deconcentrate mai apar maghiari, nici măcar în timpul comunismului nu era ca la poliţie să nu fie măcar un maghiar pe funcţie de adjunct al comandantului. O importantă problemă fundamentală de principiu este ca funcţiile alese să nu constituie obiectul unei negocieri, totuşi, în pofida acestui lucru, îmi pot imagina un viceprimar român la Sfântu Gheorghe, dacă ni se îndeplinesc cerinţele menţionate mai sus.

Cs.S.: Putem vorbi despre încercări în acest sens?

A.A.: Discuţii şi încercări au existat. Dar de când prefectura a lansat în 2011 atacul împotriva simbolurilor şi a utilizării limbii noastre, nu există posibilităţi reale în acest sens. Cum poate fi iniţiat un dialog cu cei care vizează desfiinţarea maghiarilor din Transilvania? Ce putem face de exemplu cu ultima declaraţie a forumului civic al românilor, potrivit căreia utilizarea limbii maghiare în sănătate este un lux inutil? Care este problema dacă un copil maghiar sau un bătrân poate spune în spital ce îl doare? Ce drepturi încalcă acest lucru? Sau ce să mai zicem de declaraţia făcută în cazul şcolii catolice din Târgu Mureş, conform căreia copii sunt folosiţi de politica maghiar drept scut viu?

Cs.S.: Încotro poate duce această cale mai departe? Sau există aşa ceva?

A.A.: Este neapărat necesar să căutăm căi, rezolvări. Recent am discutat pe tema premiului Pro Urbe cu reprezentanţii bisericii ortodoxe şi ai forumului civic român şi le-am propus să înfiinţăm o masă rotundă cu participarea a cinci român şi cinci maghiari. Nu mă interesează cine vor fi cei cinci români, am o singură condiţie: să fie cinci oameni capabili să îndeplinească ceea ce stabilim. Să punem cât mai curând problemele pe o listă deoarece sunt convins că sunt cel puţin 30 de probleme la care în două săptămâni vom găsi rezolvarea. Deoarece cumva trebuie să ieşim din această spirală negativă alimentată de paranoia.

Sursa: Haromszek nr. 8096 din 13.05.2017, ora: 09:58:45, autor Csinta Samu

Maghiarii, românii şi încrederea

Politica externă aplicată de UDMR – care devenise din ce în ce mai intensă în ultimii ani- pare să aducă roade. A reuşit nu doar să atragă atenţia persoanelor abilitate din Europa sau America asupra lezării drepturilor maghiarimii din Transilvania, ci l-a determinat şi pe ministerul afacerilor externe din România să se lanseze în acţiune. Acesta nu urmăreşte identificarea soluţiei pentru problemele ivite, ci se străduieşte să decredibilizeze UDMR-ul, revendicările maghiarimii, încearcă să aducă într-o situaţie imposibilă congresul FUEN, organizat în a doua parte a acestei săptămâni, la Cluj. Despre toate acestea a vorbit Kelemen Hunor, preşedintele uniunii, în cadrul congresului de la Zalău. După cum a menţionat acesta, scopul clar, neascuns al ministerului român de externe este acela să ne zădărnicească aspiraţiile, să ne prezinte într-o lumină proastă în lumea largă. Procedează ca atare instituţia care este de altfel foarte tăcută, activitatea sa se reduce la slugărnicia manifestată faţă de marile puteri, dar, iacă-tă, trece imediat la un mod de funcţionare rapidă atunci când este vorba de noi, maghiarii. Acum, cu ocazia congresului FUEN, urmăreşte să-i convingă pe invitaţi să renunţe la prezenţă, la discursuri, pare să facă tot posibilul în interesul faptului ca Clujul să nu devină pentru trei zile capitala comunităţilor etnice din Europa. În acest timp, reprezentanţii de rang înalt ai puterii române nu au obosit să se gudurească pe lângă UDMR. Seful statului, Iohannis, mizează pe ajutorul UDMR în elaborarea proiectului de ţară, premierul l-a numit drept unul din factorii stabilităţii, Liviu Dragnea, preşedintele partidului majoritar de la guvernare, ar vrea relaţii de colaborare mai strânse. E greu de imaginat că aceştia nu ar avea cunoştinţă de acţiunile ministerului de externe, în astfel de condiţii devine chiar cinică atenţionarea venită din partea lui Dragnea, potrivit căreia, în cazul în care strategiile de divizare vor continua, ar putea avea de suferit încrederea între români şi maghiari.În raportul său politic, Kelemen Hunor a vorbit şi despre modul în care ar proceda dacă ar fi un lider al politicii de externe. În primul rând, nu aş umple cu minciuni jumătate de lume şi nu aş susţine neadevăruri în ceea ce priveşte situaţia minorităţii maghiare. Nu aş încerca să zădărnicesc aspiraţiile care îi propun României practica europeană consacrată şi recunoscută. Dimpotrivă, aş deveni partener în iniţiativele lor. De aici ar putea începe clădirea încrederii amintite. Conducătorii României nu obosesc să accentueze modul exemplar în care au soluţionat situaţia minorităţilor. Reiese şi din actuala lor acţiune că ceva nu este în ordine. Insistă prea mult să împiedice ca prejudiciile aduse nouă să ajungă şi în străinătate. Strategia de divizare este aplicată mereu de putere, de majoritate, iar minoritatea nu poate să facă altceva decât să se apere. Atâta timp cât nu sunt dispuşi să recunoască acest lucru, încrederea între români şi maghiari nu poate avea de suferit, pentru că aceasta nici nu există.

Sursa: Haromszek nr. 8098 din 16.05.2017, autor Farkas Reka

Au fost modificate legi

Ieri, 18.05.2017, înainte de masă a avut loc obişnuita conferinţă de presă susţinută de parlamentarii UDMR, Tanczos Barna, senator şi Korodi Attila, deputat, cu privire la activitatea parlamentară. Deputatul Korodi Attila a vorbit, printre altele, şi despre noile tarife ale poliţelor RCA.. Referindu-se la congresul de la Cluj Napoca al Federal Union of European Nationalities (FUEN), acesta a declarat că în aceste zile, la Cluj Napoca sunt reprezentate 60 de milioane de minorităţi din 36 de state membre de către membrii a diferite organizaţii. În acelaşi timp, astăzi, a început la Bonţida adunarea a un milion de semnături din, cel puţin, şapte state membre, prin care s-ar soluţiona situaţie juridică a minorităţilor din Uniunea Europeană, fiind vorba de iniţiativa cetăţenească Minority SafePack. UDMR şi-a asumat adunarea a 250.000 de semnături în Transilvania. Senatorul Tanczos Barna, conform celor declarate şi în cadrul Congresului-FUEN, a criticat atitudinea reţinută a diplomaţiei române vizavi de congres. În opinia politicianului UDMR, aceasta creează în cadrul UE impresia că prevederile privind drepturile minorităţilor naţionale sunt aplicate corespunzător şi excepţional, iar Congresul-FUEN reprezintă o mişcare separatistă, îndreptată împotriva statului român. – Preşedinţia FUEN este dată de UDMR şi sperăm ca prin acest congres şi cu semnăturile adunate să reuşim să contribuim la schimbarea concepţiei – a adăugat senatorul. Printre altele, senatorul a adus în discuţie şi modificarea Legii nr. 215 cu privire la Administraţia Publică Locală, care prevede ca tragerea la răspundere să poată fi împărţită, respectiv nu numai cel care semnează un document să fie tras la răspundere, ci şi echipa care a participat la redactarea documentului. În opinia senatorului, aceasta este o măsură importantă, având în vedere că procedurile din ultima perioadă i-au îndepărtat pe foarte mulţi de la asumarea unui rol în viaţa publică, asumarea unei candidaturi pentru funcţia de primar, respectiv de consilier local.

Sursa: Hargita Nepe nr. 93 din 19.05.2017, autor Mark Boglarka

Absenţii

Nu avem, cu cine. Nu există nimeni care să se intereseze de problemele, necazurile cu care ne confruntăm, sau tocmai despre opiniile, ideile noastre, eventual, chiar în privinţa planurilor, viselor pe care le avem. Nu există nimeni care să manifeste deschidere faţă de noi, cu care ar putea fi iniţiat dialogul, întreaga clasă politică românească, fiecare ramură a puterii de stat din România se izolează, fiecare autoritate locală sau centrală, fiecare instituţie de stat vede în noi, maghiarii, un risc la adresa securităţii naţionale. Reprezentanţii fiecărei instituţii importante din România, au absentat, în mod vădit, de la deschiderea de ieri a Congresului Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), derulat la Cluj. Primarul Emil Boc nu şi-a dat osteneala nici să-i salute, în calitate de gazdă, pe oaspeţii veniţi din toate colţurile Europei, dar nu au trimis mesaj sau reprezentanţi nici administraţia prezidenţială, guvernul de la Bucureşti sau MAE. Mai mult de atât, diplomaţia de la Bucureşti a recurs, în culise, la toate mijloacele pentru obstrucţionarea întrunirii în repurtarea succesului, în vederea slăbirii semnificaţiei evenimentului, nu s-a sfiit nici să exercite presiuni, în felul acesta urmărind evitarea situaţiei în care cineva să formuleze o opinie cu totul alta decât poziţia oficială privind politica minoritară din România. Evident, atitudinea Bucureştiului nu ne poate surprinde în totalitate: ştim deja că, în privinţa modului de abordare adoptat faţă de maghiari, nu există absolut nicio diferenţă între stânga şi dreapta politică, între reformatorii care se autointitulează drept simpatizanţi ai Europei sau cei care îşi asumă în mod deschis atitudinea naţionalistă. În ceea ce priveşte teoria fundamentală a politicii naţionale române care aspiră la asimilare, diferitele tabere politice, adversarii politici consacraţi împărtăşesc aceeaşi părere, mai mult de atât, se concurează, ocazional, în naţionalism şi antimaghiarism. Tocmai pentru acest motiv, unul din principalele mesaje ale deschiderii de ieri a congresului FUEN este lista cu cei absenţi: politica minoritară română este atât de exemplară pe cât a fost România reprezentată oficial la acest forum. Se va adeveri ulterior dacă sabotarea, prin astfel de mijloace josnice, a manifestării, a fost mişcare bună sau proastă din partea Bucureştiului. Una din principalele teme ale congresului o reprezintă de fapt acţiunea de strângere a semnăturilor necesare iniţiativei cetăţeneşti europene, care vrea să convingă Uniunea Europeană să se ocupe în sfârşit şi de apărarea drepturilor comunităţilor naţionale indigene care trăiesc în minoritate. Dacă acest lucru se va realiza, iar la nivelul organismelor de conducere ale Uniunii Europene, problema amintită va fi măcar fixată pe ordinea de zi, îi va fi mult mai greu Bucureştiului să răspândească în lume, să umple lumea de minciuni despre politica sa minoritară cu valoare de model. După toate acestea, puterea română în exerciţiu poate va fi nevoită să-şi schimbe strategia. Văzând lista celor absenţi, devine clar că, în ceea ce priveşte apărarea drepturilor noastre, putem conta mai degrabă pe exercitarea presiunii la nivel internaţional, şi nu pe o atitudine de partener din partea majorităţii române. Chiar şi în condiţiile în care şi Uniunea Europeană pare să manifeste deocamdată indiferenţă faţă de problemele minorităţilor europene indigene.

Sursa: Haromszek nr. 8101 din 19.05.2017, autor Farcadi Botond

A început Congresul FUEN, la Cluj Napoca / Reprezentarea internaţională este importantă

În deschiderea celei de-a 62-a ediţii a Congresului FUEN organizat la Cluj Napoca, gazdele ardelene au criticat aspru politica minoritară a guvernului român. În cuvântarea sa de salut, Vincze Lorand, preşedintele FUEN a criticat lipsa reprezentanţilor statului român Vincze Lorand a afirmat că este regretabil că trebuie să vorbească despre România ca despre un stat care, atunci când vine vorba despre drepturi colective, folosirea drapelului unei comunităţi sau despre egalitatea de şanse în privinţa folosirii limbii materne, refuză dialogul. Am dori recunoaşterea comunităţii maghiare din România ca un factor de consolidare de stat, iar limba maghiară ca limbă regională – a afirmat preşedintele FUEN. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, ne-a declarat pe marginea evenimentului că poziţia Ministerului Afacerilor Externe din România faţă de congresul FUEN confirmă că este vorba despre o organizaţie importantă. Totodată, Tamas Sandor a subliniat şi importanţa reprezentării intereselor minorităţilor pe plan internaţional, apreciind că în timp ce în mod sistemic partea română susţine că România a rezolvat în mod exemplar protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, nici pe departe nu este aşa. În opinia lui Tamas, în anii precedenţi politica externă a UDMR a devenit mai solidă, a întocmit rapoarte din umbră şi a înaintat şi iniţiativa civică intitulată Minority Safepack. A subliniat: este adevărat că în primul rând cu partea română trebuie să construiască un dialog despre scopurile comunităţii maghiare, însă experienţa arată că, pentru acest dialog este necesară şi o recomandare internaţională pe care şi partea română o ia în considerare. UDMR şi-a asumat strângerea a 250.000 de semnături din Transilvania în scopul susţinerii iniţiativei Minority Safepack, iar în cadrul campaniei, filiala din Trei Scaune cu siguranţă va realiza peste procentajul prevăzut. Transilvania a fost prezentată participanţilor sosiţi din toate colţurile Europei de cei cinci preşedinţi de Consilii Judeţene ai UDMR. În cadrul discursului susţinut de Tamas Sandor, Ținutul Secuiesc a fost prezentat ca locul în care urşii se simt acasă, unde izvorăsc mai multe ape minerale, unde se regăseşte aerul cel mai curat şi locul în care omul se simte liber. În cadrul discursului său, a subliniat aspiraţia secuilor, şi anume autonomia teritorială, funcţională la nivel european. Secuii doresc să decidă ei în problemele lor, să ocrotească, să păstreze identitatea lor fără ca cineva să-i împiedice.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 94 din 19.05.2017, autor Kiss Edit

Congresul FUEN / Nu există o reţetă universală a autonomiei

David Smith, cercetător în domeniul autonomiei, specialist de la Universitatea din Glasgow, consideră că nu există o reţetă a autonomiei valabilă pentru fiecare comunitate, ci fiecare minoritate naţională are nevoie de o soluţie care i se potriveşte de minune. Cu ocazia secţiunii de dezbateri desfăşurate ieri, pe tema practicii şi a provocărilor autonomiilor cultural-naţionale din Europa Centrală şi de Est, în cadrul congresului FUEN de la Cluj, specialistul a susţinut o expunere despre cercetările efectuate în domeniul autonomiei de Universitatea din Glasgow. Acesta a precizat: în spaţiul european central-estic, Ungaria este fruntaşă în asigurarea autonomiei culturale pentru minorităţile naţionale, exemplul ei însă nu a fost urmat de ţările din Bazinul Carpatic. Daniel Alfreider, vicepreşedintele din Tirolul de Sud al FUEN, a arătat: Tirolul de Sud are patru deputaţi şi trei senatori în parlamentul din Italia. Nu putem obţine nimic cu forţa într-un parlament care numără 600 de membri – a menţionat politicianul, adăugând: singura şansă a minorităţilor este să înfăptuiască prin negocieri cadrul juridic care le asigură dăinuirea. Conferenţiarul maghiar din Transilvania a fost Korodi Attila, liderul fracţiuni UDMR din Camera Deputaţilor, care susţine că o caracteristică a ţărilor din Europa Central – Estică este aceea că acestea se ocupă de propriile minorităţi doar în interesul obţinerii unor avantaje într-un caz dat, ori pentru că au nevoie de minorităţi pentru formarea majorităţii politice. În aprecierea politicianului, este o mare problemă că Consiliul Europei nu dispune de mijloacele prin care să le ia la rost şi să le impună ţărilor membre să respecte normele adoptate în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor.

Sursa: Haromszek nr. 8102 din 20.05.2017

Congresul FUEN / Încălcarea drepturilor, luată în vizor

Adunarea generală a congresului FUEN de la Cluj, încheiată sâmbătă, s-a axat pe încălcarea drepturilor minorităţilor din Europa de Est. Adunarea generală – organul decizional al FUEN – a adoptat o serie de hotărâri, care vizează câte o ţară sau câte o minoritate. Una din acestea abordează utilizarea limbii materne de către maghiarii din România şi Slovacia. Documentul înaintat de UDMR, PCM şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia constată că, deşi majoritatea statelor europene a ratificat cartea europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat şi normele necesare punerii ei în aplicare. Documentul insistă asupra asigurării garanţiilor juridice pentru utilizarea limbii materne de către minorităţi. În ceea ce priveşte România, adunarea generală a FUEN cere scăderea de la 20% la 10% a pragului pentru utilizarea limbii materne în cazul minorităţilor naţionale. FUEN a somat ţările din Europa, inclusiv România, să asigure condiţii de trai viabile pentru familiile de romi, să le respecte drepturile fundamentale. Adunarea generală a somat, printr-o hotărâre, guvernul României să recunoască aromânii ca minorităţi naţionale şi să asigure mijloacele necesare menţinerii religiei şi a moştenirii lor lingvistice, spirituale şi culturale. Adunarea generală a FUEN a salutat, printr-o proclamaţie, decizia Comisiei Europene referitoare la adoptarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Proclamaţia precizează: situaţia minorităţilor nu poate fi considerată problema internă a ţărilor membre, în problema respectivă este nevoie de reglementarea UE. În aprecierea lui Vincze Lorant, preşedintele FUEN, congresul a repurtat succes, şi a calificat drept regretabil faptul că guvernul român a refuzat să răspundă la invitaţia la dialog lansată de minorităţi. Preşedintele a avut obiecţii cu privire la faptul că reprezentanţii statului român nu au dorit să participe la congres. Acest lucru înseamnă că, în cazul României, nu se poate vorbi de un stat suficient de grijuliu, care îşi respectă minorităţile naţionale, aspect ce devenise clar pentru fiecare participant al congresului -a formulat preşedintele FUEN.

Sursa: Haromszek nr. 8103 din 22.05.2017

FUEN sprijină organizaţiile civile / Maghiara să fie oficială!

Și Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a fost informată cu privire la abuzurile prefectului de Covasna şi lupta pentru utilizarea limbii materne. Preşedintele consiliului judeţean, Tamas Sandor, este de părere că trebuie să se profite de toate ocaziile pentru a fi adoptată poziţie în favoarea utilizării limbii maghiare. Peste 150 de reprezentanţi ai organizaţiilor civile şi bisericilor istorice din Trei Scaune au semnat o petiţie după ce prefectul a împiedicat consiliul judeţean să utilizeze şi limba maghiară în formularele de concurs. Preşedintele de consiliu, Tamas Sandor, cel care i-a înmânat conducerii FUEN memorandumul, a subliniat că trebuie să se profite de orice ocazie pentru a se afirma – atât în ţară cât şi la nivel internaţional – că singura soluţie în cazul acestor abuzuri în serie este ca pe lângă limba română, şi limba maghiară să fie declarată limbă oficială în Ținutul Secuiesc. FUEN sprijină pe deplin organizaţiile civile din Trei Scaune în această cauză – a subliniat Vincze Lorant, preşedintele organizaţiei. La toate forumurile la care vom fi prezenţi, vom aduce în discuţie această problemă, deoarece utilizarea liberă, de către minorităţi, a limbii lor materne în toate domeniile vieţii, ca atare şi în administraţie, reprezintă un obiectiv european comun – a declarat preşedintele FUEN la congresul organizaţiei. Adunarea generală a congresului FUEN de la Cluj s-a încheiat sâmbătă. Adunarea generală a adoptat o serie de hotărâri referitoare la o ţară sau alta sau la o minoritate sau alta. Una dintre ele se referă la utilizarea limbii materne a maghiarilor din România şi Slovacia. Documentul înaintat de UDMR, PCM şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia, constată că deşi marea majoritate a statelor europene au ratificat carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat normele necesare punerii ei în aplicare. Documentul insistă asupra unor garanţii juridice în vederea asigurării utilizării limbii materne a minorităţilor. În cazul României, FUEN insistă ca pragul procentului local al minorităţilor – peste care comunităţilor minoritare li se cuvin drepturi lingvistice – să fie redus de la 20% la 10%.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 95 din 22.05.2017, autor Kiss Edit

Subcomisia se informează

În cursul zilei de azi se va desfăşura la Sfântu Gheorghe şedinţa în teritoriu a subcomisiei pentru minoritatea maghiară din România – din cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din camera deputaţilor -, ne-a informat deputatul Kulcsar Terza Jozsef. Preşedintele subcomisiei ne-a declarat că pe timpul şederii lor la Sfântu Gheorghe, membrii subcomisiei se vor întâlni cu preşedinţii consiliilor judeţene din Ținutul Secuiesc şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor civile, existând astfel posibilitatea cunoaşterii situaţiei actuale a maghiarilor din Ținutul Secuiesc. Scopul şedinţei în teritoriu este ca membrii subcomisiei să cunoască personal problemele care ne preocupă comunitatea – a subliniat politicianul PCM.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 97 din 24.05.2017

Legea administraţiei publice / Intenţii privind extinderea drepturilor lingvistice

UDMR şi-a înaintat ieri, în parlament, propunerea pentru modificarea legii administraţiei publice, urmărind extinderea drepturilor privind utilizarea limbii materne. Modificările incluse în proiect vizează două domenii: drepturile lingvistice şi utilizarea simbolurilor. Deputatul Benko Erika, membru al echipei de lucru pentru elaborarea proiectul, ne declarase anterior: drepturile lingvistice reprezintă un domeniu inviolabil, de care nu ne putem lega. La oricare din forurile internaţionale la care ne ducem, se confirmă că acest lucru nu poate fi interpelat, motiv pentru care propun să-l ducem la maxim, deoarece, e posibil să mai existe intenţia de a tăia din drepturi, dar şi pentru faptul că dacă s-ar realiza tot ceea ce este cuprins în lege, limba maghiară ar deveni de facto limbă oficială în regiune. Deputatul a menţionat: vor să-i asigure bilingvismului un cadru real, actuala lege a dispus că tot ceea ce este formulat în limba maghiară, trebuie tradus în română. Conform propunerii uniunii, va trebui tradus doar ceea ce este important şi prezintă interes public. Esenţa este ca cetăţenii să-şi poate exercita drepturile lingvistice la orice nivel – a precizat Benko Erika.

Sursa: Haromszek nr. 8105 din 24.05.2017

Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe / Prefect cu exces de zel, ori nemulţumiri exagerate?

La iniţiativa deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, sub semnul dialogului şi în speranţa demarării unui proces, subcomisia pentru minoritatea maghiară, din parlamentul român, a sosit ieri, la Sfântu Gheorghe. Cei trei deputaţi prezenţi – doi au absentat pe motive medicale – s-au întâlnit cu preşedinţii consiliilor judeţene, reprezentanţii organizaţiilor civile din Ținutul Secuiesc, apoi au participat la o cină comună cu primarii români din Trei Scaune, iar astăzi, la orele dimineţii, vor avea o întâlnire cu prefectul Sebastian Cucu. Au venit cu intenţia de a cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă maghiarii din regiune – au formulat oaspeţii, deşi, în cadrul conferinţei de presă a reieşit că unul din ei consideră exagerate unele din nemulţumirile exprimate, iar în aprecierea celuilalt, anumite măsuri adoptate de reprezentantul în teritoriu al guvernului sunt generatoare de conflict. Va fi întocmit un document despre experienţele vizitei, se urmăreşte ca remedierea problemelor maghiarimii să fie fixată pe ordinea de zi a parlamentului – s-a precizat. Subcomisia pentru minoritatea maghiară din România, care funcţionează în cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din parlamentul român, a luat fiinţă la iniţiativa lui Kulcsar-Terza Jozsef, şi tot ideea lui a fost şi realizarea unui sondaj pe teren – cu durata de două zile – în Ținutul Secuiesc. După cum a formulat Kulcsar, acesta este doar primul pas, în viitorul apropiat vor efectua vizite şi în alte regiuni din Transilvania, îşi doresc ca inventarul problemelor maghiare să fie întocmit preliminar începerii vacanţei de vară. Kulcsar a considerat drept important ca colegii săi să se informeze la faţa locului, aceştia au avut cunoştinţă de anumite aspecte, însă nu auzise încă de multe până acum. La consfătuirea derulată cu organizaţiile civile – au fost prezenţi Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre, Civilii pentru Școala Catolică, Fundaţia LAM, Mişcarea pentru Dăinuirea Ținutului Secuiesc, Asociaţia Sepsi Reform, MERT şi preotul Santha Imre, reprezentant al bisericilor reformate – a prezentat fiecare problemele cu care se confruntă. Cu această ocazie a reieşit că, în momentul de faţă, cea mai mare problemă o reprezintă soluţionarea cauzei şcolii catolice de la Târgu Mureş, însă s-a pomenit şi de agasarea legată de drapelul secuiesc, respectiv de problema privind autonomia. Vîrză Mihăiţă, deputat sub culorile PSD, a vorbit cu prudenţă. Mai vrea să analizeze cele afirmate – a spus el. A manifestat mai multă empatie Vasile Daniel, reprezentantul romilor. Acesta a precizat: scopul lor este ca problemele specifice ale comunităţilor minoritare, cum este şi maghiarimea, să ajungă pe ordinea de zi a parlamentului. În cadrul conferinţei de presă, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean Harghita, a cerut sprijin din partea subcomisiei. Edilul judeţean a menţionat: prefectul le-a atacat o iniţiativă vizând elaborarea unui codex de convieţuire româno – maghiară, au şi câştigat procesul în prima instanţă, însă ar fi bine dacă şi deputaţii ar formula o opinie despre această iniţiativă, care – după părerea lui Borboly – ar putea ajuta în soluţionarea a cel puţin două treimi din problemele controversate. Consilierul judeţean Kocsis Robert, reprezentant al judeţului Mureş, a calificat iniţiativa drept una exemplară. În aprecierea sa, ar fi în beneficiul regiunii ca disputele dintre instituţii – care apar zilnic sau săptămânal – să fie eliminate. Regiunea ar deveni mai atractivă pentru investitori, s-ar dezvolta economia şi turismul acesteia. Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene din Trei Scaune, a prezentat modelul din Serbia, unde bilingvismul şi autonomia locală au devenit o realitate, nu se prăbuşeşte lumea doar pentru că documentele oficiale sunt emise în două limbi. Tamas Sandor a evidenţiat: este foarte important că deputaţii au venit şi s-au documentat la faţa locului, având în vedere că a reieşit nu o dată până acum că, de la Bucureşti, Ţinutul Secuiesc se vede cu totul altfel. După declaraţia sa succintă, răspunzând întrebărilor ziariştilor, Vîrză Mihăiţă a devenit puţin mai comunicativ. Pomenind de propriile experienţe, a precizat: anumite nemulţumiri a considerat ca fiind unele exagerate, menţionând că se referă aici la acuzaţiile lansate la adresa prefectului, având în vedere că reprezentantul în teritoriu al guvernului nu face altceva decât să respecte legile, iar acestea sunt aceleaşi în întreaga ţară. Colegul său, Vasile Daniel, a ţinut să precizeze că el consideră că tocmai acţiunile întreprinse de prefect sunt abuzive, este absurd ca din cauza caracterului bilingv să fie contestate formularele pentru proiectele de concurs, punând astfel într-o situaţie imposibilă întreg procesul. În opinia lui Vasile Daniel, măsurile de acest gen sunt bune doar pentru amplificarea conflictelor. Vîrză Mihăiţă a mai avut un comentariu la explicaţii, a făcut referire, mai delicat, la sensibilitatea exagerată a maghiarilor, la frustrarea copilărească de care dau dovadă aceştia. În opinia deputatului PSD, este nevoie de dialog, negocieri, tocmai pentru suprimarea tuturor acestora.

Sursa: Haromszek nr. 8106 din 25.05.2017, autor Farkas Reka

Au informat cu privire la problemele maghiarimii / Dublu etalon în Ținutul Secuiesc

Prefectul Sebastian Cucu i-a primit şi el, miercuri, pe membrii subcomisiei din camera deputaţilor, care se ocupă de problemele maghiarilor. Atmosfera a fost una tensionată, prefectul a ţinut-o pe a lui, însă concluzia mea ar fi că mişcă la ordine de sus. M-am simţit incomod să vorbesc despre problemele maghiarimii – a spus Kulcsar Terza Jozsef. Preşedintele subcomisiei a apreciat drept pozitiv faptul că membrii subcomisiei au fost primiţi de către Sebastian Cucu şi şi-a exprimat speranţa că pe viitor, acest dialog va continua. Multe opinii, idei fixe – a fost concluzia preşedintelui autoguvernării judeţene Covasna, Tamas Sandor, în opinia căruia vizita subcomisiei la faţa locului este importantă, deoarece situaţia din Ținutul Secuiesc se vede întotdeauna altfel de aici decât de la Bucureşti. A notat că în Ținutul Secuiesc se simte zi de zi că în cazul comunităţii maghiare este aplicat un dublu etalon. În opinia sa, singura soluţie în problema utilizării limbii materne este ca limba maghiară să devină şi ea, pe lângă cea română, limbă oficială în Ținutul Secuiesc. A pomenit şi un exemplu: în Serbia, în Voivodina, cetăţenii sârbi de naţionalitate română şi maghiară primesc extrase bilingve de stare civilă, în timp ce prefectul de aici împiedică până şi utilizarea limbii maghiare pe formularele de concurs.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 99 din 26.05.2017, autor Kiss Edit

Potapi despre Trianon

În opinia secretarului de stat pentru politică naţională din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad, acum 97 de ani, nu doar pierderea pământului, a compatrioţilor care trăiau pe teritoriile rupte a fost dureroasă, ci însuşi Trianonul, ruperea brutală a tot ce reprezintă un întreg. Secretarul de stat a afirmat în cadrul evenimentului comemorativ organizat ieri, 26 mai, la Csatalja, judeţul Bacs Kiskun, că este dificil să formulezi întâmplările din 4 iunie 1920. Poate că nu există cuvinte care să exprime durerea şi nedreptatea pe care le-au provocat acest eveniment naţiunii maghiare.

Sursa: Haromszek nr. 8108 din 27.05.2017

Kulcsar-Terza Jozsef: Statutul autonomiei trebuie înaintat

Pachetul de propuneri vizând modificarea legii administraţiei publice este unul adecvat şi important, însă nu este suficient – susţine deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Acesta ar oferi soluţii pentru diverse probleme – utilizarea limbii materne şi a simbolurilor -, însă nu îndeplineşte aspiraţiile autonomiste, iar din acest motiv ar fi nevoie de înaintarea cât mai urgentă în parlament a statutului autonomiei – opinează politicianul PCM. Dacă trăim într-o ţară normală – evidenţierea acestui lucru fiind pe plac premierului -, parlamentul va adopta pachetul de propuneri înaintat de către UDMR la începutul săptămânii. Nu va fi bine dacă se va vota împotriva pachetului sau dacă supunerea spre dezbatere va fi amânată, nu vom putea trece pur şi simplu cu vederea acest lucru – a explicat Kulcsar-Terza. Conform informaţiilor pe care le-a obţinut, au existat consultări cu partidele guvernamentale, însă timpul va arăta cât de serios este tratată problema. Dacă nu va fi întreprins niciun demers în decurs de o lună, trebuie să adoptăm poziţie, în special că liderii UDMR au calificat, cu diverse ocazii, adoptarea propriilor propuneri ca fiind proba de rezistenţă a acordului încheiat cu reprezentanţii PSD. Deputatul îşi susţine poziţia potrivit căreia statutul de autonomie trebuie înaintat cât mai repede, încă în acest an, dacă măsura respectivă va fi amânată pe anul viitor când România sărbătoreşte centenarul unirii, românii ar putea-o interpreta ca fiind o provocare. În opinia deputatului, înaintarea în parlament a statutului ar trebui să se bucure de prioritate, ar trebui adoptată o poziţie comună în interesul susţinerii statutului autonomiei, singurul acceptat de toţi.

Sursa: Haromszek nr. 8109 din 29.05.2017, autor Farkas Reka

Au venit, au văzut, s-au întors / Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe

Vizita subcomisiei parlamentare în Ținutul Secuiesc ar putea avea un beneficiu practic; la solicitarea colegilor săi români, Kulcsar Terza Jozsef, este posibil să susţină o prezentare în faţa comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor despre regiune şi problemele specifice. Despre aceste aspecte a relatat deputatul de PCM, în cadrul conferinţei de presă urmată după cele două zile de deplasare a subcomisiei. Întrevederea cu prefectul Sebastian Cucu a fost tensionată în opinia lui Kulcsar Terza, întâlnirea nu s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, iar convingerea lui este că prefectul acţionează la dispoziţii venite de la nivel mai înalt. Au discutat despre folosirea limbii maghiare, despre drapelul secuiesc, inscripţiile bilingve – Cucu a fost ferm pe poziţia sa de până acum, şi anume că el doar aplică legea – însă au ridicat şi problema învăţării limbii române de către elevii maghiari; prefectul nu a înţeles de ce ar fi nevoie de o programă specială, aşa cum a formulat trăim în România, fiecare trebuie să cunoască limba română. În final, s-a mai domolit, după ce Kulcsar Terza l-a întrebat dacă el ar considera normal ca în cazul în care s-ar stabili în Ungaria, copii săi să trebuiască să înveţe limba maghiară din acelaşi manual ca elevii maghiari. Se vedea pe el că a stat pe gânduri, parcă ar fi înţeles esenţa – a spus deputatul. A afirmat: până acum nu s-a întâlnit cu prefectul, oferindu-şi sprijinul său în informarea, consilierea acestuia; ar fi bine dacă, din când în când, s-ar întâlni, în scopul de a clarifica anumite probleme. Kulcsar Terza a mai relatat şi despre întâlnirea cu reprezentanţii sferei civice. La cina organizată cu primarii români a participat doar edilul localităţii Dobârlău. Deputatul PSD Vîrză Mihăiţă a menţionat că, ar fi bine ca şi ceilalţi colegi să poată cunoaşte situaţia reală existentă în Ținutul Secuiesc. Kulcsar Terza a fost de acord cu el, spunându-i că, dacă va sprijini propunerea prin votul său şi în faţa comisiei parlamentare, atunci va susţine o prezentare a Ținutului Secuiesc. Ar fi necesară, deoarece majoritatea membrilor Parlamentului cunosc prea puţine informaţii despre regiune, despre oamenii care trăiesc aici, despre revendicările lor reale. Media românească ori nu le prezintă ori prezintă întâmplările în mod eronat şi se preocupă de regiune doar în caz de scandal – de exemplu nici acum nu a acordat nicio importanţă vizitei subcomisiei. Deputatul speră că prin colegii săi a putut identifica parteneri de dialog, care nu doar promit, ci o să-i şi susţină iniţiativele. Despre vizita subcomisiei în Ținutul Secuiesc a fost întocmit un Proces Verbal şi se va întocmi şi un raport, care va deveni un act oficial al Parlamentului României.

Sursa: Haromszek nr. 8108 din 27.05.2017, autor Farkas Reka

Proiectul privind drepturile lingvistice poate fi îmbunătăţit

Organizaţiile civile de apărare a drepturilor din Transilvania au salutat, printr-un comunicat comun emis ieri, propunerea de modificare a legii lansată de UDMR în interesul extinderii drepturilor lingvistice, însă au atenţionat şi asupra deficienţelor proiectului. Asociaţia Mişcarea Angajament Civic (CEMO), Grupul de Protejare a Drepturilor Identitare pentru Libertate (AGFI) şi Asociaţia Politeia au precizat: la solicitarea UDMR, au formulat şi ele propuneri pentru completarea articolelor vizând drepturile lingvistice din legea administraţiei publice. Reprezentanţii organizaţiilor civile au salutat faptul că proiectul de modificare a legii, înaintat parlamentului acum o săptămână, cuprinde într-un capitol separat drepturile privind utilizarea limbii, face o distincţie între drepturile lingvistice practice şi simbolice, iar asigurarea acestora din urmă e condiţionată de un prag alternativ scăzut. Organizaţiile civile de apărare a drepturilor consideră că mai multe părţi din proiectul de modificare a legii periclitează punerea în practică în mod complet a drepturilor minoritare. Organizaţiile civile au avut obiecţii cu privire la faptul că proiectul restrânge cercul subiecţiilor drepturilor privind utilizarea limbii la cetăţenii români din rândul minorităţilor şi la organizaţiile înfiinţate de aceştia sau cele care apără interesele minorităţilor. Acest mod de formulare îi exclude în mod neîntemeiat din cercul celor care se bucură de drepturile privind utilizarea limbii pe persoanele care nu dispun de cetăţenie română şi alte persoane juridice (de exemplu, întreprinderile) – se menţionează în comunicat. Reprezentanţii organizaţiilor civile consideră că omiterea introducerii unei formulări mai generale, care să le cuprindă pe toate peroanele fizice şi juridice, ar putea genera o situaţie bizară în care reprezentantul local de naţionalitate maghiară al unei firme sau o persoană de naţionalitate maghiară din Ungaria nu poate depune o cerere în limba maghiară la primăria unei localităţi cu populaţia majoritară maghiară. Civilii au formulat obiecţii şi cu privire la faptul că, conform proiectului, formularele în limbile minorităţilor ar trebui aprobate în baza unei hotărâri de guvern. În aprecierea lor, în felul acesta utilizarea formularelor în limba maghiară ar pute fi tergiversată. În opinia reprezentanţilor organizaţiilor civile de apărare a drepturilor, adoptarea iniţiativei privind modificarea legii ar reprezenta un progres semnificativ în privinţa extinderii drepturilor de utilizare a limbii inclusiv prin asigurarea cheltuielilor în plus presupuse de multilingvism.

Sursa: Haromszek nr. 8111 din 31.05.2017