Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 08 / 15-30.04.2013

Istoria secuimii este predată

Săptămâna trecută, redacţia noastră a obţinut informaţii potrivit cărora inspectorul şcolar de specialitate pentru istorie a emis o circulară în care solicită şcolilor să nu predea disciplina intitulată Istoria secuimii. Sibianu Victor, inspector şcolar judeţean din Trei Scaune, a dezminţit ştirea, subliniind că predarea istoriei secuimii continuă în şcolile care au optat pentru această disciplină.

Nu am cunoştinţă de nici o circulară, eu nu am formulat aşa ceva şi nu deţin informaţii cu privire la faptul că altcineva ar fi remis o înştiinţare în acest sens – ne-a precizat Sibianu Victor. Inspectorul responsabil de predarea istoriei a confirmat că în şcolile, în care, începând din septembrie anul trecut, a fost introdusă predarea istoriei secuimii, aceasta reprezentând una din disciplinele opţionale, materia a predată şi în prezent într-o oră pe săptămână.

Nu ştiu exact, însă în jur de 10-12 şcoli din Trei Scaune este predată în momentul de faţă istoria secuimii. In majoritatea şcolilor vizate, o singură clasă a optat pentru această disciplină, însă au fost şi cazuri în care două clase au solicitat predarea materiei respective – a spus inspectorul de specialitate, precizând că el a aprobat toate cererile referitoare la predarea istoriei secuimii în cadrul programei şcolare pentru disciplinele opţionale.

In special şcolile din Trei Scaune de Sus au optat pentru predarea acestei discipline, la Liceul Teoretic Nagy Mozes din Târgu Secuiesc, elevii din două clase îşi însuşesc propria istorie. Materia este predată şi la clasa a V-a de la Şcoala Generală Tatrangi Sandor din Ozun, astfel de cursuri fiind susţinute şi la Malnaş. La Poian, materia e studiată în cadrul cercului de istorie. Sibianu Victor nu cunoaşte numărul exact al claselor care utilizează manualul alternativ intitulat Istoria secuimii, însă – potrivit informaţiilor pe care le-a obţinut inspectorul – există şcoli în care materia nu este predată în baza acestui manual, deoarece nu au reuşit să procure exemplare ale acestei publicaţii.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.72 din 16.04.2013, autor Levai Barna

Poliţia îi sâcâie pe membrii HVIM / Acţiunea tip flashmob e interzisă?

Sâmbătă după-amiază, 20.04.2013, în faţa centrelor comerciale Kauflandşi Billa, şase membri ai organizaţiei din Sfântu Gheorghe a HVIM au organizat o acţiune tip flashmob. Acţiunea de protest s-a încheiat după scurt timp, deoarece tinerii au fost reţinuţi de poliţie.

Scopul nostru a fost acela să atragem atenţia oamenilor de pe Pământul Secuiesc: dacă îşi cheltuiesc banii nu în magazinele locale, ci în supermarket-urile multinaţionale, degeaba aşteaptă ca regiunea să se dezvolte din punct de vedere economic – a declarat Varga Laszlo Elod, preşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe.

Tinerii au stat în faţa centrului comercial Kaufland timp de cinci minute, ţinând în mână pancarte cu inscripţiile Produse secuieşti = locuri de muncă, Cumpără-ţi produse autohtone în magazinele de pe Pământul Secuiesc!, Trezeşte-te, secuiule! Cumpără-ţi şi ia-ţi ceea ce este autohton!, Dacă e ieftin, nu înseamnă că este şi mai bun!, după care s-au deplasat în faţa supermarket-ului Billa.

Nu a trecut niciun minut şi un poliţist în haine civile a început să ne filmeze, după care a apărut o maşină de poliţie şi am fost duşi la post – a detaliat Varga. Ni s-a spus că motivul este acela că am fost într-un spaţiu public şi nu aveam autorizaţie pentru derularea unei acţiuni de protest. Am fost ţinuţi la secţie timp de peste patru ore.

Tinerilor li s-a părut ciudat faptul că li s-au luat amprentele fără consimţământul lor, au şi fost fotografiaţi, cum se întâmplă în cazul infractorilor, deşi ei nu au lezat nici o lege, doar s-au folosit de dreptul fundamental al democraţiei.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.76 – 22.04.2013, pag.3

Hotărârea de la Alba Iulia să fie cuprinsă în constituţie! / Trăiască 1 decembrie?

Pe parcursul revizuirii constituţiei, legea fundamentală a României să fie completată cu hotărârea din 1918 de la Alba Iulia – a propus fracţiunea minoritară a parlamentului din Bucureşti. Iniţiativa se bucură de susţinerea UDMR – a anunţat Kelemen Hunor. Picanteria comunicatului este că ministrul român de externe a anunţat anterior: poziţia ţării adoptată faţă de Kosovo urmează să fie revizuită.

Preşedintele uniunii a declarat MTI: invocarea documentului istoric este importantă tocmai pentru acele părţi din declaraţie, care vizează minorităţile. In cadrul adunării naţionale de la 1 decembrie 1918, românii din Transilvania, Banat şi Ungaria au adoptat – invocând dreptul lor la autodeterminare – o hotărâre despre teritoriile populate de ei, respectiv despre unirea Regatului Român, documentul promiţându-le inclusiv minorităţilor independenţa şi utilizarea liberă a limbii.

Hotărârea de la Alba Iulia a precizat: noul stat român constituit în urma unirii le va asigura popoarelor convieţuitoare o libertate naţională deplină, le va crea posibilitatea să-şi exercite ei înşişi, prin reprezentanţii lor, în propria limbă maternă, educaţia, administraţia şi jurisdicţia, şi potrivit procentului lor numeric, li se vor asigura locuri în organul legislativ şi guvernul ţării.

Hotărârea de la Alba Iulia este documentul fundamental al statului român modern, iar România îi poate mulţumi, în anumite privinţe, acestui document inclusiv pentru forma sa actuală, motiv pentru care insistăm asupra includerii sale şi în constituţie – a spus Ovidiu Gant, vicepreşedintele fracţiunii, reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din România.

In cadrul conferinţei de presă susţinute la Sibiu, deputatul a mai precizat: la vremea respectivă, hotărârea de la Alba Iulia a corespuns şi intereselor saşilor din Transilvania, care au declarat, pe 8 ianuarie 1919, la Mediaş, că susţin unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Grant a menţionat: România democratică a declarat ziua de 1 decembrie ca fiind sărbătoare naţională, ca urmare, nu există niciun obstacol ca hotărârea de la Alba Iulia să fie inclusă în articolul nr.1 din constituţie, care cuprinde principiile fundamentale din privind organizarea statului român.

Regiunea Kosovo va fi recunoscută?

După ce premierul Victor Ponta a abordat tema respectivă pe la mijlocul săptămânii trecute, deja vineri , 19.04.2013, ministrul de externe Titus Corlăţean a afirmat: nu este exclus ca România să-şi revizuiască poziţia de respingere manifestată până acum faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo. Este vorba despre un pas important făcut preliminar congresului PSD de la sfârşitul săptămânii, deoarece la vremea respectivă, în România, declaraţia de independenţă a Kosovo a generat acuzaţii lansate la adresa maghiarimii. Bucureşti a reacţionat la recunoaşterea noului stat din Balcani ca acesta fiind un risc la adresa securităţii naţionale, având temerea că măsura respectivă ar putea contribui la radicalizarea maghiarimii din Transilvania, îndemnând-o la separare.

Parlamentul European a adoptat, joi, 18.04.2013, prin vot majoritar, un raport vizând perspectivele privind integrarea europeană a Kosovo, în care cere statelor membre să recunoască independenţa regiunii din Serbia.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.76 din 22.04.2013

Episcopul ortodox şi marele tibetolog, cercetător al Orientului / Vor Korosi-Teculescu

Potrivit ştirilor apărute în presa locală în limba română, comunitatea românilor din Covasna i-a înaintat luni, 22.04.2013, conducerii Liceului Korosi Csoma Sandor, o cerere în care îşi manifestă dorinţa ca denumirii instituţiei de învăţământ să-i fie adăugat numele episcopului ortodox Iustinian Teculescu.

Potrivit articolului inserat de ediţia de marţi a cotidianului Observatorul de Covasna, comunitatea română îi solicită conducerii şcolii preluarea denumirii Korosi-Teculescu sau Teculescu-Korosi. In interviul acordat ziarului, unul din părinţii români justifică solicitarea înaintată prin faptul că liceul din Covasna nu este o şcoală maghiară – aşa cum cred mulţi -, motiv pentru care ar dori ca elevii maghiari şi cei de naţionalitate română, care învaţă împreună, să respecte simbolurile şi valorile comunităţii româneşti. Părintele a amintit şi de scandalul ce a fost generat încă în noiembrie pe marginea panoului de absolvenţi. Esenţa este aceea că absolvenţii de naţionalitate română de la liceu nu vor să figureze pe un panou, pe care apar poza şi traseul stilizat al vieţii lui Korosi Csoma Sandor.

Despre problemele respective l-am întrebat de prima dată pe Simon Istvan, directorul şcolii. Acesta a precizat: la nivelul şcolii nici nu a fost ridicată problema privind rebotezarea instituţiei, iar în ziua respectivă de luni, părinţii au discutat despre ideile lor legate de panoul absolvenţilor, însă nu a fost adoptată o decizie finală. In cadrul consiliul director al Liceului Korosi Csoma Sandor, Becsek Eva se ocupă cu cererile depuse, motiv pentru care am întrebat-o şi pe dânsa în legătură cu presupusele propuneri vizând modificarea denumirii instituţiei. Becsek ne-a precizat: consiliul director nu are cunoştinţă despre o astfel de cerere.

Din partea administraţiei orăşeneşti, Butyka Gyula, preşedintele executiv al organizaţiei din Covasna a UDMR, ne-a menţionat: au aflat şi ei din presă despre solicitarea respectivă. Mai întâi trebuie să se informeze despre acest caz, iar după ce vor fi în posesia unui număr suficient de informaţii, vor înştiinţa presa printr-un comunicat.

Referitor la evenimentele petrecute la Liceul Korosi Csoma Sandor, i-am întrebat şi pe unii din profesorii pensionari ai instituţiei. Tompa Csaba, profesor de 73 de ani, care a predat istoria timp de 43 de ani, respectiv Szabo Gyula, de 73 de ani, profesor de matematică, care a profesat timp de 45 de ani la acest liceu, au susţinut în mod unanim: înţeleg solicitarea românilor, având în vedere că trăim în România, însă ar fi indicat să se aprecieze cine a contribuit mai mult la îmbogăţirea culturii: Korosi Csoma Sandor (1784-1842) sau Iustinian Teculescu (1865-1932)? In 1918, acesta din urmă a fost preşedintele Consiliului Naţional Român şi a muncit la organizarea marii adunări de la Alba Iulia, care a vizat ruperea Transilvaniei de Ungaria.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.78 din 24.04.2013, autor Nagy Sz. Attila

Idioţi eficienţi şi înţelepţi distrugători

Gazda Jozsef este o personalitate emblematică a Pământului Secuiesc, care a contribuit mult, de-a lungul vieţii sale, la menţinerea identităţii maghiare din Transilvania. Atunci când un astfel de om îşi exprimă opinia în legătură cu o problemă, atunci această opinie are o însemnătate aparte, iar dacă poziţia sa are un caracter de inducere în eroare, rănile provocate creează suferinţă în mod temeinic. Scrierea intitulată Idioţi eficienţi (Haromszek/ 17 aprilie 2013) a fost scrisă probabil de Gazda Jozsef înainte de apariţia interviului care oglindeşte într-o formă mai largă opinia mea în legătură cu această problemă. Interviul a fost realizat de Cseke Peter Tamas şi a fost publicat de varianta electronică a Magyar Szo şi de Erdelyi Riport. Deşi reflexia lui Gazda Jozsef este stigmatizantă şi dezinformează în mod nedrept, trebuie să fiu totuşi recunoscător că a oferit motive pentru următoarele precizări.

In privinţa acestui pasaj critic, materialul de presă al MTI este precis şi totuşi atenţia presei din ţară nu se extinde asupra faptului că declaraţia mea incriminată s-a referit la autonomia teritorială pe baze etnice. Gazda Jozsef sintetizează cu o simplitate nobilă faptul că esenţa lucrurilor, în opinia sa, este următoarea: Salat Levente a făcut o declaraţie înţeleaptă, potrivit căreia în decurs de 12 ani nu vom avea autonomie. Această declaraţie nu corespunde realităţii, din mai multe aspecte. Pe de o parte consider că noi dispunem de numeroase forme ale autonomiei, pe care fie nu le conştientizăm sau nu le acordăm suficientă însemnătate. Sistemul autonomiilor confesionale reprezintă un exemplu pentru autonomiile personale. Cei aproximativ 3000 de consilieri şi lideri aleşi, care reprezintă maghiarii din Transilvania în cadrul instituţiilor administraţiei de stat, sunt garanţi importanţi ai autonomiei administraţiei publice. Am spus-o de mai multe ori: cadrul legal din România face posibil din punct de vedere teoretic funcţionarea variantei de drept civil al autonomiei culturale personale. Faptul că maghiarii din Transilvania nu doresc să fructifice acest lucru, este un semn important în privinţa cerinţei privind autonomia. In interviul acordat Agenţiei MTI am mai spus că nu este exclus ca problema regionalizării, să aibă drept rezultat înfiinţarea unei forme teritorial-administrative, acceptabile în privinţa secuilor.

Este evident faptul că a fost anevoios drumul până la înfăptuirea formele de autonomie existente, amintite de noi deseori. In ceea ce priveşte istoricul înfiinţării autonomiilor, multe lucruri au depins de contextul internaţional, de înţelepciunea şi consecvenţa protagoniştilor. Este clar faptul că nu există o reţetă, prin care se poate ajunge în mod clar la autonomie. Trebuie ţinut cont de faptul că o parte semnificativă a formelor de autonomie existente sunt rezultate ale unor înţelegeri prin care s-a pus capăt conflictelor (mulţi amintesc în acest context de consecinţele perverse ale regimului internaţional, amintind în acelaşi timp de ideea că opinia publică internaţională nu acordă atenţie minorităţilor care utilizează instrumentele paşnice).

In baza acestor idei am declarat că opinia, potrivit căreia în Transilvania, într-un timp previzibil se va putea realiza autonomia teritorială pe baze etnice, dovedeşte o lipsă de informare şi un optimism lipsit de temei. In interviu realizat de Cseke Peter Tamas am mai declarat că în situaţia mondială actuală este inimaginabil ca în România, vreo formă a autonomiei să se realizeze indiferent de voinţa majorităţii române sau în pofida acesteia. Esenţa autonomiei este împărţirea puterii, pentru care este nevoie de voinţă politică, iar condiţiile necesare în acest sens nu există în momentul de faţă în România, mai ales în ceea ce priveşte autonomia etnică pe baze teritoriale.

Dezinformarea lui Gazda Jozsef are un element care ignoră esenţa problemei. El prezintă poziţia mea, chiar dacă o face indirect, ca fiind o viziune care serveşte intereselor UDMR. Esenţa întâmplării constă în faptul că problema autonomiei a fost subordonată intereselor politice pe termen scurt, iar problema comunicării -prin care se prezintă cerinţa autonomiei – a fost lăsată în grija unor purtători de cuvânt nepregătiţi şi care nu se pricep deloc la această problemă. Si acestui fapt i se datorează ideea potrivit căreia, în ceea ce priveşte esenţa autonomiei, opinia publică românească a intrat în posesia unor mesaje contradictorii care au avut ca rezultat oscilaţia pe o scară semantică extinsă a acestui concept, începând de la descentralizare şi până la autodeterminarea naţională. In loc ca problema să poată fi inclusă pe agenda dezbaterilor politice, am obţinut crearea – în sfera politică românească – a unui sistem imunitar foarte eficient, care îşi mobilizează extrem de fructuos anticorpii de câte ori este vorba despre problema autonomiei. UDMR are o mare responsabilitate în privinţa formării acestei capacităţi şi nu este de asemenea în interesul îmbunătăţirii şanselor noastre nici faptul că de un timp, cele trei organizaţii politice maghiare se suprasolicită în problema autonomiei.

Ar fi de aşteptat ca Gazda Jozsef să recunoască că lupta pentru un scop irealizabil are ca rezultat următoarea idee: din ce în ce mai puţine persoane consideră importantă dezbaterea problematicii autonomiei, iar în ceea ce priveşte viziunea publică maghiară din Transilvania, aceasta este dominată de sentimentul colectiv al eşecului. Imaginea de viitor greşită care se dovedeşte a fi imposibil de realizat este demoralizatoare şi face ca oamenii să îţi piardă cheful în privinţa concentrării asupra sarcinilor ce ar trebui îndeplinite aici şi acum. Mai exact, să acorde conţinut de fond formelor existente ale autonomiei sau formelor ce pot fi atinse pe termen scurt. Nu ştiu dacă există într-adevăr idioţi eficienţi, care joacă atât de bine rolul de stigmatizaţi în relaţia maghiaro-română, dar mă tem de faptul că există înţelepţi distrugători, care încearcă prin toate forţele să îi menţină pe maghiarii transilvăneni în strânsoarea unei imagini de viitor împovărate de prejudecăţi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6874 din 24.04.2013, autor Salat Levente

Ar fi o greşeală uriaşă

Reorganizarea regională este o problemă care îi implică pe toţi cetăţenii ţării. Tocmai din acest motiv, clasa politică are obligaţia morală şi legală să organizeze referendumul, după care să urmeze dezbaterea parlamentară. UDMR se opune total ideii ca guvernul să decidă în această problemă prin asumarea răspunderii – a evidenţiat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, după ce vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că guvernul poate adopta şi prin asumarea răspunderii legea regionalizării. Atunci când vorbim despre stabilirea graniţelor teritoriale şi administrative, opinia cetăţenilor este inevitabilă. Doar după rezultatul referendumului putem să trecem la dezbaterea parlamentară şi la adoptarea legii – a accentuat el. Kelemen a atras din nou atenţia asupra faptului că România s-a angajat prin semnarea mai multor documente internaţionale să ţină cont de procentele etnice ale unor regiuni. In opinia lui Kelemen Hunor, situaţia va fi înrăutăţită în cazul în care guvernul va decide în mod nechibzuit şi în pripă în legătură cu reorganizarea regiunilor. In ceea ce priveşte regiunile economice, stabilite în anul 90, despre acestea a reieşit de mult faptul că nu sunt funcţionale şi, ca atare, nu au putut asigura o dezvoltare economică unitară nici în cadrul judeţelor şi nici al regiunilor – a declarat el. UDMR nu sprijină acordarea unor atribuţii administrative actualelor regiuni de dezvoltare, deoarece acesta ar fi un nou nivel democratic între judeţe şi guvern. Prin această decizie se formează o ruptură şi mai mare între cetăţeni şi decizii. Ar însemna o nouă recentralizare, o nouă reorganizare. Puterea s-ar concentra de fapt în mâinile a opt-zece conducători de regiuni. Acest lucru nu ar fi nicicum în interesul cetăţenilor -a explicat el. El a mai adăugat: înainte de reorganizarea regiunilor, constituţia trebuie modificată, deoarece, potrivit constituţiei, prin unitatea administrativ-teritorială se înţeleg judeţele, iar conceptul de regiune nu figurează în constituţie.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6878 din 29.04.2013,

Cei care instigă la ură

Pe canalele de televiziune şi în presa centrală scrisă nu se vorbeşte de altceva decât de instigare la ură. Indivizi, politicieni şovini, avizi de popularitate ponegresc în primul rând minoritatea maghiară.

Scandalul drapelului secuiesc mocneşte de luni de zile. Până acum nu a deranjat nici o persoană de bună-credinţă, cu gândire sănătoasă. Orbiţi de ură, cei care au declanşat şi continuă campania murdară împotriva simbolurilor noastre nu ştiu cât bine i-au făcut minorităţii secuieşti indigene.

Până să nu fi declanşat campania de ură, nicăieri nu se ştia sau poate foarte puţini ştiau că existăm şi noi. De atunci, protestele de simpatie sunt organizate unul după altul, iar drapelele cu soarele şi luna pot fi văzute şi în state în care până acum se ştiau prea puţine despre secui.

Despre autonomie aş spune doar atât că nu este nevoie să facem referiri la autonomia sud-tiroleză, bască sau la vreo autonomie minoritară din oricare alt stat vest-european, deoarece ea este aici, în apropiere, şi din câte ştiu, Republica Moldova nu a devenit nici mai mică şi nici dezmembrată din cauza Teritoriului Autonom Găgăuz din zona ei de sud.

Monştrii cu gurile spumegânde şi cu chip de om, alimentaţi de ură, au ajuns până acolo încât să o asemene pe mincinoasa din Covasna cu Ioana dArc, cea care nu a fost de fapt o instigatoare la ură şi care pentru cu totul altceva a fost sanctificată.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.82 din 30.04.2013, Kusztos Andras

Tokes: biserica reformată trebuie purificată

Europarlamentarul Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, şi Antal Janos, consilier responsabil cu relaţii externe, membru al Comisiei de Cercetare ce funcţionează în cadrul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului (KRE), au vorbit ieri, în cadrul unei conferinţe de presă comune, despre procesul lustraţiei vizând bisericile.

Insistăm asupra demascării colaboratori aleşi din sânul bisericii, care au fost în mare parte nişte victime, însă la fel de importantă este şi demascarea ofiţerilor de legătură, care sunt vinovaţii propriu-zişi – a explicat Tokes Laszlo. Referitor la stabilirea în mod deliberat în Ungaria a agenţilor serviciului secret, europarlamentarul a precizat: există printre ei şi preoţi, din care câţiva îşi continuă şi astăzi activitatea nefastă. După cum se ştie, Tokes Laszlo a solicitat, în 2010 , o lustraţie dublă pe teritoriul României şi pe cel al Ungariei, însă autorităţile abilitate nu au reuşit să vină cu rezultate concrete nici până astăzi. Tokes consideră că turnătorii de odinioară trebuie să facă o autoanaliză şi să se retragă din viaţa publică. Să ne purificăm biserica reformată, dincoace şi dincolo de hotare – a accentuat fostul preot din Timişoara, potrivit căruia aceasta este nu numai o problemă morală, care vizează istoria bisericii, ci şi una gravă, vie în actuala societate postcomunistă.

Antal Janos a evidenţiat: faptul că KRE a fost prima care a început lustraţia nu înseamnă că doar în cadrul bisericii reformate au existat colaboratori cu serviciul secret. Trebuie să înţelegem că biserica nu este o instituţie laică şi că îi şochează pe credincioşi atunci când iese la iveală că o anumită persoană a colaborat cu serviciul secret – a subliniat Antal Janos. Potrivit acestuia , din 1998 încoace, KRE a cerut eliberarea a peste 90 de dosare, din care 47 le-au fost înmânate membrilor Comisiei de Verificare din cadrul Eparhiei, fiind adoptate decizii în 55 de cazuri. In 6 cazuri s-a adeverit că unii din preoţii de pe lângă Piatra Craiului au colaborat cu serviciul secret comunist. Numărul cazurilor contradictorii sau neidentificate este mult mai mare.

Sursa: cotidianul Haromszek , nr.6879 din 30.04.2013

Tusvanyos se va focaliza pe anul electoral

Printre temele mai importante ale celei de-a XXIV-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi a Taberei Studenţeşti (care va avea loc în perioada 23-28 iulie) se numără problemele legate de anul electoral 2014 – a comunicat Bozso Imre Lehel, preşedintele Consiliului Maghiar de Tineret (MIT), după consfătuirea de ieri a echipei organizatorice a Tusvanyos.

El a arătat că naturalizarea simplificată, cetăţenia ungară şi problema dreptului la vot s-au numărat şi anii trecuţi printre temele taberei, însă din cauza anului electoral, se va pune un accent mai mare pe această problematică. In anul 2014, în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare şi locale iar în România vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar în ambele ţări vor avea loc alegeri parlamentare.

In tabăra de vară – eveniment cu un trecut de două decenii şi care se leagă de FIDESZ şi PPMT-, personalităţi ale vieţii publice româneşti şi ungare sunt oaspeţi permanenţi. Întrebat fiind dacă în cadrul ediţiei din acest an va fi organizată întâlnirea la vârf maghiaro-maghiară din Transilvania, cu liderii UDMR şi PCM, Bozso Imre a declarat doar atât că organizatorii au această intenţie şi că, dat fiind faptul că acesta nu este un an electoral, se speră că părţile se vor putea aşeza mai uşor la masa discuţiilor.

Manifestarea Tusvanyos va fi organizată de organizaţia-umbrelă de tineret din Transilvania, în comun cu Fundaţia Pro Minoritate-Kisebbsegert din Ungaria. In ultimii cinci ani, de când MIT a preluat activitatea organizatorică din Transilvania, numărul vizitatorilor de la Tusvanyos s-a dublat – a declarat preşedintele MIT. In timp ce în anul 2008 erau mai puţin de 20.000 de vizitatori, anul trecut au fost 40.000 de vizitatori.

Bozso Imre a declarat: activitatea echipei organizatorice, formate din 20 de persoane, este sprijinită de încă 100 de voluntari.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6879 din 30.04.2013

2013 Revista presei maghiare 08 by Dan Tanasă

Tweet