Revista presei maghiare din România 15 mai – 31 mai 2015

June 17, 2015 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1930

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 10 / 15-31.05.2015

Resping legea drapelelor

Din cauza faptului că legea prevede că două unităţi administrative nu pot avea acelaşi drapel, se poate constata că legea nu se referă la drapelul secuiesc – se menţionează în comunicatul de ieri al prezidiului naţional al PPMT. Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat şi el o poziţie fermă în legătură cu legea drapelelor şi i-a cerut printr-o scrisoare preşedintelui Klaus Johannis să retrimită în parlament legea. Potrivit comunicatului partidului popular, legea drapelelor nu soluţionează problema drapelelor şi este revoltătoare şi din prisma faptului că parlamentarii UDMR au anunţat că această normă juridică va face posibilă utilizarea drapelului secuiesc. Norma juridică care aminteşte de simbolurile unităţilor administrative nu poate fi doar restrictivă, din punct de vedere al utilizării drapelului secuiesc. Se afirmă, şi s-a adeverit acest lucru, că norma juridică adoptată pune într-o situaţie imposibilă utilizarea drapelului secuiesc şi va exista bază juridică ce va putea fi invocată cu ocazia persecuţiilor din partea autorităţilor.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7494 din 16.05.2015

Prezentare Szekelyfold

Astăzi, 19.05.2015, începând cu orele 19:00, în Galeria Szekelyfold (str. Tudor Vladimirescu, nr. 5, Miercurea-Ciuc) va avea loc prezentarea noului număr (luna mai) al publicaţiei culturale Szekelyfold. Invitat: Szocs Geza, poet, scriitor laureat al Premiului Kossuth, cu care va vorbi Farkas Wellmann Endre.

Organizatori: Consiliul Judeţean Harghita şi Editura Hargita.

Sursa: cotidianul Hargita Nepe nr. 93 din 19.05.2015

Situaţia minorităţilor nu reprezintă o problemă internă

Situaţia minorităţilor nu reprezintă problema internă a anumitor ţări – este tema abordată de secretarul de stat ungar pentru politică naţională, în cadrul conferinţei internaţionale intitulate Provocările presupuse de protecţia minorităţilor din Europa, desfăşurată ieri, la Budapesta. In cadrul evenimentului derulat în incinta Casei Maghiarilor cu participarea Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Potapi Arpad Janos a evidenţiat: în aprecierea guvernului ungar, organizaţia este un personaj important în sfera validării drepturilor, aceasta contribuind în mod semnificativ, prin activitatea sa de lobby la nivel european, la atragerea atenţiei factorilor decizionali şi a opiniei publice asupra problemelor încă nesoluţionate ale minorităţilor naţionale. Potapi a amintit de al LX-lea congres FUEN, încheiat acum câteva zile, precizând: Ungaria salută în mod special decizia întrunirii, în care organizaţia le cere României şi Slovaciei să aplice cele mai bune practici ale autonomiilor culturale şi teritoriale, care funcţionează în UE, respectiv să ţină cont de valorile istorice, culturale, lingvistice, confesionale şi tradiţionale ale regiunilor. Secretarul de stat a menţionat că unul din elementele de o importanţă deosebită al activităţii FUEN îl constituie iniţiativa cetăţenească europeană, denumită Minority SafePack, prin care vrea ca Uniunea Europeană să adopte norme juridice care intensifică protecţia persoanelor aparţinătoare minorităţilor naţionale şi lingvistice, respectiv care contribuie la aprofundarea diversităţii culturale şi lingvistice a UE. Ungaria susţine iniţiativa şi acordă tot sprijinul posibil în interesul izbutirii acesteia -a semnalat Potapi, adăugând: sunt convinşi că va recunoaşte şi Comisia Europeană că reprezintă părţi indispensabile ale diversităţii culturale şi lingvistice inclusiv minorităţile naţionale, chiar dacă există multe state membre (de exemplu, România şi Slovacia) care nu sunt neapărat de acord cu acest lucru. Hans Heinrich Hansen, preşedintele FUEN, a vorbit despre faptul că există minorităţi, care se află într-o situaţie mai bună, însă există şi unele cărora nu li se acordă deloc atenţie în Europa, politica nu prea le susţine, pentru că nu-şi vede interesul în acest lucru -a constatat Hans Heinrich, menţionând: 40 milioane de oameni trăiesc în minoritate în cadrul UE, adică fiecare al şaptelea cetăţean. Preşedintele FUEN a precizat: ar putea dispărea destul de repede minoritatea care nu dispune de instituţii de învăţământ proprii.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7494 din 20.05.2015

MIERT cere demisia lui Szasz Jeno

Consfătuirea Maghiară de Tineret (MIERT), care grupează organizaţiile de tineret care colaborează cu UDMR, cere demisia lui Szasz Jeno, deoarece conducătorul Institutului de Cercetare pentru Strategie Naţională (NSKI), fostul primar al oraşului Odorheiu Secuiesc, şi-a început programul pescuitul de perle fără implicarea celor vizaţi. Tinerii au reclamat ieri, la Cluj, faptul că NSKI încearcă să îi atragă pe tinerii din diasporă în şcolile de pe Pământul Secuiesc. Szasz Jeno denumise această strategie drept pescuit de perle, însă MIERT îi cere într-un comunicat guvernului ungar să acţioneze pentru ca Institutul de Cercetare să nu împartă fondurile contribuabililor ungari după bunul său plac. In cazul în care NSKI nu poate acţiona în interesul soluţionării adevăratelor probleme ale maghiarilor din Transilvania, Szasz Jeno să demisioneze. In cadrul discuţiilor s-a amintit de faptul că este bine că Budapesta este interesată de destinul diasporei, însă soluţiile să nu fie propuse de cei care nu trăiesc în diasporă. Tinerii doresc ca deciziile strategice să fie luate prin implicarea lor. Potrivit unei ştiri apărute recent, reprezentanţii NSKI au fost prezenţi la sfârşitul lunii aprilie la Mediaş, Sibiu, Blaj şi în judeţul Bistriţa, iar elevii de clasele a VIII-a au fost ademeniţi să meargă în şcolile din Odorheiu Secuiesc. In opinia MIERT, este inacceptabil ca tinerii care trăiesc în diasporă să fie atraşi să plece de pe pământul lor natal, în loc să se caute soluţii pentru dăinuirea lor. Sub semnul ideii fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar, se cere ca prin angrenarea specialiştilor, să fie demarat un dialog despre diasporă pentru remedierea problemelor reale şi pentru utilizarea eficientă a fondurilor destinate în acest scop. Activitatea NSKI a fost criticată în mai multe rânduri de UDMR. In cadrul Comisiei Solidarităţi Naţionale s-au lansat cuvinte dure la adresa lui Szasz Jeno.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7498 din 21.05.2015

Cine are de câştigat?

Legea drapelelor, adoptată săptămâna trecută de parlament, nu asigură utilizarea liberă a simbolurilor secuieşti, nu pune capăt campaniei autorităţilor, nu le oferă soluţii liderilor autoguvernamentali implicaţi în procese din cauza arborării drapelelor albastru -aurii, nu soluţionează aşadar nici una din problemele cu care membrii şi liderii comunităţii de pe Pământul Secuiesc s-au confruntat deja acum câţiva ani. Antal Arpad şi Tamas Sandor au declarat la unison că norma juridică nu asigură utilizarea liberă a drapelului secuiesc. PPMT şi CNS a dezbătut încă de la început norma juridică, însă nici măcar reprezentanţii Partidului Popular Maghiar nu sunt de părere că documentul ar soluţiona situaţia simbolurilor de pe Pământul Secuiesc. Cel mai revoltător în privinţa istoriei legii drapelelor este faptul că se vrea prezentarea drept un succes a unui lucru pe care în cel mai bun caz îl putem numi o semireuşită: documentul reglementează utilizarea simbolurilor localităţilor şi a judeţelor. Drapelele noastre albastru-aurii şi-au îndeplinit principala menire chiar şi persecutate, demontate, puse la colţ: au contribuit la consolidarea mişcării autonomiste, la amplificarea conştiinţei identitare regionale. Acest lucru nu poate fi schimbat de nici o lege, de nici o serie de procese sau de măsuri din partea autorităţilor.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7499 din 22.05.2015, autor Farcadi Botond

Ar strânge fonduri pentru biroul secuiesc de lobby

Asociaţia Szekelyfoldert din Ungaria a venit cu o iniţiativă neobişnuită. Aceasta a propus înfiinţarea unui birou secuiesc de lobby la Bruxelles. Conform scenariului, din donaţiile strânse ar urma să fie creată o reprezentanţă pentru Consiliul Naţional Secuiesc. Scopul biroului ar fi contrabalansarea minciunilor diplomaţiei române, referitoare la aspiraţiile autonomiste de pe Pământul Secuiesc. Asociaţia Szekelyfoldert susţine un vechi proiect al Asociaţiei de Utilitate Publică Erdelyt Jarok din ţara-mamă, care are de asemenea menirea de a susţine activitatea CNS, în sensul că a făcut apel la toate persoanele care se simt obligate faţă de cauza autonomiei, solicitându-le să depună 1% din veniturile lor în contul Asociaţiei Siculitas. Asociaţia Szekelyfoldert face apel în primul rând la participanţii marelui marş al secuilor, solicitându-le acordarea unei donaţii lunare de 1 euro. Apelul semnat de preşedintele Gyorgy Mozes Arpad lansează ideea înfiinţării unui birou de lobby. In opinia sa, prin intermediul donaţiilor s-ar putea oferi un sprijin serios în vederea validării intereselor secuilor, care nu beneficiază de sprijin politic şi material. El este de părere că prin intermediul biroului de reprezentanţă ar putea fi contrabalansată activitatea de decenii a reţelei organizate şi edificate a diplomaţiei române, referitoare la minciunile cosmetizate.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7501 din 26.05.2015

Inscripţia în limba maghiară nu este niciodată o problemă de bunăvoinţă – Interviu cu Kelemen Hunor, preşedinte UDMR

În 16 judeţe locuite de maghiari, UDMR-ul, prin intermediul organizaţiilor sale judeţene şi teritoriale solicită autoguvernărilor locale inscripţionarea a aproximativ 3.000 de monumente maghiare. Conform ordinului elaborat pe perioada mandatului de ministru al lui Kelemen Hunor, denumirea acestora trebuie inscripţionată în mai multe limbi, printre care, şi în limba maghiară. La nivel naţional, primarii trebuie să pună în aplicare ordinul. Asupra acestui lucru atrage atenţia UDMR prin acea listă în limbile română şi maghiară, care, la nivelul fiecărui judeţ, cuprinde o parte a monumentelor maghiare de importanţă naţională (categoria A) şi de importanţă locală (categoria B). Kelemen Hunor, preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a oferit un interviu cu privire la însemnătatea inscripţiilor şi actuala situaţie a procesului de retrocedare a imobilelor. – Ce semnificaţie are pentru comunitate amplasarea inscripţiilor respective? Mă gândesc la faptul că, în 2001, o mare realizare a reprezentat-o indicatoarele de localităţi bilingve. De ce este important acest lucru pentru UDMR? – Din perspectiva limbii materne ambele sunt la fel de importante. O paralelă interesantă: şi după intrarea în vigoare a ordonanţei de guvern, au existat localităţi, în care UDMR-ul a trebuit să solicite expres aplicarea acesteia. Acum nu numai solicităm, ci oferim şi o mână de ajutor în acest sens: pe baza listei naţionale a monumentelor, valabilă în momentul de faţă, am realizat lista denumirilor în limba maghiară şi română a monumentelor maghiare. Indicatoarele de localităţii în limba maghiară semnalează faptul că acolo există şi o comunitate maghiară. In schimb, inscripţia în limba maghiară de pe monumente are o dublă semnificaţie. Semnalează acele valori la care a contribuit şi maghiarimea, pe de altă parte demonstrează că, şi în prezent, fac parte din patrimoniul cultural maghiar. Acestea reprezintă fapte, care nu pot fi ocolite sau ascunse. Chiar dacă există unele obstacole în ce priveşte aplicarea legilor privind minorităţile, aceasta nu ne descurajează. In mai multe rânduri, am constatat şi faptul că, indicatoarele bilingve nu au fost amplasate din cauza faptului că acest lucru este obligatoriu doar în localităţile în care comunitatea maghiară depăşeşte 20 la sută. Dacă există un efectiv mai mic, nu se interzice acest lucru, este nevoie doar de voinţă – aş completa. Dar, la noi aşa se obişnuieşte să se citească legile. Inscripţionarea monumentelor nu depinde de acest procent, în acelaşi timp, consiliul local, judeţean poate solicita inscripţionarea în limba minorităţilor. – In ce stadiu vă aflaţi, în prezent, în cadrul acestei activităţi? Cine, ce are de făcut şi la ce rezultate vă aşteptaţi? – Am însărcinat departamentul cultural al UDMR cu coordonarea activităţii. In judeţele Arad, Bistriţa, Bihor, Alba, Satu Mare şi Sibiu s-a elaborat deja varianta finală a listei cu denumirile în limba maghiară şi română a monumentelor. S în celelalte judeţe, ca prim pas, noi vom expedia lista monumentelor propuse spre a fi inscripţionate, care va fi analizată de experţii locali propuşi de organizaţiile judeţene ale UDMR, iar în momentul finalizării, vor solicita în scris din partea primarilor inscripţionarea şi în limba maghiară a monumentelor respective. Aceasta este o muncă de mare amploare pe care şi-au asumat-o voluntar experţii locali, în acelaşi timp, organizaţiilor locale şi judeţene le revine un rol important în ce priveşte coordonarea activităţii. Rezultatul depinde, decisiv, de localnici. Organizaţia naţională îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin, dar aceasta nu suplineşte cunoaşterea locală, reţeaua de relaţii a localnicilor. Pe deasupra, aici cel mai important este ca inscripţionările să se realizeze faptic, respectiv să cunoaştem acele situaţii în care se încearcă obstrucţionarea demersurilor respective, pe diferite motive. Aş dori să adaug că această listă se va extinde cu alte monumente de importanţă locală, iar conform proiectelor noastre, la finele lunii mai, începutul lunii iunie, în toate judeţele locuite de maghiari vom reuşi să finalizăm prima listă, pe care o vom putea extinde în cele ce vor urma. – In ce fază se află, în prezent, inscripţionarea monumentelor la nivel naţional? Este greu de înţeles de ce autoguvernările locale nu observă utilitatea promovării turistice în mai multe limbi a atracţiilor locale… Aceasta nu reprezintă o practică prea neobişnuită în Europa. Pentru aceasta este nevoie de o lege, ordin ministerial separat? – Intr-adevăr, turismul reprezintă un aspect important, dar în ce ne priveşte, nu acesta a reprezentat punctul de pornire. Dacă ne gândim mai bine, multilingvismul ar trebui să fie firesc şi la noi. Intr-o oarecare măsură, acesta funcţionează la Timişoara, Sibiu sau Braşov. Dar aceasta încă depinde numai de bunăvoinţa administraţiei locale, care nu se evidenţiază în toate privinţele. In Ţinutul Secuiesc, este firesc ca peste tot să vedem inscripţii în limba maghiară, dar, de exemplu, la Târgu Mureş, primarului i se face rău când vede vreun indicator cu denumirea străzii, bilingv. Pe deasupra, este vorba de o persoană care spune ca arborii de pe Aleea Cetăţii să şi i-a fiecare acasă şi să-i pună în vază şi care întreprinde alte demersuri de acest gen. De fapt, ordinul ministerial care prevede inscripţionarea monumentelor garantează, obligă, în anumite condiţii această practică europeană în ce priveşte patrimoniul construit. Dar există exemple pozitive de mai devreme, care demonstrează că în cazul unei interpretări corespunzătoare, nici până acum nu au existat obstacole legale în acest sens. La Cluj-Napoca şi Satu Mare există inscripţii în cinci limbi – printre care şi în limba maghiară – pe numeroase monumente maghiare ale oraşului. La iniţiativa viceprimarului UDMR, Horvath Anna, respectiv, a fostului primar, Ilyes Gyula, au fost amplasate inscripţiile respective încă înainte de a lua fiinţă ordinul respectiv. La Cluj-Napoca, în afară de inscripţia în cinci limbi există o descriere scurtă tot în atâtea limbi a monumentului care îi ajută pe vizitatori în cazul în care doresc să afle mai multe informaţii despre monumentul respectiv prin intermediul telefonului. La Satu Mare, la iniţiativa fostului primar, lângă inscripţiile în limbile română, engleză şi franceză, prevăzute de legile din acea vreme, au apărut şi inscripţii în limbile maghiară şi germană. In prezent, există un cadrul legal concret în acest sens, iar noi ne vom strădui să fie respectat. – Doar o parte a atracţiilor turistice se află în prezent, în proprietatea statului. cealaltă parte a fost retrocedată celor de la care au fost confiscate pe vremea comunismului. In ce proporţie s-a realizat, în prezent, procesul de restituire? La aceasta trebuie adăugat faptul că, măsurile anticorupţie au luat sub lupă şi acest proces, iar în cadrul societăţii există voci care afirmă că au fost retrocedate foştilor proprietari şi valorile muzeale, opere de artă de importanţă naţională. – Vedeţi, dreptul la proprietate este sfânt. Nu poate fi contestat chiar dacă valori semnificative redevin proprietate privată. Pe perioada comunismului nu s-a prea dat importanţă valorii şi semnificaţiei bunurilor confiscate. Erau, pur şi simplu, confiscate, şi atât. Acestea trebuie retrocedate celor de la care au fost confiscate. Această reprezintă îndatorire civică, este condiţia fundamentală a statului de drept. Dincolo de aceasta, există tot felul de opinii, conform cărora biserica romano catolică îşi construieşte un imperiu din proprietatea sa de drept, respectiv se pune întrebarea dacă statului trebuie să i se retrocedeze valori muzeale sau obiecte de artă care nu i-au aparţinut niciodată?! In astfel de condiţii, bineînţeles că populismul ar putea încetini procesul de retrocedare. Dar faptele sunt fapte. Tot un fapt este şi acela că până în 2014, comisia de restituire a retrocedat 1100 de imobile bisericilor comunităţilor minoritare. Acest număr reprezintă doar 60% din bunurile care au fost confiscate. Procesul stagnează odată cu hărţuirea funcţionarilor publici abilitaţi, a căror singură sarcină a reprezentat-o aplicarea legii. Prin punerea la îndoială a dreptului la proprietate pot fi periclitate şi valorile fundamentale ale statului de drept. Nu putem uita acest lucru când formulăm orice poziţii pe această temă. UDMR susţine şi în continuare – în ţară, cât şi în faţa forurilor internaţionale – despăgubirea istorică, sprijinind şi în continuare procesul de restituire, opunându-se limitării dreptului de proprietate şi tuturor măsurilor care îi privează de bunurile lor pe proprietarii de drept ai valorilor respective.

Sursa: cotidianul Hargita Nepe nr. 97 din 26.05.2015, autor Bartha Reka

Stradă Wass Albert la Sfântu Gheorghe

Voluntarii organizaţiei Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au strâns aproximativ 500 de semnături pentru ca şi în oraşul Sfântu Gheorghe să existe o stradă care să poarte numele scriitorului Wass Albert. Varga Laszlo Elod, reprezentantul organizaţiei de tineret, a menţionat în comunicatul său că semnăturile de susţinere au fost strânse în curtea bisericii reformate din Simeria, la sfârşitul săptămânii trecute. Anterior, fuseseră prezenţi în curtea parohiei Szent Gellert şi în curtea bisericii catolice Krisztus Kiraly. Membrii mişcării sunt de părere că în pofida campaniei de calomniere a lui Wass Albert, atitudinea oamenilor este una pozitivă. In comunicatul organizaţiei de tineret se menţionează că acţiunea de strângere de semnături continuă în curţile bisericilor, după care în locuri publice, deoarece este nevoie de peste 4.000 de semnături.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7502 din 27.05.2015

Va exista cât de curând un drapel al judeţului

In momentul în care legea drapelelor, adoptată de Parlament, va apărea în Monitorul Oficial, Consiliul Judeţean Covasna va acţiona şi va oficializa drapelul judeţului -a declarat preşedintele de consiliu, Tamas Sandor, în cadrul şedinţei de ieri a organismului. Preşedintele de consiliu a vorbit despre faptul că a fost elaborată legea care reglementează drapelele unităţilor administrative locale. El a reiterat ideea că autorităţile române aplică dublul etalon. Drapele au putut exista peste tot în România, cu excepţia judeţelor Covasna şi Harghita. Numai aici, pe Pământul Secuiesc, prefecţii au atacat drapelele, iar instanţele au decis în favoarea lor. Drapelele pot fi arborate liber, oriunde. Bedo Zoltan, consilier (CNMT), nu consideră un progres apariţia legii drapelelor, deoarece s-a ajuns ca până şi utilizarea drapelelor să fie supusă unor norme. In baza principiului democraţiei, ceea ce nu este interzis de lege reprezintă cale liberă într-o ţară normală. L-a întrebat pe parlamentarul Marton Arpad, prezent la şedinţă, ce face UDMR în privinţa legalizării utilizării drapelului secuiesc. Parlamentarul a declarat că din câte ştie, PCM va elabora un proiect de lege în această chestiune, iar în momentul în care va fi gata, el îl va semna şi îl va înainta în parlament.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7504 din 29.05.2015, autor Szekeres Attila

Am adus o sabie însângerată

Am adus sabia însângerată, stimaţi cititori! Patria Secuiască este în pericol. Este în pericol nu numai patria, ci şi singura sursă de informare independentă a secuimii, Szekely Ido! Szekely Ido este o publicaţie independentă care nu este purtătoarea de cuvânt a altora, ci a luptei autonomiste. Sprijiniţi lupta secuimii pentru obţinerea autonomiei!!! In cazul în care fiecare parohie ar face un abonament pentru un singur număr din Szekely Ido, ar fi asigurată continuitatea luptei care nu poate fi asumată pe deplin de nici o publicaţie maghiară, deoarece conform informaţiilor pe care le deţinem, Szekely Ido este singura publicaţie independentă din Transilvania. Noi, redactorii publicaţiei, afirmăm că nu cedăm în faţa nici unor instrucţiuni ale serviciilor secrete! Publicaţia noastră doreşte să fie şi o susţinătoare a maghiarilor din diasporă. Nu putem aştepta ajutor nici din partea Budapestei, nici din partea Bucureştiului. Actuala conducere a Consiliului Naţional Secuiesc efectuează acţiuni militare demilitarizatoare pentru secui, pentru ca aceştia să obosească, să se sature de luptă şi de identitatea secuiască!

Sursa: publicaţia bilunară Europai-Ido nr. 12 din 30.05.2015, autor Horvath Alpar

Despre colina sub formă de balaur, inclusiv în cadrul administraţiei locale

Ştim noi foarte bine, să nu creadă nimeni că suntem nişte proşti: colina sub formă de balaur este doar un pretext, a fost născocită doar ca să obtureze grupul statuar Mihai Viteazul – este obiecţia formulată în cadrul recentei şedinţe a administraţiei locale din Sfântu Gheorghe, de Rodica Pârvan, consilier social-democrat. Consilierul, cunoscut pentru discursurile sale cu caracter naţionalist, a precizat că îşi ridică glasul în numele unui grup de alegători, deoarece nu înţeleg sensul lucrărilor de extindere a parcului , în condiţiile în care ar exista lucrări mult mai importante pentru oraş, exemplul adus în acest sens fiind Hotelul Bodoc. In replică, primarul Antal Arpad şi-a reiterat argumentele formulate anterior cu privire la pieţele cu caracter etnic, adăugând că, în ceea ce priveşte Piaţa Mihai Viteazul, şi-a demonstrat respectul faţă de comunitatea românilor din oraş, având în vedere că statuia şi zona din jurul acesteia arată mult mai bine decât acum şapte ani, la începutul primului său mandat . Antal Arpad a mai menţionat: prin construirea preconizatei pieţe centrale încearcă de fapt să continue linia directoare privind dezvoltarea oraşului, urmărită preliminar intervenţiei comuniste. In felul acesta, statuia nu se va mai vedea de la teatru, iar comunitatea românilor nu va avea un loc în care să sărbătorească ziua de 1 decembrie – a continuat consilierul social-democrat. De ce ar trebui remarcată statuia de la teatru? – a întrebat primarul. Iar în ceea ce priveşte sărbătorirea, a existat şi până acum un spaţiu suficient de mare în faţa statuii şi pe strada Gabor Aron, porţiunea respectivă nu se va reduce nici în cele ce urmează. Nu se putea organiza o dezbatere publică pentru a-i consulta şi pe localnici? – a continuat consilierul. In presa de limbă maghiară şi cea de limbă română, inclusiv pe internet, a fost anunţată dezbaterea publică pe tema colinei sub formă de balaur, iar pe de altă parte, hotărârea privind extinderea parcului a fost votată inclusiv de doamna consilier – a răspuns edilul. Există prea mulţi balauri în acest oraş, cel ridicol din faţa magazinului universal, apoi cel nou, care este prea mic, nu este sub nicio formă demn de dimensiunea oraşului Sfântu Gheorghe, iar acum această colină – a continuat consilierul. Mi-e îmi plac ambele opere de artă – a răspuns primarul – evident, în secolul al XXI-lea nu pot fi create statui la fel cum erau cele din secolul al XVI-lea, iar colina va fi interesantă, copiii se vor putea sui pe ea . Las că ştiu eu, colina va fi construită doar ca să nu se mai vadă statuia. Consilierul şi-a epuizat argumentele şi şi-a încheiat şirul de comentarii nu pentru că Antal ar fi menţionat că, atunci când statuia de bronz a lui Mihai Viteazul a fost ridicată în Sfântu Gheorghe, locuitorii oraşului nu au fost întrebaţi ce părere au despre acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7505 din 30.05.2015, autor Vary O. Peter

Sf. Gheorghe

16.06.2015Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

CESCH 2015 Revista Presei Maghiare 10 by Dan Tanasă

Tags: , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România 15 mai – 31 mai 2015"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-15-mai-31-mai-2015/