Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita. 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 20 / 15-31.10.2015

Nr. 21 / 01-15.11.2015

Atac sincronizat împotriva maghiarimii / Tokes solicită protecţie

La Bruxelles Tokes Laszlo a cerut protecţia Parlamentului European pentru comunitatea maghiară din România. Europarlamentarul Tokes Laszlo a luat cuvântul, miercuri seară, în cadrul şedinţei de la Bruxelles a Parlamentului European, în contextul noului şir de atacuri împotriva autodeterminării maghiare din Transilvania. Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a atras atenţia puterii legislative a UE asupra faptului că nu demult, Emil Boc, primarul din Cluj, a refuzat – în semn de respingere a aşa-numitei autonomii pe criterii etnice – acordarea autorizaţiei pentru amplasarea unui banner trilingv de promovare a autonomiei transilvănene. Recenta întâlnire la vârf a organizaţiei extremiste, şovine a românilor de pe Pământul Secuiesc a pretins prezenţa mai intensă a organelor statului român – forţele de ordine publică şi armata – pe Pământul Secuiesc, cu populaţia majoritară maghiară, ocazie cu care Mircea Duşa, ministrul apărării, a lansat un atac ameninţător la adresa aspiraţiilor autonomiste secuieşti – a relatat Tokes. Europarlamentarul a amintit şi de faptul că în raportul său pe anul 2014, Serviciul Român de Informaţii (SRI) – conform formulării lui Tokes: după metoda Securităţii, fosta poliţie secretă a dictatorului Nicolae Ceauşescu – consideră şi acum ca surse de risc la adresa securităţii naţionale comunitatea maghiară din Transilvania de un milion şi jumătate de membri, respectiv revendicările sale legitime privind autonomia şi propriile drepturi. In opinia lui Tokes, noua propagandă şi instigare antimaghiară din partea puterii se adresează probabil mişcării în masă din 24 octombrie, organizată de CNS. Am cerut protecţie pentru maghiarimea din România, supusă ameninţărilor! – a subliniat Tokes în alocuţiunea sa.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 200 din 16.10.2015

Lamentaţiile minorităţii

Membrii opoziţiei române din cadrul consiliului local din Sfântu Gheorghe meditează de luni de zile asupra modului în care ar putea să împiedice ca oraşul, în care locuiesc şi ei de la un timp, să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Nu demult au putut fi votate, în cadrul unei şedinţe extraordinare a consiliului, propunerile pentru perioada 2016-2022 privind viaţa culturală. Si cum se întâmplă de obicei, ombudsman-ul autodesemnat a vorbit emoţionat despre nemulţumirile sale dureroase cu privire la faptul că cei 11.000 de români din oraş nu au fost întrebaţi dacă îşi doresc sau nu această titulatură . A reieşit din nou că ei nu şi-o doresc. Iar noi putem trage şi pentru a suta oară concluzia că nu doresc niciun fel de autoedificare pe viitor, dat fiind faptul că ei, românii, sunt în minoritate, deocamdată. Mai demult, oratorul nostru a afirmat – în semn de apărare – în cadrul consiliului: vom vedea cine va fi aici, peste 30 de ani, în majoritate. Atunci am menţionat cu modestie: nu-i sigur că românii, ci probabil ţiganii vor forma majoritatea superioară, dacă lucrurile vor merge tot aşa. Cu ocazia întrunirii la care am votat colaborarea dintre Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc în proiectul european, oratorul nostru s-a plâns din nou că ei, românii care trăiesc deocamdată în minoritate, de ce nu au fost consultaţi? Ce se va întâmpla cu noi aici? – s-a formulat pentru a suta oară. De 35 de ani trăieşte doamna consilier în Sfântu Gheorghe, şi se tot văicăreşte. S-o întreb în numele meu: de ce nu s-a întors până acum pe pământul ei natal, dacă aici are parte de o asuprire dramatică? Pentru titlul de capitală candidează şi oraşul Craiova. Care este părerea opoziţiei noastre eterne, cicălitoare în această privinţă?

Sursa: cotidiaul Szekely hirmondo nr. 200 din 16.10.2015, autor Czego Zoltan

Decretele Benes, în faţa Parlamentului European

Comisia de Petiţii a Parlamentului European a admis o nouă petiţie cetăţenească, care încearcă să atace decretele Benes – a anunţat ieri, Csaky Pal, europarlamentar sub culorile Partidului Comunităţii Maghiare, unul din vicepreşedinţii comisiei. După petiţia înaintată acum trei ani, a fost depus un nou document, care atrage atenţia asupra chinurilor la care au fost supuşi, după al doilea război mondial, membrii comunităţii maghiare din Slovacia – a amintit politicianul. Din comunicatul lui Csaky reiese că a reuşit să realizeze ca comisia de petiţii să nu respingă petiţia fără o dezbatere de fond, ci el a cerut chiar precizarea argumentelor de specialitate ce figurează în documentul înaintat şi a arătat că trebuie luată în considerare şi opinia formulată anul trecut de comisia juridică a PE, care evidenţiază: în cazul în care există şi în zilele noastre prejudicii resimţite în urma decretelor, şi care pot fi şi dovedite, acestea trebuie remediate pe viitor. Comisia de Petiţii a Parlamentului European va organiza anul viitor o dezbatere de fond pe marginea petiţiei.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7625 din 17.10.2015, autor Farkas Reka

Szili şi autonomia

Dacă vrem să izbutim, cauza autonomiei nu poate ajunge în captivitatea politicii de partid – a afirmat Szili Katalin, însărcinat al guvernului ungar, în cadrul şedinţei delegaţilor CNMT, desfăşurată la Târgu Secuiesc. Szili a atras atenţia: elaborarea concepţiei de autonomie reprezintă nu sarcina ei, ci a persoanelor abilitate. Atunci când mi s-a încredinţat sarcina să mă ocup – în calitate de însărcinat al guvernului – de maghiarimea de peste hotare, mulţi au considerat că elaborarea concepţiilor de autonomie este o sarcină ce-mi revine mie. Aceasta nu reprezintă sarcina mea, ci este a celor care doresc să dăinuie şi să izbutească pe propriul pământ natal – a spus fosta preşedinte a Parlamentului ungar. Aceasta a adăugat: având în vedere că suntem în UE, îşi poate formula cu curaj şi maghiarimea pretenţiile cu caracter de păstrare a identităţii, pentru că asumarea europeneismului nu exclude identitatea naţională. Suntem la jumătatea drumului după schimbarea de regim, astăzi deja este necesar să depunem pe masa Europei documentele care reprezintă formularea acestora – a afirmat politicianul. Sarcina mea este să ajut – dincolo de graniţe, acasă şi în Europa – formarea comună şi unitară a voinţei organizaţiilor civile şi politice.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 201 din 19.10.2015, autor Bartos Lorant

O nouă mişcare la orizont: Consiliul Autodeterminării Secuieşti

În Ținutul Secuiesc s-a înfiinţat o nouă mişcare sub denumirea Szekely Onrendelkezesi Tanacs (Consiliul Autodeterminării Secuieşti). Gruparea se consideră o mişcare la fel cum a fost la vremea respectivă şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), de activitatea căruia membrii SZOT sunt total nemulţumiţi. Despre scopuri Unul dintre membrii fondatori ai SZOT a vorbit cotidianului Csiki Hirlap despre scopurile şi înfiinţarea mişcării. Consiliul autodeterminării s-a înfiinţat ca o mişcare, la fel ca şi Consiliul Naţional Secuiesc la vremea respectivă – a spus Csiby Karoly, profesor universitar pensionar, membru fondator al Consiliului Autodeterminării Secuieşti. Conform lui Csiby, care îndeplineşte şi sarcinile de purtător de cuvânt al SZOT, CNS, înfiinţat în urmă cu 10 ani şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), au formulat scopuri foarte atractive şi credibile. Au trecut mai mult de 10 ani, dar nu s-a realizat nici unul din scopurile CNS. La fel ca şi din scopurile UDMR. Deoarece poporul este hrănit cu oase de cauciuc ridicole, a apărut hotărârea că trebuie să acţionăm – a spus acesta, apoi şi-a exprimat imediat opinia în legătură cu acţiunea de aprindere de focuri de veghe, de sâmbătă, a CNS. Focurile de artificii ridicole sunt demonstraţii de circ. Focurile de veghe, focurile de alarmă au avut funcţii pe deplin îndreptăţite în viaţa strămoşilor noştri: atenţionau că vine inamicul, de aceea trebuie să se ia armele şi să se apere satul. Convocarea adunării naţionale secuieşti In hotărârea Adunării Naţionale Secuieşti de la Ditrău, din 2006, se spune că, dacă nu se ajunge la o înţelegere cu guvernul român în problema autonomiei, trebuie convocată Adunarea Naţională Secuiască, care să decisă în legătură cu modul de valorificare a dreptului la autodeterminare, dar faţă de aceasta, nici măcar nu au început negocierile cu puterea românească. O vreme CNS a mai ros osul de cauciuc al autonomiei, pe care UDMR îl roade de 25 de ani cu promisiunea autonomiei, apoi a tăcut. Noi nu trebuie să urcăm pe scenă ca o nouă mişcare bazată pe o bază ideologică, cu scopuri noi, ci scopul nostru de bază este acela de a ne reîntoarce la scopul original, pe care CNS la urmat foarte consecvent până la adunarea de la Ditrău – a subliniat Csiby Karoly. Ca un pas concret, acesta a nominalizat convocarea unei noi adunări naţionale secuieşti, care îi opinia sa, trebuie să decidă care formă de autodeterminare va fi aleasă de secuime. Acest lucru nu dorim să îl decidem noi, noi doar am dori să readucem reprezentarea publică, ce administrează soarta secuimii – pe care o îndeplineşte CNS – la scopurile iniţiale. De altfel, şedinţa de constituire a Consiliului Autodeterminării Secuieşti a avut loc pe 9 octombrie, la Ciumani, în cadrul căreia membrii fondatori au adoptat documentul de înfiinţare a organizaţiei şi statutul acesteia.

Sursa: cotidianul Csiki Hirlap nr. 203 din 20.10.2015, autor Kozan Istvan

Cocoşul pe mormanul de gunoi

Noua piaţă centrală a oraşului Sfântu Gheorghe nu va putea fi realizată în întregime până la sfârşitul anului. Colina în formă de balaur nu va putea fi construită, deoarece proiectul monumental îl deranjează pe prefect. Mai mult ca sigur că se teme de faptul că din geamul său trebuie să se uite zilnic la un monstru verde. Se uită mai degrabă la mormanul de pietriş, la grămada de pământ şi se gândeşte că măcar acestea nu reprezintă un pericol. Apare în rolul Sfântului Gheorghe care a omorât balaurul. Adevărat este faptul că el nu ar învinge balaurul cu sabia, ci prin intermediul hârtiilor. Prefectul nu obstrucţionează construirea colinei în formă de balaur din proprie iniţiativă. Spiritele rele i-au spus că această construcţie nu are nici un alt scop decât să acopere statuia lui Mihai Viteazul. Astfel doreşte conducerea vicleană a oraşului să separe centrul istoric al oraşului de piaţa română şi să mascheze, în faţa celor care se plimbă, monumentul marelui erou român. Nu s-ar întâmpla nimic altceva decât că ar exista o linie firească de demarcaţie între centrul oraşului şi casa de cultură creată pe vremea socialismului. Nu este vorba despre un zid care să se întindă până la ceruri, este vorba doar despre o colină de câţiva metri, care este mai degrabă un hotar simbolic, nu o construcţie care acoperă orice. Tovarăşul Lăcătuşu şi ai lui au vorbit în faţa lumii despre noul atentat pregătit împotriva românilor şi astfel era de aşteptat ca omul lor pus într-o funcţie înaltă să intervină. Spaţiul său de mişcare s-a dovedit a fi limitat în acest caz şi astfel a atacat studiul de fezabilitate şi planul urbanistic zonal, reclamând că proiectul realizat în vederea amenajării spaţiului verde nu a fost aprobat de către ministerul apărării, ministerul de interne şi de Serviciul Român de Informaţii. Țară absurdă cu legi absurde, pe care micul baron local le interpretează într-un mod şi mai absurd. În România europeană a secolului XXI, consiliul ales al unui oraş nu poate decide unde plantează copaci, unde amenajează o colină, unde amplasează o statuie, aceste lucruri putând fi înfăptuite doar dacă sunt aprobate de organizaţiile represive centrale. Potrivit interpretării prefectului nostru, este vorba despre democraţia română contemporană, de autoguvernare română autentică. Mai mult ca sigur că mai devreme sau mai târziu, cu trecerea anilor, instanţa va prevede că (şi) cea mai nouă obstrucţionare din partea prefectului a fost nelegitimă. Până atunci noul centru al oraşului Sfântu Gheorghe nu va putea fi realizat definitiv. Va fi o pată de ruşine care va indica zi de zi la ce foloseşte prefectura. Noi, localnicii, putem să mai ajutăm cu câte o găleată plină de gunoi, pentru ca mormanul să mai crească iar prefectul să simtă la propriu faptul că el este cocoşul pe mormanul de gunoi.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7627 din 20.10.2015, autor Farkas Reka

Se pregătesc de aprinderea focurilor de strajă

In Trei Scaune de Sus, în cinci puncte de hotar şi anume în localităţile Ghelinţa, Ojdula, Lemnia, Breţcu şi Estelnic vor fi aprinse sâmbătă focuri de strajă -a declarat Peter Janos, vicepreşedintele CNS, unul din organizatorii principali. Peter Janos a mai declarat că începând de ieri au distribuit şi distribuie broşuri în toate cele cinci localităţi, popularizând astfel acţiunea de mare amploare a CNS . In fiecare localitate de hotar va exista câte un punct de adunare. Cei din Catalina şi din Cernat sunt aşteptaţi să sosească la Ghelinţa, cei din Turia şi o parte a locuitorilor din Bixad şi din Târgu Secuiesc sunt aşteptaţi la Ojdula. In Lemnia sunt aşteptaţi cei din Sânzieni şi din Mereni şi o parte a locuitorilor din Târgu Secuiesc. In Breţcu sunt aşteptaţi de asemenea locuitori din Târgu Secuiesc. Aici vor sosi şi motociclişti. In Estelnic se vor duce locuitorii din Poian şi o parte a locuitorilor din Târgu Secuiesc. Vicepreşedintele a prezentat de asemenea şi programul punctelor de adunare: între orele 17:30-18:30, preoţii bisericilor istorice maghiare vor ţine slujbe ecumenice, evenimente care se vor încheia cu intonarea imnurilor noastre. De la ora 18:30 se va da citire petiţiei redactate cu această ocazie de către CNS şi între 18:45-19:00 vor fi aprinse focurile de strajă, urmând ca toate sursele de lumină să fie îndreptate spre cer. Acţiunea de iluminare va dura 15 minute. Începând de la orele 19:00 vor avea loc programe culturale. Manifestarea trebuie să se încheie în fiecare loc la ora 23:00. De la Peter Janos am mai aflat faptul că lanţul de lumini va fi imortalizat prin satelit cu ajutorul Oficiului ungar de cercetare spaţială.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7627 din 20.10.2015, autor Iochom Istvan

Autonomie da, independenţă nu

In cadrul congresului Partidului Popular, a avut loc adoptarea unei hotărâri privind integritatea teritorială a statelor membre ale UE şi apărarea suveranităţii naţionale a acestora. Proiectul înaintat de Partidul Popular conservator, care guvernează în Spania, arată faptul că dreptul internaţional nu recunoaşte autodeterminarea liberă în cazurile în care aceasta înseamnă samavolnicie şi subminează integritatea teritorială într-o ţară independentă. Aspiraţia la o autonomie mai largă este un drept democratic, însă exprimarea scindării unilaterale depăşeşte legitimitatea. In hotărâre nu se face o nominalizare, dar este clar că se face referire la Catalonia. UDMR apreciază faptul că în document a fost inclusă legitimitatea aspiraţiilor autonomiste din interiorul statelor membre, recunoaşterea formelor de autonomie care funcţionează la nivel european.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7630 din 23.10.2015

Zeci de mii de persoane au luminat Pământul Secuiesc

Acţiunea aprinderii focurilor de strajă a fost catalogată de Consiliul Naţional Secuiesc drept una de mare amploare, care a cuprins întreg Pământul Secuiesc. Primul pas făcut în contextul rememorării tradiţiilor militare secuieşti stimulează fiecare participant pentru a ajunge şi în felul acesta mai aproape de scopul stabilit: de autonomia teritorială a Pământului Secuiesc -se menţionează în comunicatul consiliului, emis ieri. Atenţia ageră a autorităţilor a fost observată sâmbătă, în primul rând în judeţul Mureş. Au încercat să obstrucţioneze acţiunea şi în Gheorgheni, unde au fost confiscate lemnele donate de către o persoană fizică. Nu au putut fi realizate înregistrări din aer. Din cauza vremii nefavorabile, nu s-a permis ca avionul de mici dimensiuni să decoleze la Braşov. In localităţile situate la marginea Pământului Secuiesc, în sute de locuri au fost aprinse focuri de strajă, prin care locuitorii au cerut dreptul regiunii la autoguvernare. In pofida vremii nefavorabile, în 68 de locuri au fost aprinse focuri de strajă şi, potrivit estimărilor, zeci de mii de persoane au participat la această acţiune. Cei mai mulţi participanţi au fost localnici, însă au sosit oaspeţi şi din localităţile din interiorul Pământului Secuiesc. In scaunul Mureş au fost aprinse focuri de strajă în 16 locuri de adunare. La Sovata, aproape 2.000 de persoane au participat la slujba ecumenică, după care au ascultat proclamaţia. In localitatea Gheorghe Doja, graniţa vestică a Pământului Secuiesc, Izsak Balazs, preşedintele CNS, a prezentat proclamaţia manifestării. Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, a transmis mesajul zonei Partium şi a Transilvaniei interioare: Trăim vremuri în care este nevoie de aprinderea focurilor de strajă. In scaunul Odorhei, în localitatea Daia s-au adunat peste 500 de persoane. In scaunul Ciuc, focurile de strajă au fost aprinse în 10 comune. In apropiere de Cinod, focul de strajă a fost înconjurat de etnograful Nagy Balazs şi de familia sa, alături de care s-au aflat şi localnici. Nu au sosit ştiri legate de tulburarea liniştii publice în cadrul acţiunii de luminare a Pământului Secuiesc. Din cauza vremii nefavorabile, nu au putut fi realizate imagini din aer – se menţionează în comunicatul CNS.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7632 din 26.10.2015, autor Farkas Reka

Petiţia de la Șumuleu Ciuc

Noi, membrii fondatori ai Consiliului Autodeterminării Secuieşti considerăm că a venit momentul ca lupta dusă pentru dăinuirea comunităţii Naţionale Secuieşti şi pentru realizarea aspiraţiilor legate de autodeterminare să se reîntoarcă, în privinţa popoarelor/ naţiunilor, pe drumul autodeterminării asigurat de către dreptul internaţional, pe acel drum care se bazează pe sistemul societăţii secuieşti şi pe legislaţia sa internă. Secuii sunt băştinaşi în locul lor de domiciliu şi dispun de peste 1000 de ani de toate condiţiile statalităţii, au un teritoriu pe care l-au apărat cu propria lor armată şi cu sângele lor propriu, şi-au creat propriul lor sistem constituţional, cultură şi scriere proprie şi dispun de imn, drapel şi stemă. Secuii, ca şi cea mai fidelă conaţiune a naţiunii ungare, trebuie să decidă în legătură cu propriul lor destin, aflându-se în posesia dreptului la autodeterminare. Facem apel la toţi cei care în ultimii 1000 de ani au avut strămoşi secui sau care pot fi consideraţi secui sau şi-au asumat această identitate, să sprijine aspiraţiile noastre! Tocmai din această cauză, această petiţie se adresează nu numai poporului Pământului Secuiesc istoric, ci şi maghiarilor care nu mai sunt consideraţi secui din cauza schimbării domiciliului lor, cum ar fi de exemplu maghiarii din zona Tisa-Criş-Someş; cei care au fost nevoiţi să se refugieze de pe Pământul Secuiesc istoric (de exemplu ceangăii, secuii bucovineni, cei care trăiesc în momentul de faţă pe teritoriul Ungariei sau maghiarii din zona Arieş. Hotărârea din 18 iunie 2006 a Adunării Naţionale Secuieşti de la Ditrău prevede în articolul 3/IV faptul că în măsura în care nu se va ajunge la o convenţie cu guvernul român în problema autonomiei, este necesară convocarea Adunării Naţionale Secuieşti, pentru ca aceasta să decidă în legătură cu modalitatea de validare a dreptului naţiunii secuieşti la autodeterminare. Ținând cont de faptul că această hotărâre este o formă de exprimare a voinţei poporului, aceasta are un caracter obligatoriu pentru toţi secuii. Naţiunea secuiască, conform tradiţiilor sale istorice, trebuie să se adune din nou la nivel de reprezentanţă publică, să îşi facă auzit glasul în cadrul unei adunări naţionale, să decidă în legătură cu propria sa soartă, să decidă dacă doreşte să fie în continuare o minoritate cu spirit de turmă care scade vertiginos din punct de vedere numeric sau dacă alege una din căile consecvente ale autodeterminării. Dat fiind faptul că strămoşii noştri au înfiinţat un sistem social exemplar, o democraţie exemplară pe care le-au aplicat timp de secole – nemaiîntâlnite până în momentul de faţă în Europa – propunem Uniunii Scaunelor Secuieşti ca ziua de 23 noiembrie să fie declarată Zi a Constituţionalităţii Secuieşti şi a Autodeterminării Secuieşti. Ziua de 23 noiembrie să fie în fiecare an Sărbătoarea Naţională a Secuilor! In vederea îndeplinirii acestor scopuri, Consiliul Autodeterminării Secuieşti a organizat în 9 octombrie 2015 la Ciumani şedinţa sa constitutivă în cadrul căreia membrii fondatori au adoptat în unanimitate Documentul fondator al organizaţiei şi Regulamentul de bază şi au formulat textul Petiţiei. Adunarea generală fondatoare a Consiliului Autodeterminării Secuieşti propune convocarea adunării generale a Uniunii Scaunelor Secuieşti pentru ca aceasta să facă propuneri şi să adopte hotărâri în spiritul obiectivelor înaintate de Consiliul Scăunal Principal, în vederea realizării unui recensământ intern din care să reiasă câţi secui trăiesc în lume şi în vederea convocării Adunării Naţionale Secuieşti Constituante. Adunarea generală constituantă a Consiliului Autodeterminării Secuieşti dispune proclamarea festivă la Sumuleu Ciuc a Petiţiei din Șumuleu Ciuc, la Capela Salvator, în data de 17 octombrie 2015. Trebuie să alegem: autorenunţare sau autodeterminare! Naţiunea secuiască ajunsă în pericol nu are altă cale de ieşire decât trezirea, deşteptarea şi adoptarea unei poziţii curajoase, asemeni strămoşilor noştri! Dorim un Pământ Secuiesc liber care să poată decide în legătură cu propriul destin! 25 octombrie 2015 Membrii fondatori şi noii membri ai Consiliului Autodeterminării Secuieşti.

Sursa: publicaţia bilunară Szekely Ido nr. 23 din 31.10.2015

Distincţie acordată lui Kiraly Karoly

Fostul politician Kiraly Karoly, fost prim-secretar al judeţului Covasna, a primit din partea preşedintelui ungar, Ader Janos, Ordinul de Merit Crucea Mijlocie cu Stea. Distincţia i-a fost conferită de preşedinte în semn de recunoştinţă pentru lupta dusă în interesul autodeterminării şi al drepturilor maghiarilor din Transilvania. Distincţia i-a fost înmânată lui Kiraly K., în vârstă de 85 de ani, de vicepreşedintele parlamentului, Lezsak Sandor, ieri, în Parlament. Kiraly Karoly a fondat în anul 1993 Fundaţia Szekely Faluert, care a sprijinit cu utilaje agricole satele secuieşti, a sprijinit bisericile, organizaţiile civile, politice şi de tineret, familiile numeroase şi vârstnicii. In cadrul festivităţii de ieri, din Parlament, Leszak Sandor a vorbit despre lupta politicianului maghiar din Transilvania, despre consecvenţa sa. Kiraly Karoly a declarat că tot ceea ce a făcut a fost în slujba maghiarilor din Transilvania, pentru prietenia româno-maghiară.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7639 din 03.11.2015

Nu este posibilă o edificare durabilă bazată pe furie

Temele dezbătute în cadrul şedinţei de sâmbătă a Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) din cadrul UDMR au fost strâns legate de evenimentele petrecute zilele trecute în România. Preşedintele Kelemen Hunor a accentuat: România nu mai este o ţară lipsită de consecinţe, de asemenea, acesta a atenţionat: nu este posibilă o edificare durabilă bazată pe furie. CRU şi-a ales preşedintele, Biro Rozalia, senator din judeţul Bihor, a obţinut un nou mandat de patru ani. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor a apreciat situaţia politică din România, precizând: evenimentele petrecute în ultima perioadă au arătat că România a încetat să mai funcţioneze ca o ţară fără consecinţe. Astăzi, România este o ţară furioasă. Acolo, unde există furie, intenţia nobilă se poate transforma uşor într-una devastatoare. Acolo, unde este furie, nu există nuanţe, totul e alb sau negru, şi nu este posibilă o edificare durabilă bazată pe furie. Sarcina noastră este să susţinem nu furia sălbatică, ci intenţia de remediere a lucrurilor – a formulat Kelemen Hunor. Edificarea poate fi continuată doar dacă nu punem sub semnul îndoielii instituţiile structurii parlamentare democratice – a spus Kelemen Hunor. Acesta a adăugat: trebuie modificat nu sistemul instituţional implementat în ultimii 25 de ani, ci modul de a face politică. In aprecierea preşedintelui UDMR, ar trebui constituită a adunare constituantă, care să adopte, pe lângă noua constituţie, şi anumite reforme în domeniile care funcţionează deficitar în momentul de faţă. Kelemen Hunor a atenţionat: le pretind politicienilor şi oamenii ieşiţi în stradă să respecte legile. Kelemen a menţionat: nu poate accepta nici UDMR că, în cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, nu este aplicată, deja de patru ani, legea care prevede independenţa liniei de predare în limba maghiară. Kelemen a pomenit şi de acordul de colaborare ce ar urma să fie încheiat cu reprezentanţii PCM. In opinia lui Kelemen, acest acord ar putea fi în beneficiul comunităţii maghiare. Pentru funcţia de preşedinte al CRU au existat doi candidaţi: Biro Rozalia a obţinut 98 de voturi, iar contracandidatului ei, Budai Richard, preşedintele organizaţiei din Bucureşti a UDMR, i-au fost acordate 38 de voturi. In cadrul şedinţei a fost adoptat şi regulamentul privind candidaturile pentru alegerile autoguvernamentale din anul viitor. Noutatea este aceea că toţi candidaţii UDMR vor fi nevoiţi să depună o declaraţie, în care îşi asumă că va valida, în cadrul administraţiei locale, drepturile lingvistice, iar în ceea ce priveşte eventualele modificări în structura sistemului de învăţământ în limba maghiară, se va consfătui cu persoanele abilitate – la nivel judeţean şi naţional – din cadrul UDMR.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7644 din 09.11.2015

Autonomia

În pofida disputelor, orice om – care cunoaşte puţin istoria Ținutului Secuiesc – recunoaşte: ideea moştenirii secuieşti este adânc înrădăcinată în conştiinţa secuimii. Acest sistem juridic specific a însemnat că, proprietatea funciară dobândită trebuie să rămână în proprietatea comunităţii, chiar dacă drepturile exercitate asupra acesteia sunt împărţite inegal (între mai bogaţi şi mai puţin bogaţi, primipilii şi secuii de rând). Atunci când conştientizăm graniţele Ținutului Secuiesc, conştientizăm această moştenire. Desigur, prin iluminarea graniţelor nu reobţinem moştenirea secuiască, dar afirm că, cu minte, prin răspunsuri isteţe date la provocările epocii, aceasta poate fi reobţinută. Spun acest lucru intrând în dispută cu cei care afirmă că, guvernul român nu va adopta niciodată legi care să dea regiunii Ținutul Secuiesc atribuţiile specifice autonomiei teritoriale. Cred că, iniţiativele autonomiste şi exemplele practice demonstrează că, autonomia poate fi realizată şi dacă nu sunt legi pentru aceasta. Dacă aş enumera exemple care să nu fie doar una-două, ci sute, atunci am putea spune: ne-am luat soarta în mâini şi ne-o formăm în favoarea noastră. Să servească drept exemplu o localitate, acolo unde primarul este un bun gospodar, care are un curaj şi o pregătire corespunzătoare pentru a căuta resurse financiare, astfel construieşte drumuri, există locuinţe de serviciu pentru medic, profesor şi funcţionează un sistem de asistenţă socială, se îngrijesc de bătrâni şi copii. Acestea sunt satele secuieşti tradiţionale ale secolului 21. Ca un exemplu, aş aminti Remetea. Apoi sunt acele ateliere spirituale care au câte un susţinător în câte un întreprinzător bogat. Tot ca o unitate de măsură aş aminti şirul Szekely Konyvtar (n.n. Biblioteca secuiască), ajuns la volumul 34 şi pe susţinătorii acestuia. Dacă ar trebui să vorbesc despre cultură, atunci aş aminti viaţa muzicală din Ținutul Secuiesc, deoarece orchestrele de cameră ale oraşelor secuieşti dau concerte de un nivel înalt: vezi Orchestrele de Cameră Georgius şi Csiki. Sau există Fundaţia LAM, ca instituţie de credit, care a demonstrat că nu este neapărată nevoie să ajungi în plasa băncilor. Aş putea aminti asociaţii de gospodari ce funcţionează bine, composesoratele, comunităţile săteşti. Iniţiative autonome care au succes nu pentru că au primit un capital uriaş din care să construiască, să înfiinţeze instituţiile care să servească binele comunităţii, ci au succes pentru că au fost oameni care să se aşeze în fruntea unei iniţiative şi nu au întrebat ce câştigă din aceasta. Dacă aş putea, aş lansa un concurs intitulat Iniţiative comunitare de succes pentru un Ținut Secuiesc autonom şi aş asigura tuturor posibilitatea să se prezinte. Trebuie să credem în moştenirea noastră, iar sarcina noastră este aceea de a o păstra şi îmbogăţi!

Sursa: cotidianul Csiki Hirlap nr. 218 din 10.11.2015

Lumi paralele

Prefectul nostru lucrează. Dacă nu atacă hotărârile autoguvernărilor maghiare, nu se luptă cu drapelul secuiesc, cu imnul ungar sau pentru întâietatea inscripţiilor române, atunci se ocupă de problemele tinerilor. Mai ales de cele ale tineretului român. La începutul săptămânii, clădirea prefecturii a fost gazda unui eveniment însemnat. Secretarul de stat responsabil cu tineretul s-a întâlnit cu reprezentanţii din Trei Scaune ai tineretului. Exclusiv cu români. Evenimentul a avut loc într-un cerc restrâns, a fost invitat doar cotidianul proguvernamental. Scopul întâlnirii: evaluarea activităţilor de tineret care se desfăşoară în judeţ şi sprijinirea organizaţiilor tinerilor. Exclusiv ale românilor. (..) Nu este nici o problemă în legătură cu faptul că tinerii români din Trei Scaune, de pe Pământul Secuiesc sunt (un pic!) mai bine sprijiniţi de Bucureşti. Însă este cel puţin ciudat faptul că nu ţin cont nici măcar de aparenţe ca manifestarea să pară eventual o iniţiativă civilă. Tot acest lucru se întâmplă sub conducerea prefecturii, care reprezintă întregul judeţ. Este ciudat şi faptul că nu au încercat să cheme măcar de faţadă o organizaţie maghiară de tineret, în vederea discutării problemelor din judeţ. Ruptura dintre cele două comunităţi este amplificată şi mai mult şi este amplificată de asemenea ideea că noi, maghiarii şi românii, trăim în lumi paralele care nu se vor întâlni niciodată. Este evident de mult timp faptul că în cazul în care în fruntea judeţului se află un prefect român, în cel mai bun caz acesta este dispus să îşi asume interesele comunităţii române de aici şi îi consideră pe maghiari un rău necesar, inamici. Vehemenţa sau atitudinea de reţinere a depins de poziţia guvernului de la Bucureşti. In manifestările lui Sebastian Cucu şi ale înaintaşilor s-a oglindit foarte bine naţionalismul şi atitudinea antimaghiară a guvernului – Ponta. Sperăm că pentru Cucu, întâlnirea de la începutul săptămânii va fi cântecul lebedei şi va fi destituit şi el după căderea şefului său. Poate că cu un nou prefect – fie român sau maghiar – ruptura nu se va amplifica ci se va diminua şi poate că lumile noastre paralele se vor putea întâlni undeva.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7647 din 12.11.2015, autor Farkas Reka

Cazul-Miko pe ordinea de zi

Parlamentul European va fixa pe agenda de lucru cazul Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe – a comunicat ieri europarlamentarul Sogor Csaba. Petiţia referitoare la colegiu a fost dezbătută ieri de membrii Comisiei PE privind Petiţiile. Comisia se va adresa într-o scrisoare guvernului român, cu cererea să abordeze binevoitor problema. Comisia a mai propus organizarea unei audieri în acest caz. Audierea va avea loc în luna februarie a anului viitor.

Sursa: cotidian: Haromszek nr. 7648 din 13.11.2015

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita