Revista presei maghiare din România, 15 septembrie – 15 octombrie 2015

October 26, 2015 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1966

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 18 / 15-30.09.2015

Nr. 19 / 01-15.10.2015

Tensiuni diplomatice/ Construirea unui gard la graniţa ungaro-română

Guvernul ungar a decis în legătură cu pregătirea construirii gardului la graniţa ungaro-română – a declarat Szijjarto Peter, ministrul de externe ieri, la Budapesta. Decizia a fost primită cu reticenţă de către partea română: ministerul de externe de la Budapesta consideră că acest lucru nu este corect din punct de vedere politic. Spiritele sunt încinse de asemenea de declaraţia premierului Victor Ponta, conform căreia în Ungaria imigranţii sunt dirijaţi cu bâte şi sunt înseriaţi. Conducătorul diplomaţiei ungare a calificat acest lucru ca fiind o minciună, iar ministerul ungar de la Budapesta l-a chemat pe ambasadorul român la Budapesta. Ministrul român de externe a reacţionat reţinut şi respingător la decizia ungară. În opinia ministerului, construirea unui gard între cele două state aflate în parteneriat strategic cu UE nu este un pas corect din punct de vedere politic, conform spiritualităţii europene. In afara problemei gardului, o altă problemă amplifică tensiunea în privinţa relaţiilor ungaro-române, relaţii care sunt foarte reci. Premierul Victor Ponta a declarat că România îi va trata omeneşte pe imigranţi, nu ca şi vecinii ungari, cu bâta şi înseriat. Szijjarto Peter, ministru ungar de externe, care a acordat declaraţii Agenţiei MTI, a spus că declaraţia premierului ungar este una mincinoasă şi nedemnă unui lider politic din secolul XXI. Răspunsul român nu a întârziat să apară la manifestările ungare. Ministerul român de externe a emis seara un nou comunicat, în care se menţionează: Ungaria încearcă să implice România într-o dispută artificială pentru a distrage atenţia de la problemele fundamentale ale imigranţilor şi de la starea de izolare, produsă de măsurile luate de partea ungară.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7598 din 16.09.2015

Scandalul drapelului / E nevoie de dialog şi empatie

Am avut o întâlnire cu Mircea Duşa, ministrul apărării, am discutat cu el şi am ajuns la concluzia că prin dialog şi empatie poate fi soluţionată orice problemă – a declarat ieri, Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe. Edilul nu a oferit şi alte detalii despre întâlnirea care a avut loc din cauza scandalului drapelului, iscat săptămâna trecută, după ce conducerea oraşului a refuzat să rearboreze pe turla primăriei drapelul roşu-galben-albastru, care simbolizează eliberarea oraşului de sub dominaţia fascisto-hortystă.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7600 din 18.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Conflict diplomatic ungaro-român/Budapesta aşteaptă modestie din partea Bucureştiului

Aproape că nu trece o zi care să nu influenţeze relaţiile interstatale ungaro-române, ajunse într-un punct critic. Ministrul român de externe a făcut comentarii la adresa Budapestei, la sfârşitul săptămânii trecute, din cauza preconizatului gard de la graniţa ungaro-română. Replica ungară nu a întârziat să apară. Închiderea graniţelor reprezintă un gest autist şi inacceptabil, care lezează spiritul Uniunii Europene – a declarat sâmbătă seara Bogdan Aurescu, ministrul român de externe. Szijjarto Peter, ministrul afacerilor externe din cadrul guvernului de la Budapesta, a criticat cuvintele omologului său român: Ne-am fi aşteptat la mai multă modestie din partea ministrului de externe al cărui premier român este anchetat penal. El a mai adăugat: Bogdan Aurescu nu are nici un motiv să jignească Ungaria, să îi jignească pe unguri. Suntem o ţară de peste o mie de ani, care în decursul istoriei sale a trebuit să se apere în nenumărate rânduri şi să apere şi Europa. Aşa se va întâmpla şi acum, indiferent că ministrului român de externe îi place sau nu. Conform comunicatului ministerului, ministerul de externe l-a convocat pentru luni pe ambasadorul României la Budapesta. Ministerul român de externe nu doreşte să comenteze cuvintele lui Szijjarto – se menţionează în comunicatul de ieri. Ambasadorul României la Budapesta va prezenta din nou poziţia părţii române autorităţilor ungare, el fiind invitat la ministerul afacerilor externe – se menţionează în comunicat.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7602 din 21.09.2015

Să luminăm hotarele Pământului Secuiesc! / Foc de probă pe Lăcăuţi

Vineri, pe Lăcăuţi va fi aprins un foc de probă. Evenimentul ţine de preparativele acţiunii preconizate a avea loc în 24 octombrie, sub titlul Să luminăm hotarele Pământului Secuiesc. Gazda Zoltan, şef birou CNS Sfântu Gheorghe, a declarat că scopul probei de vineri nu este doar acela de a verifica modul în care funcţionează luminarea în punctele înalte, izolate, ci şi de a atrage atenţia presei asupra evenimentului. – Marele Marş al Secuilor a demonstrat că pragul de iritabilitate al opiniei publice internaţionale nu poate fi atins decât prin mobilizarea unor mase largi – a declarat responsabilul CNS cu acţiunea de luminare a hotarelor. Gazda a mai declarat că în momentul de faţă, CNS lucrează la elaborarea unei circulare prin care ar urma să li se propună localităţilor care nu sunt pe linia de graniţă la care hotar să meargă în 24 octombrie.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 182 din 22.09.2015, autor Erdely Andras

Dispută în consiliul din Sfântu Gheorghe / Rodica Pârvan are suspiciuni

In cadrul şedinţei de ieri a consiliului din Sfântu Gheorghe s-a creat o dispută neaşteptată pe o temă care altă dată era votată fără nici o problemă în consiliu. Consilierul PSD, Rodica Pârvan, a refuzat să voteze cu ocazia numirii persoanelor în consiliile de conducere ale şcolilor, încercând astfel să împiedice adoptarea hotărârii. Modificări în privinţa membrilor consiliilor de conducere ar fi trebuit întreprinse în cazul a trei instituţii de învăţământ: în cazul Liceului Puskas Tivadar poate exista un număr mai mic de persoane (a fost restrânsă însărcinarea udemeristului Incze Sandor). În cazul Şcolii Nicolae Colan poate exista o persoană în plus (l-au desemnat pe Vancsa Albert, membru al PPMT), iar în cazul Grupului Şcolar Constantin Brâncuşi, viceprimarul Sztakics Eva a propus un schimb de persoane. A iniţiat retragerea lui Kelemen Szilard (UDMR) şi a lui Joos Stefan (PSD) şi în locul lor i-a nominalizat pe Rodica Pârvan şi pe Cristina Bote (PNL). În final, Kelemen Szilard şi Rodica Pârvan vor reprezenta liceul Brâncuşi în cadrul autoguvernării. Cristina Bote a comunicat că în momentul de faţă nu este numită în cadrul nici unei şcoli, la care Rodica Pârvan a comunicat că îi va ceda locul în conducerea Scolii Nicolae Colan. Aceasta schimbare de persoane a fost votată în unanimitate

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7604 din 23.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Prejudecăţi despre cimitirul militar de la Poiana Sărată / Eroi maghiari înjosiţi

Prin articolul de faţă dorim să informăm cu privire la cimitirul militar de la Poiana Sărată din pasul Oituz . Deşi starea actuală a monumentului lezează acordul bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare, trebuie să mai aşteptăm cu siguranţă mult timp până la soluţionarea liniştitoare a problemei. Mai de mult, Poiana Sărată era cunoscută ca fiind cea mai estică aşezare a Ungariei istorice: pe aici a traversat hotarul milenar valea Uzului. Graniţa de stat a fost trasată de albia pârâului Cernica, din partea de jos a satului, până în anul 1920, iar după cea de-a II-a decizie de la Viena, până în 27 august 1944. Atunci a fost ocupat de armata sovietică, astfel că Poiana Sărată a devenit prima aşezare din Ungaria, ocupată de sovietici. Cimitirul militar de la Poiana Sărată, ajuns vestit în ultimii ani, se află la doar câţiva paşi de hotarul istoric, în partea de jos a satului, în apropierea pârâului Cernica, la câţiva km de satul Oituz – care aparţine administrativ de comuna Breţcu şi care este vizitat din când în când şi de turişti ungari. Pasul Oituz a devenit un câmp de luptă în toamna anului 1916, pe vremea invaziei române, când trupele austro-ungare şi germane i-au alungat din Transilvania pe invadatorii duşmănoşi. Pe coastele dealului s-au dat lupte sângeroase în 1916 şi 1917. Istoria militară a numărat la Oituz trei bătălii, dintre care ultima a fost purtată în august 1917, de soldaţii austro-ungari şi germani împotriva românilor şi a ruşilor sosiţi în ajutorul lor. România înfrântă a fost apoi nevoită să încheie un armistiţiu. Iar Transilvania a putut rămâne – mulţumită honvezilor – pământ ungar încă o scurtă perioadă de timp. Deşi cimitirul este un loc de veci şi pentru soldaţi ungari, el nu a fost înfiinţat, contrar opiniei larg răspândite, în vremurile maghiare, ci pe vremea României interbelice, prin desfiinţarea cimitirelor şi mormintelor militare anterioare, respectiv prin strângerea osemintelor dezhumate. De îngrijirea cimitirului militar şi ocrotirea cultului eroilor s-a ocupat, în România, o organizaţie civilă din Bucureşti, care funcţiona cu sprijin din partea statului: Societatea Cultul Eroilor. In 1928, aceasta a înfiinţat cimitirul militar de la Poiana Sărată. Acest cimitir a ajuns la forma actuală în 1930, când au fost amenajate patru parcele pentru cei căzuţi în pasul Oituz. Parcelele au fost amenajate în funcţie de etnia celor căzuţi – români, austrieci, germani, ungari. Rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor căzuţi au fost puse, fiecare în parcela destinată – în morminte marcate prin pietre funerare. (Incorect, deoarece soldaţii germani au fost îngropaţi şi în parcela română, şi în cea ungară – în unele morminte cu pietre funerare inscripţionate cu nume de soldaţi ungari, păstrate până în zilele noastre, se găsesc de exemplu soldaţi germani.) Pentru că în lipsa unei evidenţe, majoritatea trupurilor au devenit cu timpul de neidentificat, majoritatea soldaţilor au ajuns într-un mormânt comun amenajat în mijlocul cimitirului. Pe acesta a construit organizaţia românească pentru cultul eroilor un mausoleu, pe care apar inscripţii de omagiere a eroilor români şi portretul comandantului român care a luptat în pasul Oituz, Eremia Grigorescu. Dat fiind faptul că cimitirul a fost amenajat într-un cadru organizat, este greşită interpretarea că osuarul de sub obelisc este un loc care slujeşte la înjosirea morţii honvezilor ungari. Partea română îi consideră drept propriii eroi pe care se odihnesc în mormântul comun, deşi nu se mai poate stabili soldaţilor cărui stat le aparţin osemintele amestecate deja între ele. Obeliscul ridicat asupra osuarului a fost realizat, la fel ca şi crucile soldaţilor căzuţi, în baza unui proiect românesc. Deşi localnicii vorbesc despre românizarea unui monument maghiar, obeliscul în stil bizantin reflectă clar linia arhitecturală oficială a României interbelice, caracteristicile stilului Brâncovenesc. După 1940, monumentul nu a fost dărâmat, ci inscripţiile de pe el au fost înlocuite cu altele, în limba maghiară. Astfel este posibil ca unii locuitori vârstnicidin Oituz să-şi amintească greşit că atât cimitirul cât şi locul memorial ar fi fost înfiinţate în vremurile maghiare. După război – după ce Transilvania a căzut din nou -, inscripţiile de pe obelisc au fost rescrise în limba română, iar inscripţiile de pe crucile de pe parcela ungară au dispărut treptat. Au avut loc intervenţii dure: numele de pe pietrele funerare au fost şterse şi rescrise. Obeliscul – deseori loc de desfăşurare a festivităţilor naţionale româneşti – amplasat deasupra mormântului comun vesteşte de atunci gloria celor căzuţi în luptele de unificare a naţiunii (adică de anexare a Transilvaniei). Deşi cimitirul militar de la Poiana Sărată a fost amenajat de statul român, el lezează, în forma sa actuală, acordul bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare. Înainte de toate, îndepărtarea şi rescrierea numelor de pe pietrele funerare a fost o procedură grav lipsită de etică, una cu caracter profanator. Nici împrejurimile cimitirului nu corespund prevederilor acordului bilateral: inscripţia amplasată la intrare – cei care s-au jertfit în 1916-1919 pentru unificarea naţiunii – este umilitoare şi jignitoare la adresa pietăţii soldaţilor alţii decât români, care se odihnesc în cimitir. Culorile naţionale româneşti care domnesc peste tot în jurul mormintelor şi inscripţia unilingvă şi cu accente româneşti de pe obelisc sunt inacceptabile în cazul unui cimitir militar mixt. Toate acestea sunt şi ilegale, deoarece cimitirul intră clar sub incidenţa acordului bilateral ungaro-român semnat în 2008, cu privire la cimitirele militare, dat fiind faptul că este un cimitir militar. După turul transilvan pe care l-a efectuat în luna iulie, Comunitatea Patrioţilor Ungari s-a adresat – vâzând profanarea – Ministerului Apărării Naţionale. A reieşit că ministerul insistase încă din 2011 asupra reabilitării comune a cimitirului, conform acordului internaţional. Partea română nu a reacţionat însă nici în ziua de azi la această iniţiativă. In toamnă, Ministerul Apărării Naţionale se va adresa din nou în scris organizaţiei sale partenere din România, pentru ca acest cimitir să fie readus la starea sa din 1930, însă cu siguranţă va trebui să aşteptăm mult timp o schimbare favorabilă.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 187 din 29.09.2015, autor Hetzmann Robert (magyarpatriotak.hu)

Am învins un balaur

Putem interpreta sentinţa adoptată în procesul imnului ca pe un semn de normalitate, care depăşeşte de departe o simplă procedură juridică. Instanţa română a prevăzut probabil pentru prima oară de la decizia de la Trianon faptul că imnul ungar poate fi intonat liber în România şi că nimeni nu poate fi sancţionat pentru acest lucru. Putem sărbători decizia şi pentru faptul că în sfârşit, noi, maghiarii, am putut obţine o victorie în faţa prefecţilor care ne-au amărât de atâtea ori viaţa: în sfârşit li s-a făcut dreptate şi celor care acum aproape un an au ieşit în stradă în fiecare zi, sub geamul prefectului, să cânte imnul. Putem sărbători şi pentru faptul că putem pune hotărârea de ieri sub nasul celui care încearcă să interzică o rugă. Putem sărbători în legătură cu sentinţa deoarece este dătătoare de speranţă. Indică faptul că situaţia noastră nu este lipsită de perspective şi dacă nu vom ceda, nu ne vor putea călca în picioare. Legi democratice şi funcţionari de stat, dispuşi să le aplice, există şi în acest stat cu moralitate balcanică, iar acest lucru este îmbucurător şi prin prisma faptului că până în momentul de faţă am putut vedea mai degrabă interpretarea maliţioasă a normelor, mai ales în problemele care vizează comunitatea maghiară. Este un succes rar şi este un sentiment plăcut că nu aparţine unui partid, ci tuturor celor pentru care libertatea opiniei şi egalitatea cetăţenilor sunt importante. Putem avea opinii diferite despre diferite evenimente istorice, putem vorbi limbi diferite, însă dreptul nu este un instrument care să servească la ciomăgirea acestora. După amărăciunea care ne-a fost băgată pe gât în mod forţat, această sentinţă reprezintă o înghiţitură de apă curată. Problemele noastre de zi cu zi rămân aceleaşi şi nu este sigur că un proces pierdut o să-i determine pe balaurii de serviciu să renunţe la pârjolirea pielii noastre: poate că le va amplifica această dorinţă. Semne în această privinţă există, şi chiar dacă politicienii de stânga şi de dreapta sunt preocupaţi mai degrabă de propriile lor probleme, vom ajunge treptat într-un an electoral în care vor încerca să acopere cu cartea maghiară lipsa rezultatelor şi greşelile lor. Nu ştim care va fi următorul proces împotriva limbii noastre materne şi a simbolurilor noastre, însă putem fi siguri că acest proces nu a fost ultimul. Acum am câştigat o bătălie. Lupta o vom câştiga dacă nu vor fi demarate astfel de procese. Dacă prefecţii şi ajutoarele lor nu vor lucra la generarea de tensiuni, ci la moderarea acestora. Vom putea obţine acest lucru şi data următoare dacă vom pune şi atunci piciorul în prag. Sarcina noastră este să nu dăm înapoi.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7610 din 30.09.2015, autor Demeter J. Ildiko

Slujbă ecumenică la Sfântu Gheorghe – Procesul imnului: solidaritatea a învins

Lupta şi atitudinea comune trebuie duse mai departe, deoarece dacă există solidaritate, nu întârzie să apară nici rezultatele – au apreciat ieri liderii din Trei Scaune ai partidelor maghiare, în contextul sentinţei adoptate în procesul imnului. Aceştia au anunţat totodată că duminică vor organiza o slujbă festivă ecumenică de binecuvântare în piaţa centrală în curs de construcţie din Sfântu Gheorghe. Bisericile istorice aşteaptă pe toată lumea la acest eveniment apolitic. Nu ne culcăm pe o ureche după rezultat. Am câştigat primă bătălie, dar trebuie să continuăm colaborarea, atitudinea comună, iar faptul că reprezentanţii partidelor maghiare stau din nou la aceeaşi masă, este o dovadă – a declarat Kulcsar Terza Jozsef, în cadrul conferinţei de presă organizate ieri, la sediul PCM, de către Tamas Sandor, preşedintele filialei teritoriale UDMR Trei Scaune, Antal Arpad, preşedintele filialei UDMR Sfântu Gheorghe, şi Petho Istvan, consilier judeţean PCM. La eveniment a fost prezent şi Bedo Zoltan, consilier judeţean PCM. In opinia liderului judeţean al PCM, prefectul trebuie să renunţe la funcţia sa, deoarece a jignit comunitatea maghiară prin faptul că a depus întâmpinare împotriva sentinţei pronunţate în primă instanţă şi prin scrisoarea lipsită de conţinut pe care le-a trimis-o celor care i-au cerut explicaţii în legătură cu decizia sa. El a declarat totodată că au purtat negocieri cu bisericile istorice maghiare, iar duminică, la orele 17:00, cei din Sfântu Gheorghe sunt aşteptaţi să participe la o slujbă ecumenică. Să fim cât mai mulţi şi să arătăm că nu ne temem, deoarece iată că solidaritatea are rezultat – a declarat Kulcsar. Slujba religioasă ecumenică de la Sfântu Gheorghe nu va avea loc sub semnul protestului, ci sub semnul binecuvântării, deoarece sentinţa adoptată în procesul imnului poate fi interpretată ca un germene al statului de drept – a declarat Antal Arpad. Primarul a mai spus că motivele problemelor nu trebuie căutate neapărat în Trei Scaune, ci mai degrabă la Bucureşti. Prefecţii au putut fi îndrumaţi de acolo să aplice anumite măsuri. Trebuie să vedem cine poate avea interesul si puterea să reia cauzele maghiare. El are convingerea că acestea nu apar întâmplător, ci atunci când se vrea distragerea atenţiei de la alte probleme. Dacă vom lăsa lucrurile aşa, vom pierde în fiecare zi ceva – a declarat Tamas Sandor. In opinia sa, Trei Scaune este hinterland-ul solidarităţii maghiaro-maghiare, dacă este vorba despre probleme de onoare. A mai comunicat că împreună cu PCM le vor trimite o scrisoare de informare tuturor celor care i-au trimis petiţii prefectului. Petho Istvan, consilier judeţean PCM, a spus, referindu-se la sentinţa judecătorească, faptul că încep să apară semnele separării puterii. El a apreciat drept important faptul că oamenii încep să vadă că politicienii sunt în stare să se solidarizeze. Bedo Zoltan a calificat drept ruşinoasă aplicarea amenzii pentru intonarea imnului, însă a apreciat că prin intermediul sentinţei judecătoreşti democraţia pare a începe să se mişte în direcţia bună. El a subliniat că prin prisma unor provocări precum migraţia, popoarele Europei, maghiarii şi românii, sunt condamnaţi la convieţuire.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7611 din 01.10.2015, autor Farcadi Botond

Retrocedarea imobilelor confesionale

In cadrul conferinţei organizate ieri la Bucureşti, şapte episcopi ai celor patru biserici istorice maghiare din Transilvania au insistat asupra retrocedării imobilelor confesionale confiscate de către regimul comunist şi au analizat cauzele împotmolirii procesului de restituire. La conferinţă au fost invitaţi reprezentanţi ai ambasadelor SUA, Canadei şi Elveţiei. Evenimentul a fost iniţiat de Kato Bela, episcopul Bisericii Reformate din Transilvania. El a arătat: după procesul penal privind Colegiul Szekely Miko, în care membrii comisiei de retrocedare au fost condamnaţi la închisoare, cei însărcinaţi cu aplicarea legilor privind restituirile se sem să adopte decizii în favoarea bisericilor. Episcopul a mai reclamat faptul că problema restituirii imobilelor confesionale este identificată intenţionat cu problema corupţiei, iar în felul acesta sunt pecetluite moral cerinţele legitime ale bisericilor minorităţilor. In cadrul conferinţei s-a spus că bisericile istorice maghiare au revendicat din partea statului 2.500 de imobile, iar în cei 25 de ani de la căderea comunismului, au primit înapoi aproximativ jumătate din ele.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7611 din 01.10.2015

Se aşteaptă la represalii

Sunt de acord că este nevoie de o strategie pentru păstrarea identităţii naţionale a locuitorilor de naţionalitate română din judeţele cu populaţia majoritară maghiară. Locul acestei strategii este în Statutul Autonomiei de pe Pământul Secuiesc, în cadrul acestuia ea ar putea fi şi studiată – a afirmat Tamas Sandor. Preşedintele consiliului judeţean Covasna a răspuns la propunerile formulate cu ocazia întâlnirii românilor din judeţul Harghita, ce a avut loc la Izvorul Mureşului, cu participarea ministrului apărării, Mircea Duşa. Potrivit lui Tamas Sandor, dacă drepturile românilor de pe Pământul Secuiesc ar fi stabilite în statutul autonomiei, am primi măcar şi noi garanţie pentru păstrarea propriei noastre identităţi naţionale. In caz contrar, ni se face din nou o farsă, cum s-a întâmplat de atâtea ori în ultimii 95 de ani. Preşedintele judeţean a amintit: nu este prima ocazie cu care ministrul apărării îi ameninţă pe edilii din Trei Scaune. După toate acestea aşteptăm represaliile: organele de control, procuratura, punerea sub acuzaţie. Există suficiente exemple în acest sens, printre care şi cazul primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, care a avut demnitatea să renunţe la funcţia sa, însă nu s-a formulat nici de atunci o acuzaţie normală împotriva persoanei sale – a menţionat Tamas.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 191 din 05.10.2015

S-a pus capăt încălcării drepturilor noastre?

A învins dreptatea în procesul imnului! – răspândesc ştirea publicaţiile în limba maghiară din judeţ, şi, la prima vedere, avem într-adevăr pentru ce să ne bucurăm, dat fiind faptul că Tribunalul Covasna a respins recursul formulat de prefectură în procesul intentat pentru intonarea Imnului ungar. S-a confirmat din nou: ruga noastră naţională poate fi cântată şi pe viitor, în mod liber, nepedepsit, inclusiv în spaţii publice. In acest context au susţinut liderii de partid din judeţ o conferinţă de presă, în cadrul căreia au subliniat: nu se vor culca pe ureche, ci vor continua lupta. Politicienii noştri se exprimă deja cu o oarecare precauţie, din declaraţiile lor reiese că această mică victorie – repurtată graţie solidarizării – nu este chiar atât de netulburată. Să recunoaştem, cunoscând puterea română, au toate motivele să se gândească aşa. Acum ni s-ar fi interzis intonarea liberă a Imnului, mâine însă care din drepturile noastre minoritare ar fi oare calificat drept unul ilegal, organele de executare de la nivel local (prefectura) fiind mobilizate pentru interzicerea acestuia?! In condiţiile în care nu se poate spera în sprijin străin pentru cauza autonomiei, având în vedere că marile puteri din Europa sunt preocupate de altele, o parte aşteaptă, restul nu sosirea imigranţilor. Când va fi oare suficient de receptivă bătrâna Europă faţă de problemele minorităţilor indigene ? In majoritatea cazurilor, politicienii din ţările-lider ale UE discută despre problemele minoritare în afara ordinii de zi. Cei care trăiesc aici pot avea senzaţia că pentru Europa sunt mai importanţi străinii, necunoscuţii, decât viitorul cetăţenilor sale în situaţie minoritară?! Ştim foarte bine ă aici, acasă, politicienii cum se manifestă faţă de problemele maghiare, problemele minoritare. Aici, de obicei, cartea maghiară e jucată în momentele în care atenţia opiniei publice trebuie atrasă de la un caz necinstit. Probabil, s-a pus punctul pe i în ceea ce priveşte scandalul imnului, însă nu şi în privinţa stopării încălcării drepturilor noastre!

Sursa: Publicaţie săptămânală: Erdovidek nr. 40 din 02.10.2015, autor Albert Egon

Atacul celor care se tem pentru naţiunea română

Românii de pe Pământul Secuiesc vociferează, de mult nu s-a auzit glasul lor şi probabil că sunt de părere că este timpul să tragă semnalul de alarmă, să se plângă în prag de pieire. Nu fac acest lucru pentru prima dată şi probabil că nici pentru ultima. Cer protecţie, sprijin separat, departament guvernamental şi cireaşa de pe tort o reprezintă faptul că cu ajutorul şi prin intermediul organismelor represive ar dori să obţină creşterea siguranţei lor. La sfârşitul săptămânii trecute la Izvorul Mureşului s-a adunat crema celor care se tem pentru destinul românilor care trăiesc pe Pământul Secuiesc. Au fost prezenţi toţi cei care în timpul perioadei comunismului au fost colonizaţi aici pentru a-i teroriza pe maghiari şi cei care timp de 4-5 decenii au trăit bine din faptul că sunt români asupriţi în judeţele Covasna şi Harghita. Nu au lipsit nici susţinătorii lor bucureşteni şi ajutorii lor. Mircea Duşa a criticat organizaţiile politice maghiare pentru faptul că revendică autonomia în mod anticonstituţional şi a lăudat forumul civil devenit renumit pentru manifestările sale antimaghiare, forum care îşi desfăşoară activitatea în cele trei judeţe. In opinia sa, forumul a devenit un factor de echilibru în zonă. In discursul lui Duşa a existat un amalgam de mândrie, de superioritate majoritară, de îngrijorare minoritară şi frustrare şi reiese clar faptul că dacă tot nu a reuşit să ne asimileze, ar prefera să ne cureţe din România, de pe Pământul Secuiesc. Se revoltă împotriva autonomiei, dar de fapt cere autonomie culturală pentru românii care trăiesc aici. Probabil că memorandumul a fost formulat în mare înţelegere la Izvorul Mureşului de către românii care îşi fac griji pentru naţiune. De ce a devenit situaţia lor intolerabilă? Nu putem face decât presupuneri dar probabil că noua acţiune a CNS, planificată pentru data de 24 octombrie şi anume iluminarea Pământului Secuiesc, îi alarmează. Prin intermediul instrumentelor puterii au obstrucţionat referendumul, prin intermediul forţelor de menţinere a ordinii au preîntâmpinat acţiunea în masă, pentru ca lumea să nu poată vedea că aici trăieşte o parte de naţiune, care ar dori să decidă în legătură cu soarta sa, să-şi dirijeze viaţa, să dăinuie pe pământul său natal. Memorandumul lor răsunător serveşte acestui lucru, la fel ca şi persecutarea drapelelor, imnurilor şi limbii noastre. Ar dori să ne intimideze pentru ca noi să cedăm în privinţa obiectivelor noastre. Succesul lor depinde numai de noi. Peste două săptămâni şi jumătate vom avea posibilitatea să indicăm prin sutele de focuri de strajă faptul că această încercare a lor a fost lipsită de sens şi a fost fără rezultat.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7615 din 06.10.2015, autor Farkas Reka

Mai multă muncă şi mai puţine vorbe

Borboly Csaba nu a rămas impresionat de memorandumul adoptat la Izvorul Mureşului, de reprezentanţii asociaţiilor române. Cu ocazia vizitei efectuate în Sfântu Gheorghe, preşedintele consiliului judeţean Harghita a precizat: reprezentanţii organizaţiilor române, care s-au consfătuit sub conducerea Ministrului Apărării, nu pot fi regăsiţi în viaţa cotidiană. Eu menţin legătura cu toţi conducătorii români serioşi, şi pot să spun că sunt cultivate relaţii bune de muncă. Cei adunaţi la Izvorul Mureşului nu sunt din rândul acestora. Înţeleg că se apropie alegerile şi toţi vor să-şi adune voturi, însă ar fi nevoie în acest sens de mai multă muncă şi mai puţine vorbe, inclusiv în partea de nord a judeţului Harghita – a conchis Borboly Csaba.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 193 din 07.10.2015

Consfătuirea de la Izvorul Mureşului

La rendez-vous-ul celor care se tem pentru naţiune – de la Izvorul Mureşului – a reieşit ulterior ceea ce am ştiut şi noi şi ceea ce a ştiut toată lumea în această ţară şi anume faptul că românii din această regiune a României sunt discriminaţi, marginalizaţi şi nu există egalitate în drepturi. Cum mai poate fi tolerat aşa ceva, ţinând cont de faptul că maghiarii fac acest lucru în Transilvania de peste o mie de ani. Mai mult decât atât, din raportul pe anul 2014 al Serviciului Român de Informaţii reiese că Ungaria îşi continuă şi în momentul de faţă practicile mârşave şi din această cauză pericolul maghiar a crescut. Din fericire, secuii-maghiari, în frunte cu conducătorii lor aleşi, domină doar în două judeţe şi jumătate, însă se speră că acest lucru nu va dura mult timp. Marii temători pentru naţiune se îngrijesc de acest lucru. Însuşi ministrul apărării, Mircea Duşa a venit la consfătuirea de la Izvorul Mureşului şi deşi nu a declarat în mod clar, dacă este nevoie îi apără şi cu ajutorul armelor pe românii lipsiţi de protecţie care trăiesc aici. Ministrul apărării a subliniat că minoritatea (care?) trebuie să respecte legile ţării iar discuţiile legate de autonomie nu îşi au locul. Intre timp participanţilor le-a scăpat faptul că există totuşi autonomie pe Pământul Secuiesc inexistent. Tocmai din această cauză au cerut ca statul român să-şi amplifice prezenţa prin intermediul prefecturii, instituţiilor subordonate guvernului, prin forţele de menţinere a ordinii şi al armatei, aşa cum face statul italian în Tirolul de Sud autonom, zonă amintită cu predilecţie de către maghiari. Întăriri ar putea fi aduse şi acum – dacă aici nu există suficiente – adevăraţi patrioţi români în fel de fel de funcţii (de exemplu din Moldova şi din Oltenia), aşa cum s-a întâmplat în anii 70-80 ai secolului trecut. Ar fi nevoie de mai mulţi prefecţi, deoarece în cadrul consfătuirii de la Izvorul Mureşului s-a spus că prefecţii pot reprima acţiunile duşmănoase faţă de statul român. Aici ar fi lucruri de reprimat, acţiuni îngrozitoare şi inacceptabile, precum utilizarea din ce în ce mai intensivă a inscripţiilor maghiare, intonarea imnurilor străine şi fluturarea drapelelor secuieşti. In sfera instituţiilor subordonate guvernului este permisă doar angajarea celor de naţionalitate română. In cazul armatei şi al organismelor de menţinere a ordinii acest lucru a fost realizat în mare parte.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7618 din 09.10.2015, autor Kuti Janos

Nu se poate discuta despre viitor cu cei care ne contestă existenţa / Dialogul este dificil

In opinia lui Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, în momentul de faţă, sunt greu de găsiţi parteneri de dialog în rândul comunităţii românilor de pe Pământul Secuiesc, iar întemeierea dialogului româno-maghiar este îngreunată inclusiv de instabilitatea politică. In cadrul conferinţei de presă de ieri, întrebat fiind de ziarişti, Antal Arpad a precizat: cu reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş – care fac declaraţii în numele românilor de pe Pământul Secuiesc – nu se poate discuta despre problemele româno-maghiare. Despre această grupare pot să afirm cu certitudine că nu este reprezentativă pentru românii de pe Pământul Secuiesc – a spus primarul, aducând drept exemplu alegerile locale din 2008, ocazie cu care partidele române s-au solidarizat, acceptând în rândurile lor şi această organizaţie civilă, şi candidatul independent, Mădălin Guruianu a obţinut aproape acelaşi număr de voturi de care s-a bucurat şi lista comună cu candidaţii pentru funcţia de consilier. Este clar că majoritatea românilor de pe Pământul Secuiesc gândesc altfel decât liderii organizaţiei civile, însă trebuie să recunoaştem şi faptul că se află într-o situaţie foarte dificilă orice român de pe Pământul Secuiesc, care încearcă să întemeieze orice fel de relaţie umană cu partea maghiară, deoarece imediat în ziua următoare va fi stigmatizat – a explicat edilul oraşului, care ocupă şi funcţia de preşedinte al organizaţiei din Sfântu Gheorghe a UDMR. Antal a adăugat: este dificil întreg dialogul româno-maghiar pe Pământul Secuiesc, deoarece cu greu pot fi găsiţi parteneri, având în vedere că nu se poate discuta despre viitor cu cei care neagă pur şi simplu existenţa noastră. Este deosebit de mare distanţa de la punctul de vedere potrivit căruia voi nu existaţi, până la starea în care să se discute despre atribuţiile ce ar trebui împărţite la nivelul unei regiuni autonome secuieşti – a subliniat Antal. In opinia lui Antal, o soluţie în acest sens ar trebui să vină în primul rând dinspre partenerii occidentali, însă dincolo de linia Oprea-Duşa, există şi la Bucureşti politicieni naţionali, care reuşesc să abordeze în mod mult mai cumpătat problema româno-maghiară, iar în cadrul acesteia, chiar şi împărţirea atribuţiilor. În ceea ce priveşte posibilitatea continuării dialogului româno-maghiar demarat la iniţiativa lui Allen Kassof, fost conducător al Relations Project on Ethnic (PER), primarul opinează că o voinţă în acest sens există din toate direcţiile, însă instabilitatea, caracteristică astăzi României, îngreunează acest lucru. Acum doi ani se ştia în mare parte cine ar trebui aşezaţi la aceeaşi masă la discuţii, şi dacă atunci ei ar fi ajuns la un acord, s-ar fi putut crea, pentru aproximativ 10-15 ani, o strategie de convieţuire adecvată, însă astăzi cu greu pot fi găsiţi aceşti oameni. In cercurile politice din România instabilitatea este atât de mare încât pur şi simplu nu şti cu cine ar fi bine să începi dialogul – a conchis Antal.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 195 din 09.10.2015, autor Kiss Edit

Prefectura a respins cererea maghiară / Wass Albert, subiect de discuţie

Şedinţa ordinară a consiliului local din Târgu Secuiesc a avut loc ieri după-amiază. Preliminar supunerii dezbaterii a proiectelor de hotărâre, au luat cuvântul reprezentanţii Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) – prezenţi la întrunire -, care au obiectat restricţionarea dreptului de utilizare a limbii maghiare şi au insistat asupra denumirii unei pieţe din oraşul breslelor după numele lui Wass Albert. Beke Istvan, preşedintele local al HVIM, şi-a exprimat nelămurirea cu privire la măsura adoptată de prefectură care le-a respins cererea deoarece aceasta a fost formulată în limba maghiară, deşi procentul maghiarimii din judeţ este cu mult peste 20%. Cererea lor a vizat denumirea unui spaţiu public după numele lui Wass Albert, cerere ce a fost susţinută prin semnături de 1.500 de cetăţeni. În ceea ce priveşte conferirea denumirii, Nagy-Babos Tamas, consilier local, a menţionat: nu este de acord cu redenumirea Parcului Millennium, însă s-ar bucura pentru o stradă Wass Albert în Târgu Secuiesc. Totodată, consilierul a obiectat tonalitatea folosită de Beke Istvan, în opinia căruia consiliul nu a meritat aşa ceva, având în vedere că acesta a manifestat o atitudine pozitivă faţă de problema ridicată de HVIM. S-a precizat şi faptul că consiliul local nu are dreptul să intervină în modul în care instituţiile corespondează cu cetăţenii. Consilierul Illes Botond a citit o parte din scrisoarea cu un ton ameninţător emisă de prefectură, în care se precizează: li se interzice să denumească orice lucru după numele acestui scriitor, în caz contrar li se vor aplica amenzi, se pot aştepta chiar şi la pedeapsa cu închisoarea. In replică, Beke a precizat: ei pot confirma prin dovezi că scriitorul nu este un criminal de război, ca urmare, ameninţarea nu este întemeiată.La finalul disputei, consiliul a promis că va continua să susţină iniţiativa privind denumire unei străzi după numele lui Wass Albert.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 195 din 09.10.2015, autor Bartos Lorant

Predarea limbii române maghiarilor/ A fost realizată programa şcolară

Profesorii Universităţii de Ştiinţe Sapientia au elaborat un proiect de predare a limbii române pentru elevii din clasele V-VIII şi IX-XII, a căror limba maternă nu este cea română. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a recomandat proiectul în atenţia premierului Victor Ponta, la care a fost anexată întreaga documentaţie de zeci de pagini. Membrii echipei care au realizat programul sunt cadre universitare de la facultatea de ştiinţe economice din cadrul Sapientia din Miercurea Ciuc: Balazs Lajos, Todor Erika Maria şi Lajos Katalin. Borboly solicită premierului să sprijine punerea în aplicare a programului şi posibilitatea utilizării manualelor speciale deoarece prin aceste lucruri sprijină integrarea lingvistică, socială şi profesională a elevilor aparţinând minorităţilor. Borboly Csaba a subliniat în scrisoare: şi pedagogrii români din judeţul Harghita consideră utilă introducerea programelor speciale, deoarece prin acestea ar putea face mai eficientă capacitatea de comunicaţii a elevilor români. Programul elaborat pune accentul pe comunicare.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7621 din 13.10.2015

Victorie măruntă

Revolta şi protestul zgomotos au totuşi sens. Dacă ne ridicăm glasul, ocazional se pot obţine rezultate şi în România, ţară care nu poate fi numită deloc ţară a normalităţii. Strategia naţională privind siguranţa publică, postată în luna martie pe site-ul ministerului de interne, a creat o mare revoltă în rândul maghiarilor din Transilvania, strategie care printre pericolele ameninţătoare la adresa siguranţei cetăţenilor a amintit de toate formele de rasism, xenofobie, extremism şi intoleranţă, care vizează obţinerea autonomiei etnice pentru unele zone sau regiuni. Au protestat toate cele trei partide maghiare din România şi de asemenea şi Consiliul Naţional Secuiesc. Au formulat cât este de absurd dacă o ţară consideră minorităţile drept sursă de pericol, minorităţi care trăiesc pe teritoriul ei. Au numit incalificabil faptul că acţiunile stradale democratice şi paşnice, organizate în interesul obţinerii autonomiei, sunt enumerate printre manifestările rasiste, xenofobe, extremiste şi printre alte acţiuni intolerante. Guvernul a adoptat strategia la începutul lunii septembrie. Nu am putut cunoaşte textul acesteia . A fost publicată o sinteză generală, iar după o lună, în ziua de marţi a acestei săptămâni, strategia a apărut în Monitorul Oficial. Iată minunea: autonomia a dispărut dintre sursele de risc. Există o frază neclară, care se referă – ca risc major – la acţiunile rasiste, xenofobe, extremiste şi alte acţiuni intolerante, care pot perturba ordinea publică şi care pot degenera în acţiuni violente. Nu ştim ce anume i-a determinat pe elaboratorii documentului să dea înapoi. Este greu de crezut că cei care în luna martie au luat în serios acel pasaj renumit, să-şi fi schimbat opinia până în luna septembrie. Mai ales că raportul Serviciului Român de Informaţii, dat publicităţii recent, formulează în mod asemănător în legătură cu revendicările autonomiste. Aceleaşi forţe obscure coordonează internele şi serviciul secret. Este indubitabil că ne consideră duşmani, pe noi, maghiarii din Transilvania. Vehiculează cu ardoare cât de periculoase sunt aspiraţiile noastre legate de autodeterminare. Acesta este întotdeauna un bun pretext pentru a se putea turna gaz pe focul naţionalist şi pentru a provoca opinia publică românească. Iată că acum şi-au retras cuvintele. Cel puţin au uitat să includă în formulări marea gogoriţă şi anume autonomia. Dacă indignarea nu ar fi fost puternică, aceasta ar fi fost inclusă. Este vorba despre o victorie măruntă, despre o satisfacţie mică dar este totuşi un rezultat. Aceasta confirmă faptul că trebuie să ne pronunţăm împotriva tuturor cazurilor asemănătoare. Trebuie să aducem la cunoştinţa lumii toate prejudiciile de care avem parte şi trebuie să susţinem cu consecvenţă drepturile noastre. Poate că imaginea duşmanului maghiar va dispărea odată nu numai de pe hârtie, ci şi din minţi şi vor înţelege că noi dorim autonomia Pământului Secuiesc nu împotriva României, a românilor. Aceasta este zălogul dăinuirii noastre.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7623 din 15.10.2015, autor Farkas Reka

Tags: , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

One Response to Revista presei maghiare din România, 15 septembrie – 15 octombrie 2015

  1. Alexandra says:

    Alte motive pentru care relatiile dintre aceste doua tari sa se intensifice. Bine macar ca nici una nu-si permite sa duca o lupta, ca cine stie la ce se mai ajungea si prin intermediul acestor lucruri. Totusi, acest “gard” este propus de catre statul maghiar care totusi nu vor ca refugiatii sa patrunda in tara noastra. Motivul nu-l pot constientiza acum, insa ce-i clar e noi am respins o potentiala sansa de a-i alunga. Totusi, parca prin guvern se auzea cum ca noi nu suntem de acord cu prezenta acestora iar acum se declara ca nu o sa-i primim asa cum o fac ungurii. Deja nu se mai intelege nimic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Revista presei maghiare din România, 15 septembrie - 15 octombrie 2015"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/revista-presei-maghiare-din-romania-15-septembrie-15-octombrie-2015/