Cursanții la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului solicită, într-o rezoluție care va fi trimisă factorilor responsabili, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică pentru județele Covasna și Harghita, finanțarea asociațiilor culturale românești dar și interzicerea finanțării din fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist, transmite Agerpres.

În documentul adoptat la finalul evenimentului se arată că “românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș sunt expuși sistematic unui proces continuu și susținut de deznaționalizare, din cauza politicii autorităților locale, dar și ca urmare a dezinteresului autorităților statului român”. De asemenea, se mai subliniază că “românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iași și Neamț sunt supuși unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să-și schimbe identitatea, iar acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităților locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste județe se declară români”.

În rezoluția menționată se solicită finanțarea asociațiilor culturale membre din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, după aceleași criterii și direct proporțional cu suma alocată de Guvern Fundației “Comunitas” a maghiarilor din România. De asemenea, se cere elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă și menținerea celor existente, “componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităților interetnice, de eliminare a exodului populației românești din zonă și de revenire a generațiilor tinere spre locurile natale”.

Participanții la lucrările Universității de Vară au cerut Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa, sau măcar a încetini, declinul demografic și plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, “din cauza discriminărilor la care sunt supuși și lipsei de orizont profesional și de respect al demnității”.

Totodată, se mai solicită asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale, “inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu” și “interzicerea finanțării din fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist”.

În document se mai cere înființarea unui departament pentru comunitățile românești inferioare numeric, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate “problematica sprijinirii comunităților românești numeric inferioare, să faciliteze accesul și relațiile directe între organele administrației centrale și societatea civilă ca reprezentantă a intereselor și cerințelor comunității românești din aceste județe și care să asigure coerența și continuitatea preocupărilor autorităților centrale față de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor amintite”.

Participanții la lucrări au mai solicitat implicarea institutelor Academiei Române și a principalelor centre universitare din țară pentru realizarea unor cercetări și studii fundamentale privind istoria, cultura și civilizația românească, dar și a secuilor și a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei, dar și anchetarea și anularea restituirilor ilegale din Transilvania.

În finalul documentului se mai cere “monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din județele din Moldova și sprijinirea păstrării identității românești a acestora și înființarea unui Fond Suveran, pe modelul Norvegiei, care să identifice, să exploateze și să gestioneze resursele naturale ale României, în beneficiul poporului român”.

Rezoluția Universității de Vară de la Izvoru Mureșului va fi înaintată Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului și partidelor parlamentare și neparlamentare.

FOTO: Serian Liviu

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.