
S-a născut la Iaşi în 1912, într-o familie de profesori, tatăl său fiind profesor de filosofie, iar mama sa profesoară de liceu. Mediul familial l-a încurajat în prodigioasa sa formaţie intelectuală. În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1940, obţinând titlul de Doctor în Medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice.
În perioada 1942 – 1945, George Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române. În 1946 s-a căsătorit cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, fiind angajat ca cercetător la New York University. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de ştiinţă care i-a devenit mentor. Doctorul Claude lucra în Institutul Rockefeller (Rockefeller Institute for Medical Research) şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a iniţiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracţionare a celulei cu microscopie electronică, producând componenţi celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracţiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau “corpusculii lui Palade”. Împreună cu Keith Porter, a editat revista “The Journal of Cell Biology” (Revista de Biologie Cellulară), una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din domeniul biologiei celulare. În 1961 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Stiinte al SUA(United States National Academy of Sciences).
În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller, mutându-se la Yale University, iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego (California).
În anul 1974 Dr. George E. Palade primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve.”for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology.”, cu referire la cercetările Dânsului în Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale (the Rockefeller Institute for Medical Research), adică, în traducere: ,,pentru descoperiri privind organizarea functională a celulei ce au avut un rol esenţial in dezvoltarea Biologiei Celulare moderne.” Prezentarea Dr.-lui Palade de primire a Premiului Nobel (Nobel Lecture), a avut loc în Decembrie 12, 1974, cu tema: ” Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion, “(în româneşte: ,,Aspecte intracelulare în procesul de secreţie a proteinelor”), care a fost publicată în 1992 de Fundaţia Premiului Nobel (the Nobel Prize Foundation),
A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975.
La 12 martie 1986, Preşedintele SUA,Ronald Reagan, l-a premiat pe Dr. George Palade cu Medalia Naţională de Ştiinţă (National Medal of Science)– în ştiinţele biologice, pentru merite deosebite constînd în: ,,descoperiri fundamentale –‘pioneering’– a unei serii esenţiale de structuri super-complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice”, (inclusiv cele umane).
În anul 2008, Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Colan. În data de 8 octombrie 2008, George Emil Palade moare la vârsta de 96 de ani, în SUA.
Sursa: Wikipedia
"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănțuit."
Titlul poeziei: Decebal către popor
Autor: George Coșbuc
„Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei,
meriți ceea ce ai.”
John C. Maxwell