6 Responses to Scrisoare deschisă: Mai suntem vrednici de un muzeu naţional?

1. Naftanaila says:

   September 13, 2013 at 20:45

   Iată comentarii despre felul cum s-a distrus un mare muzeu (E vorba de MUZEUL ȚĂRII CODRULUI de la MĂRIUȘ)
   1. pop vlad a spus: 03 octombrie 2012, ora 21:22
   ———————————————————————————————————————
   D-le Rogoz, las-o mai moale. Recunosc ca muzeografii de la Satu-Mare au cam scrantit-o cu bramacul si termopanele expuse ca arhitectura traditionala, dar, ia gandeste-te un pic. De ce sa vedem numai paiul in ochii unora , nu si barna in ai dumneavoastra? Lucrarile de gradul I sustinute la facultatea din Baia Mare sunt cam toate copiate de la un capat la celalalt. Domnul decan Gheorghe Glodeanu a dat zece cu nemiluita mai multor analfabeti pe care-i stiu. Si “gradatii” se mai si lauda cum au practicat metoda copy-paste cu consimtamantul coordonatorului si al presedintelui de comisie. Personal in cate ati fost implicat, ca s-au plagiat cu sutele.
   2. viorel rogoz a spus: 22 septembrie 2012, ora 14:08
   ———————————————————————————————————————
   -D-le Moderator, ca sa nu va mai chinuiti incercand sa extrageti dintre spamuri raspunsul meu dat d-lui Satmareanu, vi l-am trimis si pe adresa de e-mail a redactiei. Sper sa nu-mi raspundeti ca s-a pierdut si acolo. Prin urmare , puteti sa-l postati pe forumul de discutii asa cum e firesc. Au trecut totusi doua zile si noi, internautii, forumistii, suntem impiedecati sa dialogam, din cauza unui informatician incompetent sau distrat care a realizat softul pentru dialog permanent intre cititorii interesati de anumite teme lansate in “Informatia Zilei”. Cine a mai pomenit ca discutiille de pe forumul unui ziar, fie el si ultraprovincial, sa fie expediate in cutiuta cu spamuri…Viorel Rogoz
   Stimate domnule Satmareanu,
   Nu are rost sa folositi metode securiste in alegatiile pe care le faceti in legatura cu acest proiect muzeal. Cel mai bine ar fi sa va semnati cu numele intreg ca sa purtam un dialog pertinent. Probabil nu sunteti din domeniu, dar, din lecturile dumneavoastra in domeniul fascinant al etnologiei, ati retinut cu siguranta cateva idei din lucrarile stiintifice ale unor nume de rezonanta ale muzeologiei romanesti : Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Talos, Tiberiu Graur . Toti acesti specialisti de marca au asistat si indrumat in permanenta elaborarea Proiectului “Muzeul Codrului”. Daca vreti, va rog sa ma contactati. Vi-l voi prezenta cu placere. Muzeele etnografice nu se fac in oras si nici in comunele periurbane. Toate reprosurile pe care le faceti cad la o simpla studiere a dosarului elaborat cu talent si multa daruire de regretatul arhitect Emanuel Vasvari (“Petrut”), profesor, printre altele, la Instititutul “Mincu”, titular al cursului “Muzee etnografice in aer liber”. Muzeul avea si o zona activa (alaturi de cea contemplativa a muzeului propriu-zis!). Erau proiectate acolo ( pe malul unui lac adunat din apele Vaii Seciului) si casute codrenesti acoperite cu snopi de secara , dar cu toate dotarile vietii moderne ingenios mascate de interioare codrenesti asa cum se puteau vedea candva in satul Marius.Oamenii din zona ar fi profitat din plin de prezenta acestui obiectiv turistic. Va ofer un singur exemplu: magiunul romanesc produs dupa metoda taraneasca intr-un singur loc din Romania se vinde la hypermarketul “Real ” cu 1 milion kilogramul (100 roni). Va asigur ca mariusenii sunt maestri in fabricarea , la caldare, a acestui aliment deosebit de pretuit in Occident.
   Despre crimele pe care le-au comis culturnicii judetului, introducand cladiri din beton si termopan, din bramac si tabla zincata, intr-un muzeu care trebuia sa reflecte o veche civilizatie a lemnului, dumneavoastra nu amintiti nimic. Ma faceti pe mine neghiob pentru ca mi-a trecut prin cap ideea infiintarii unui muzeu etnografic intr-unul dintre cele mai sarace , dar si mai arhaice tinuturi romanesti. Investitia era fezabila. Ministerul Culturii manageriat de Andrei Plesu si-a dat acordul. Episcopia Maramuresului si Satmarului a acceptat ideea mea de a construi o manastire din lemn sus la Iertasu’ lui Bolos, in Padurea Vladiciei, langa Cetatea Pintii, ca intregul muzeu sa ramana pentru vesnicie sub semnul sacrului. Si , iata , d-le Satmareanu, din cauza unor pseudospecialisti, a unor minti bolnave, in final , ce a iesit. Cum ziceam, vazand batjocura, arhitectul Vasvari se rasuceste in mormant. Astept sa ma contactati (tel 0748132021) Cu respect, Viorel Rogoz
   3. viorel rogoz a spus: 22 septembrie 2012, ora 12:13
   ————————————————————————————————————
   Ieri, pe la ora 15, 45′, am postat raspunsul pentru domnul Satmareanu. Era un raspuns succint si civilizat . S-a schimbat si data, au trecut ceasuri suficiente pentru ca Biroul de Cenzura al “Informatiei” sa buchiseasca slovele mele si sa inteleaga ca tot ce spun e in termeni urbani, chiar daca insist asupra incompetentei si iresponsabilitatii activistilor de la Cultura Satmareana care au pus termopane si bramac in interiorul Muzeului Codrului, un muzeu etnografic reflectand o civilizatie a lemnului intr-un tinut care prezinta real interes pentru cercetatori si turisti. Peste cate zile o sa-mi postati pe forumul de discutii raspunsul absolut necesar ?
   4. Vasile Nechita a spus: 22 septembrie 2012, ora 12:10
   ————————————————————————————————————
   pentru dl Viorel Rogoz
   Nu-i vorba de niciun compartiment de cenzura, ci de faptul ca unele comentarii intra la SPAM, astfel ca e necesar sa fie preluate si redirectionate pentru a putea fi citite. Dar nu urmareste nimeni continuu comentariile pentru a le redirectiona instantaneu…
   Prin urmare, este vorba de motive de ordin tehnic, nu de cenzura, asa cum interpretati dvs.
   5. viorel rogoz a spus: 21 septembrie 2012, ora 19:05
   ————————————————————————————————————
   Cu 4 ore in urma i-am dat un raspuns politicos d-lui Satmareanu. Am avut aceeasi neplacuta surpriza. Dupa cat timp de la postare comenteriile trec de la Compartimentul de Cenzura pe forumul de discutii? Viorel Rogoz

   6. satmareanul a spus: 20 septembrie 2012, ora 16:56
   ————————————————————————————————————
   Uite ca abia acum dau si eu de aceste comentarii si, cunoscand destul de bine starea lucrurilor o sa ma bag in discutie. D-le Rogoz, dv v-ati pus vreodata problema valorificarii acestui muzeu in aer liber de la Marius? Va dati seama ca ati gasit un teren neutilizat asa cum sunt mii asemenea in tara romaneasca si ati visat intr-o noapte ca s-ar putea face acolo un muzeu(ca deh, dv si asa n-aveati unul fata de ilustrii colegi pe care-i enumerati intr-un comentariu de aici) si v-a lovit damblaua ctitoririi sale? Cum justificati dv crearea unui astfel de muzeu la peste 40 de km de un oras mai rasarit si situat intr-o zona in careumbla numai ursii si alunecarile de teren? Stiti ce ati realizat cu paranoia dv? Ati dat ocazia unor smecheri de prima mana, cum a fost Ciubota, sa arunce pe nimic banii de la buget, intr-o perioada in care mii de romani ramaneau pe drumuri din cauza pierderii locurilor de munca. Si acum va treziti vorbind din groapa paranoica in care va scaldati.
   7. Un prof. a spus: 06 septembrie 2012, ora 12:44
   ————————————————————————————————————
   Dar bine, D-le Rogoz, nu raspunde nimeni pentru banul public si nici pentru incalcarea proiectului si falsul ordinar? Domnii George Vulturescu, Adrian Stef, Valer Marian, Felician Pop, Liviu Marta, d-na Lobont Puscas, “doctorita ” in arhitectura monumentelor de lemn din Codru, fostul consilier George Achim, Toth Zoltan etnograful muzeului, directorul Ciubota, Preasfintitul Iustinian, I.P.S. Bartolomeu Anania si succesorul Andrei Andreicut, ministrii care s-au perindat la cultura: Andrei Plesu, Salcudeanu, Sever Mesca, Ioan Timis, Puiu Hasotti, chiar nimeni nu raspunde?
   8. viorel rogoz a spus: 06 septembrie 2012, ora 07:11
   ————————————————————————————————————
   CULTURA SĂTMĂREANĂ A NĂSCUT UN AVORTON
   -Muzeul lui Pește-
   D-le Marian, abia azi, cand am datele certe, pot posta un comentariu, dacă nu în completarea, cel putin paralel cu al dumneavoastra. Mi s-au confirmat zvonuri care, atunci, cand mi-au izbit lobii urechilor, m-au năucit. Se știe că “Proiectul Măriuș”, in perioada romantică postdecembristă, a-nflorit.( A-nflorit, dar n-a legat. Fiindcă mama lui, Cultura, s-a scăpat de-a avortat.) Inițiativa mea a generat, prin ani, multe colocvii sterile și speech-uri sforăitoare. Iar, în ultimul timp, m-au asaltat tot felul de alerte panicarde, una mai hacana decât cealaltă. Folclor mi-am zis, folclor… Și folclor ar fi rămas pe vecie, de nu s-ar fi ținut zilele acestea, cu surle și chimvale, onoranta serbare a Sfințirii. Ura! îmi strigam…Uraa! Planul meu a prins viață. Numai că jubilația nu a durat. Dezmeticindu-mă din delir, am rămas pironit, cu privirea spre însoritul pridvor. De ce fotograful o fi tăiat din cadru tocmai acoperișul, scutul și fala casei, argumentul irefutabil că monahii și satul sunt mândri de opera lor? Sămânța îndoielii a fost întărită și de faptul că nu mult înainte trecusem printr-un alt groaznic
   frison. Văzusem, la televiziunea locală, o scenă ce-mi evoca cu dizgrație un posibil nou Babilon. O spicheriță frumoasă, își transmitea, surescitată, reportajul despre un eveniment aproape monden: întâmpinarea, de către arhimandritul egumen, preot iconom stavrofor, a pelerinilor de onoare, politicieni de tot soiul, sosiți la Mănăstirea Măriuș ca să sacralizeze praznicul cu sfințenia lor. Mi-am pus ochelarii din vremea eclipsei. Ce vedeam era de-a dreptul amețitor. Se făcea că bisericuța din lemn strămoșească, așezată la cota cea mai înaltă a muzeului ce urma să-i dăruiască ținutului dintre păduri un multrâvnit viitor, dispăruse din cadru. Și în locu-i apăruse umbra Sfântei Sofia, o adevărată mecă creștină, râvnită a fi atinsă măcar o dată în viață de către orice umil muritor. La Măriuș însă, zidul, betonul, tabla zincată și termopanul subminaseră unica șansă de izbăvire a prostitului codrenesc popor. Ce ar putea admira turistul din u.e., din u.s.a, japonez sau chinez, când ar descoperi cu oroare aculturația sterilă izvorâtă din mintea unui maimarbașa oligofren? Iar acum, căsuța din Pomi sau Bicău violată de acoperișul italian, cărămiziu și posac! (“Spune-i acoperișului pe nume: BRAMAC!”). În amintirea zilelor febrile când am gândit împreună proiectul, a simpozioanelor și sesiunilor științifice la care l-am prezentat, regretatul Emanuil Vașvari, astăzi, tresaltă dezamăgit în mormânt.
   9. viorel rogoz a spus: 16 august 2012, ora 21:16
   ————————————————————————————————————
   O sa trimit zilnic acest raspuns unui “cititor’’, pana il postati!
   Domnule cititor,
   Pe studentii mei nu-i obliga nimeni sa-si cumpere revistele. Daca o fac , e spre binele societatii prezente si viitoare. Din nefericire, avem o generatie debusolata, disperata, cu sanse minime de a gasi un post in domeniul cercetarii pentru care s-au pregatit, unii pasionati, altii din dorinta de a-si spori colectia de diplome. Din publicatiile mele vor intelege mai usor de ce destinul e atat de nedrept cu ei si cine sunt securistii care au pus stapanire pe aceasta tara dupa ’89. In timp ce studentele mele , unele cu o pregatire de exceptie, ajung sa faca 8 ore pe zi copii xerox ,pentru 700 roni pe luna, fostii colonei si generali de securitate , ofiteri care au au frant destine, au trimis oameni in puscarii sau , horribile dictu, i-au facut sa dispara pe vecie, incaseaza chiar si 10000 roni pe luna. Am argumente. Iti propun sa citesti numarul urmator din “Acolada”. Prof. Rogoz
   10. Gheorghe Marian a spus: 16 august 2012, ora 17:21
   ————————————————————————————————————
   Neimplicarea lui Viorel Rogoz in finalizarea acestui grandios proiect este scandaloasa!Inca o data se dovedeste ca reteaua securista functioneaza perfect si oameni care ar merita macar sa li se recunoasca initiativa raman pe dinafara si fel de fel de terchea berchea sunt prezenti ,insusindu-si intr-un fel munca si ideile altora,doar e la moda copiatul de doctorate si de licente!Dl prof.Gheorghe Achim ar putea lamuri lucrurile,ehei….Fara indoiala ca sunt o multime de oameni implicati in acest proect de la Octavian Petric la Adrian Stef pana la dl primar din VAlea Vinului,spre cinstea lor!Muzeul Judetean ca o instituti ce se ocupa cu consemnarea faptelor asa cum subt ,in succesiunea lor istorica era obligatoriu profesional si moral sa stiti rolul exact al initiatorului acestui “miracol” si sa ii dati cinstea si onoarea ce i se cuvin!Nu este asa dele Marta?Nu este bine ce faceti dle Marta,nu e bine deloc!
   11. Alex; a spus: 16 august 2012, ora 14:53
   ———————————————————————————————————–
   (pt. oliver)
   Tie tata aceste figuri niciodata nu tiau spus nimic,numai gasca chiorului iti spun.
   12. noi a spus: 16 august 2012, ora 14:18
   ———————————————————————————————————
   Atunci bombonel petrik ce cauta acolo?
   13. oliver a spus: 16 august 2012, ora 12:54
   ————————————————————————————————————
   Un sobor de preoti , panglici taiate , aceleasi figuri zambind tamp spre fotografi ….. nu mai imi spun nimic .Si , of course , Aureeeel Tamaaaas !
   14. sm a spus: 16 august 2012, ora 09:19
   ————————————————————————————————————
   Serios? Tigla ceramica profilata? Casa traditionala?
   15. viorel rogoz a spus: 16 august 2012, ora 03:47 Pentru o mai buna intelegere , cititi cele doua postari facute in ziua cand primarul a anuntat ca a primit de la C.J. bani pentru a monta o casa in Muzeul Codrului.
   Viorel Rogoz a spus: 10 noiembrie 2010, ora 14:20
   ————————————————————————————————————
   Intr-adevar, am informatii pretioase pe tema zidirii Muzeului. Ideea infiintarii lui am lansat-o in 1990. Am inceput naveta Satu-Mare-Bucuresti, pentru obtinerea de avize si fonduri guvernamentale. Am efectuat o periegheza in zona si am achizitionat, pe bani publici, primele constructii cu valoare etnografica incontestabila. Mi-au fost alaturi specialisti de marca ai domeniului (Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Talos, Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu) pe care i-am invitat in repetate randuri la Satu-Mare. Mi-au fost alaturi fii ai satului precum Ioan Matos, Coriolan Silaghi. Am gasit intelegere la ministrul Andrei Plesu, iar adjunctul sau, Horvath Andor, s-a deplasat personal in judet spre a se convinge de fezabilitatea ideii. In 1992, dupa cateva mineriade, kultura heraus. Politizarea culturii a devenit evidenta. Coalitia FSN-PMR isi numea deja specialistii in diversele domenii. Mi-au promis avansare, mi-au dat un titlu mai mare, acela de Sef peste toata Cultura Judetului. Doar atat ca mi se cerea sa fur si sa mint. Sa pun oamenii pe drumuri, sa le promit un viitor luminos, sa-mpart fonduri dupa criterii perverse, clientelare. A fost momentul in care mi-am luat talpasita. Am parasit sistemul. Cultura devenise deja, sub Ion Iliescu, un fel de nimica. Si evolutia a fost atat de spectaculoasa ca toate proiectele care pe vremea aceea stateau in picioare, astazi sunt greu de gasit chiar si prin prafuitele dosare.
   L-am sunat pe primarul din Vale, mai an, cand proliferau peste tot fondurile europene destinate realizarii unor mari proiecte culturale. S-a aratat entuziasmat. Avea nevoie de bani ca de aer curat. Numai ca au trecut doi ani si dumnealui, la intalnire, inca nu s-a prezentat. E posibil sa fi vizitat de atunci cele patru parcuri nationale din Insula Sulawessi, sa fi primit binecuvantari in direct de la Papa, dar, prin cenusiul Satmar, inca nu s-a aratat. Si totusi, cineva s-a-ndurat si i-a dat bani de-o casa. De facea un proiect eligibil, prin Cultura 2000, muzeul ar fi fost demult terminat. Prof. Viorel Rogoz

   Matus-un fiu al satului Marius a spus: 10 noiembrie 2010, ora 02:34
   ————————————————————————————————————

   I.Matus:
   Ideea acestui Muzeu al Codrului apartine profesorului dr. Viorel Rogoz (tel. 0748132021). Cei de la Muzeul Judetean ar trebui sa-l contacteze. Are, cu siguranta, multe materiale si informatii despre Institutia de Cultura pe care a initiat-o. Daca Primaria din Valea Vinului n-ar fi obtinut fondurile necesare zidirii, Muzeul ar fi ramas un mit, legenda unei idei.
   ————————————————————————————————————Un articol apărut în „Informația zilei” dezvăluie că proiectul de miliarde al Muzeului Țării Codrului a ajuns pe mâinile unor tarați . v.articolul :
   Muzeul Marius are 18 case taranesti din zona Codrului
   Una dintre dorintele celor care conduc destinele comunei Valea Vinului este si aceea de a infiinta in satul Marius un muzeu in aer liber. Pentru inceput se vrea amenajarea lui pe o suprafata de cinci hectare de teren, ca mai apoi in timp pe 30 de hectare. Locul a si fost deja stabilit, si anume in apropierea manastirii existente in aceasta localitate, un loc pitoresc, inconjurat de padure.Un prim pas in amenajarea lui s-a facut odata cu achizitia unui numar de 18 case vechi taranesti din zona …citeste toata stirea în “Informatia Zilei” ,Satu Mare, Joi, 17 Septembrie 2009, ora 14:57 Sursa: Informatia Zilei Satu Mare Articol citit de 194 ori ———————————————————————————————————————
   Un important personaj implicat in deturnarea fondurilor alocate Muzeului Măriuș:
   2 Responses to “Vulturescu”
   1. Viorel Rogoz
   aprilie 25th, 2011 at 13:26
   Da, am intrebat despre identitatea sursei “S3″, CARE TOARNA IN DOSARUL “Poetul”, dedicat, de cuvioasa institutie a TOVARASEI COLONEL CLAUDIA VULTURESCU, poetului Radu Ulmeanu. A depus cerere de deconspirare si fericitul posesor al sus amintitului D.U.I. Însă, peste toate, o tăcere dubioasă se depune. Lui George Vulturescu i s-a conferit, între timp, o medalie, de către șeful partinic Traian Băsescu, si un certificat de bună purtare de pe la C.N.S.A.S. A fost decorat probabil pentru cele 60 de monumente de arhitectură veche țărăneasca ,achizitionate, cu ani in urma, pe banii contribuabilului roman, miliarde, pe care, rămase acolo, “in situ”, le ninge si le plouă, pe dinăuntru si pe dinafară. Timpul le distruge. Vremea vremuiește. Iar directorul culturii, cel mai longeviv din țară, merge, vine, chefuiește. Aflați mai multe din numărul 4 al revistei “Acolada” (vezi: < Nord-Est (secondat de securista lui colonelă) s-a afirmat. Iată-l pe vânătorul de sconcși (Laszlo Alexandru), amirosind pestilențele desfundate în ediție princeps de revista „POESIS”: (vedeți, dacă mai apucați și dacă vă descurcați, revista crepusculară „Tribuna”, în ediție populară online!). E de mirare că a-vidul de publicitate Laszló își încheie maledicția cu o anatemă prevestitoare: „Cine zice-așa să i se-arate!” Păi, George Vulturescu zice, într-un „J’ACCUSE!” furibund în urma căruia a ieșit cu revista pătată. Și nici obrazul, atât cât mai are, nu mai exprimă o figură întrutotul imaculată…Așteptăm siderați deconspirarea de către C.N.S.A.S. a sursei S3 din D. U. I. , o bubă malignizată, pritocită de Instituția Răufamată a securistei-soții, unui fioros dușman al Poporului: Radu Ulmeanu .

   Reply
   • Seucan says:

     October 14, 2013 at 13:02

     Un comentariu la “Muzeul Țării Codrului” de Ovidiu Mortan

     viorel rogoz
     joi, 3 octombrie 2013

     D-le Mortan, mă bucur că , după 23 de ani, un tânăr reporter îi ia la întrebări pe stricătorii de cultură de la Satu-Mare. Vă propun să dați publicității proiectul acestui nenorocos muzeu. Ideea mea a fost agreată de toată floarea muzeografiei românești. Prefectura, prin ing.Cornel Morar, codrean și d-lui, născut la poalele Măriușului, s-a implicat intervenind la toate forurile cu putere de decizie în zidirea Muzeului. Ce mi-aș fi dorit? Implicarea viețuitorilor călugări la amenajarea spațiului muzeal activ și contemplativ. Când am fost la Rohia, cu o delegație de săteni, să-i cer Prea Sfinției Sale Iustinian Chira sămânță de călugăr , din soiul celor iubitori de cultură, cu dragoste pentru folclor și cu știință de carte, ni s-a promis că, aducându-l acolo pe Gherontie Nergheș, dezideratul nostru va fi ca și împlinit. Cuviosul monah crescuse la umbra lui Nicolae Steinhardt. Astăzi , când mă uit la zidurile monstruoase ce adumbresc bisericuța de lemn, la tot felul de abateri inepte,de la proiect, mă cutremur. Oamenii ăștia, că sfinți nu-i mai pot numi, chiar sunt goi pe dinăuntru? Onorata conducere a bisericii nu le-a atras atenția că, într-o lume sufocată de asfalt și alienare, funcția culturală a mănăstirilor românești e o soluție de salvare a vechilor ținuturi amenințate și ele de abandon, de aculturație, de globalizare. Ce pot să vadă turiștii în Codru? Ei au venit să regăsească vechea civilizație a Europei. Și noi le oferim kitsch-uri atât de agresive , că, a doua oară, niciunul ne ne mai trece hotarul. Ce să le spun specialiștilor antropologi, etnologi, etnografi, când pleacă dezamăgiți de halul în care au regăsit civilizația bătrânului nostru continent, încremenită de 2500 de ani, cum ziceau ei, până mai ieri, la noi, pe dealurile Codrului, prin văile și munții Maramureșului

     Reply
   • Seucan says:

     October 14, 2013 at 13:07

     Un comentariu la “Muzeul Țării Codrului” de Ovidiu Mortan

     viorel rogoz
     joi, 3 octombrie 2013

     D-le Mortan, mă bucur că , după 23 de ani, un tânăr reporter îi ia la întrebări pe stricătorii de cultură de la Satu-Mare. Vă propun să dați publicității proiectul acestui nenorocos muzeu. Ideea mea a fost agreată de toată floarea muzeografiei românești. Prefectura, prin ing.Cornel Morar, codrean și d-lui, născut la poalele Măriușului, s-a implicat intervenind la toate forurile cu putere de decizie în zidirea Muzeului. Ce mi-aș fi dorit? Implicarea viețuitorilor călugări la amenajarea spațiului muzeal activ și contemplativ. Când am fost la Rohia, cu o delegație de săteni, să-i cer Prea Sfinției Sale Iustinian Chira sămânță de călugăr , din soiul celor iubitori de cultură, cu dragoste pentru folclor și cu știință de carte, ni s-a promis că, aducându-l acolo pe Gherontie Nergheș, dezideratul nostru va fi ca și împlinit. Cuviosul monah crescuse la umbra lui Nicolae Steinhardt. Astăzi , când mă uit la zidurile monstruoase ce adumbresc bisericuța de lemn, la tot felul de abateri inepte,de la proiect, mă cutremur. Oamenii ăștia, că sfinți nu-i mai pot numi, chiar sunt goi pe dinăuntru? Onorata conducere a bisericii nu le-a atras atenția că, într-o lume sufocată de asfalt și alienare, funcția culturală a mănăstirilor românești e o soluție de salvare a vechilor ținuturi amenințate și ele de abandon, de aculturație, de globalizare. Ce pot să vadă turiștii în Codru? Ei au venit să regăsească aici, impietrita, vechea civilizație a Europei. Și noi le oferim kitsch-uri atât de agresive , că, a doua oară, niciunul ne ne mai trece hotarul. Ce să le spun specialiștilor antropologi, etnologi, etnografi, când pleacă dezamăgiți de halul în care au regăsit civilizația bătrânului nostru continent, încremenită de 2500 de ani, cum ziceau ei, până mai ieri, la noi, pe dealurile Codrului, prin văile și munții Maramureșului

     Reply
2. Preoti, profesori universitari, artisti si fosti detinuti politic, in apararea Muzeului Taranului Roman | Credinţa Adevărată says:

   March 11, 2013 at 07:07

   […] Dan Tanasa, roman […]

   Reply
3. Aurelia Ionescu, cercetator stiintific, fizician says:

   March 7, 2013 at 11:14

   Subscriu acestei scrisori deschise.

   Reply
4. Preoti, profesori universitari si fosti detinuti politic in apararea Muzeului Taranului Roman | Ziaristi Online says:

   March 7, 2013 at 00:36

   […] Dan Tanasa, roman […]

   Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.