SEMNAL DE ALARMĂ. Vor să fure Munţii Rodnei!

August 5, 2014 •Maramureș •Views: 1957

muntii-rodnei

de Nicolae Teremtus

Parcul Naţional Munţii Rodnei, cel mai vechi din ţară, înfiinţat în 1932 ca Rezervaţie Ştinţifică, are un trecut bogat în realizări pe linia protejării munţilor, a pădurilor, a faunei şi florei din partea de nord a Carpaţiilor Orientali. La un an de la înfiinţarea acestei Rezervaţii de un profesor universitar din Cluj, a apărut şi Parcul Naţional Retezat. Cele două arii protejate sunt oaze de normalitate într-o mare de păduri în care fiecare a făcut ce a vrut, mai ales după momentul 1989. 

De mai bine de 20 de ani, pădurile României sunt exploatate ca la carte, legal, dar mai ales ilegal. Codrii seculari ai României au început să fie amintire, iar afacerile în acest domeniu depăşesc orice închipuire. S-a mers atât de departe, încât a început asaltul împotriva pădurilor aflate în arii protejate de lege. Parcurile Naţionale au fost înfiinţate tocmai pentru a stopa orice intervenţie a omului împotriva naturii şi a faunei din aceste zone. Parcul este condus de un Consiliu Ştiinţific, format din profesori universitari, specialişti în domeniul silvic sau al legislaţiei în domeniu.

Parcul Naţional Munţii Rodnei are peste 47 de mii de hectare, din care 19% sunt pe teritoriul Maramureşului, iar restul, în judeţul Bistriţa-Năsăud. Partea aflată în nord cuprinde doar arii protejate închise. În Bistriţa-Năsăud, pe lângă ariile protejate închise, se găseşte o zonă tampon în care se mai aprobă tăieri după regulamentele silvice. Dar, nu este de ajuns!

După Revoluţia din 1989, Parcul Naţional din nord a intrat în atenţia celor care au crezut că se poate tăia totul, de oriunde. Au urmat ani grei în care s-au dus bătălii importante cu afaceriştii lemnului, dar raţiunea a învins şi din 2004 administrarea Parcului Naţional a fost trecută la Romsilva pe o perioadă de zece ani. De fapt, toate Parcurile Naţionale din ţară sunt în administrarea Romsilva. În acest an au fost prelungite contractele de administrare, în toată ţara, doar pentru Munţii Rodnei nu s-a cerut o prelungire.

Toate acestea duc spre un final dramatic al Parcului. Dorinţa Romsilva de a renunţa la administrare este în concordanţă cu dorinţa Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud de a prelua administrarea Parcului Naţional. Poate fi o coincidenţă sau poate fi ceva premeditat.

Recent, primăria din localitatea Romuli a reclamat faptul că din pădurea aflată în partea maramureşeană a Parcului s-au furat o mie de metri cub de lemn.

„Suntem revoltaţi că a fost posibil să se taie atât de mult lemn dintr-o pădure aflată în Parcul Naţional Munţii Rodnei într-o zonă de protecţie. Am primit nişte semnale cum că ar fi cioate acolo, dar mie personal nu mi-a venit să cred, aşa că m-am dus şi am văzut cu ochii mei. S-au tăiat ilegal peste o mie de metri cubi de material lemnos din pădurea proprietatea comunei Romuli, dar păzită de Romsilva. Nu spune toată lumea că nu se taie nimic din Parcul Naţional Munţii Rodnei? Eu parcă aşa am auzit peste tot. Nu e Regia Naţională a Pădurilor Romsilva cea care administrează corect aceste parcuri? Am anunţat ITRSV Cluj să vină şi să facă un control pentru ca să ne putem constitui parte civilă în proces şi să ne recuperăm banii. Este inadmisibil ca statul român să ne interzică nouă să intrăm în pădurea noastră – cumpărată de locuitorii comunei Romuli, iar el să permită un jaf de amploarea aceasta”, a declarat, în presa din Bistriţa-Năsăud, Ioan Moniţa, primarul localităţii bistriţene. El a mai spus că cele 364 de hectare aflate în discuţie sunt administrate de Direcţia Silvică Maramureş. Altfel spus, arată cu degetul spre instituţia maramureşeană.

Cu acest motiv pus ca „port-drapel”, CJ Bistriţa-Năsăud a început să ceară administrarea Parcului Naţional. Efectele se văd, Romsilva refuzând să mai prelungească contractul de administrare cu Parcul Naţional pe motivul pueril că nu are nimic de câştigat din această activitate.

Având în vedere că celelalte Parcuri Naţionale din ţară sunt administrate în continuare de Romsilva înseamnă că de acolo au câştiguri, sau că forţe oculte, politice, doresc ca cea mai veche arie protejată din munţii României să intre într-o administrare care nu are nimic în comun cu această activitate. Putem presupune că se vor deschide porţile afacerilor de tot felul în munţii Rodnei.

Pentru a limpezi situaţia am fost la Direcţia Silvică Maramureş să aflăm dacă cele reclamate de primarul bistriţean sunt reale.

„Din 2007 este această pădure în administrarea noastră. De atunci şi până acum nu au fost probleme. În acest an, în urma unui control, a fost descoperită o zonă din care au fost tăiaţi copaci ilegal. S-a luat act şi pădurarul care are în grijă acel canton va avea dosar penal, va fi o anchetă administrativă, probabil va fi dat afară. Până acum nu s-a întâmplat nimic în ariile protejate. Facem controale periodic şi până la acest incident nu au fost probleme. Ce nu spun cei din Romuli este faptul că noi nu am fost plătiţi pentru activitatea de până acum, niciodată. Legat de demersul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud nu pot să spun nimic. Nu ştiu dacă ar fi mai bine sau nu. În orice variantă, trebuie respectată legea!”, ne-a spus directorul Direcţiei Silvice Maramureş, Ioan Sopoian.

O opinie interesantă are Ioan Muntean, şeful pazei în Parc, cu menţiunea că sunt opinii personale.

„Când se coboară nivelul de decizie aşa de jos (adică, administrarea Parcului la CJ n.red.), îţi pui nişte întrebări legitime. De ce este interesat CJ Bistriţa să cheltuiască, în plus faţă de cheltuielile pe care le are, încă opt miliarde de lei, cât este bugetul Parcului pe doi ani? Şi să preia şi cheltuielile şi pe judeţul Maramureş. Oare nu este presiunea primarilor care vor să intre în zona de protecţie integrală şi vor să taie lemn sau vor să păşuneze ilegal, sau vor să-şi facă construcţii, drumuri…? Un consiliu Judeţean are atât de multe dependenţe de factorul politic! Poate fi un răspuns la întrebarea care ar fi scopul CJ Bistriţa-Năsăud.

În momentul în care ai independenţă financiară, independenţă decizională iei hotărâri în interesul obiectivelor pentru care e definită o arie protejată.

Nu în interesul primarului de la o localitate sau alta, care vrea să îşi facă şi el o cabană la munte, să traseze un drum sau să amplaseze o microhidrocentrală, o afacere cu un investitor. Toate acestea pot fi întrebări legitime pe care le puteţi pune dumneavoastră sau oricine!

Revenind la întrebarea cu CJ Bistriţa-Năsăud, este o discuţie ce se poartă de ceva vreme, dar noi sperăm să nu se realizeze această trecere! Este în puterea Romsilva să decidă dacă cea mai veche arie protejată şi cea mai importantă între cele din România să fie abandonată şi lăsată de izbelişte!”, a spus Ioan Muntean.

Am vorbit şi cu un membru în Consiliu Ştiinţific, fost custode al Parcului, inginer silvic, actualmente pensionar.

„În Consiliul Ştiinţific sunt membrii: profesori, specialişti din toate profesiile, de la institute ştiinţifice, oameni cu experienţă, adică oameni care pot spune câte ceva despre Parcul Naţional. CJ Bistriţa ar dori, având în vedere că majoritatea pădurilor din Parc sunt în judeţul vecin, să administreze ei, dar în sensul de a proteja natura, ci ca să exploateze sursele de acolo, respectiv pădurea. Asta este toată chestia, una economică! Lemnul din pădure!

Pe de altă parte, Romsilva nu mai doreşte să administreze Parcul deoarece nu beneficiază de resurse. Pădurile aparţin comunelor, Consiliul Ştiinţific aplică legea cu stricteţe şi nu permite să taie lemn în Parc. De aici e tot baiul! Romsilva nu înţelege că administrarea unui Parc Naţional nu înseamnă exploatarea şi obţinerea unor venituri din Parc, ci protejarea ecosistemului în întregul lui. Asta nu înţeleg ei! Au şi o hârtie făcută de un responsabil din cadrul Romsilva, cel care se ocupă de arii protejate, care spune că din Parcul Naţional Munţii Rodnei nu beneficiază de nimic.

„Păi, nici nu trebuie să beneficieze, material! Este o arie protejată! Şi aici nu se admite nici o exploatare!”, ne-a spus Gheorghe Pânzariu.

O poveste tristă în care unul din simbolurile României este pe cale să-şi piardă independenţa. GAZETA de Maramureş face o strigare către politicienii maramureşeni să ne ajute în demersul nostru de a stopa mârlănia care se vrea a se face în vecinătatea Maramureşului şi cu binecuvântarea celor de pe Dâmboviţa, efemerii administratori ai acestei ţări.

Integral pe gazetademaramures.ro

Tags: , , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

5 Responses to SEMNAL DE ALARMĂ. Vor să fure Munţii Rodnei!

  1. Laura says:

    Problema in tara asta e coruptia, toata lumea e prieten cu toata lumea. Sunt amarati care fac inchisoare pentru 2,3 pomi iar altii taie toata padurea.

  2. Cezara says:

    Reactia trebuie sa fie colectiva, altfel, de unul singur, nu e nici o sansa, trebuie creat un curent de opinie care sa mobilizeze oamenii, sa-i miste din loc….Asa nu se mai poate, Ce asteptam? Sa ne striveasca in picioare?

    • Dan Tanasa says:

      De acord că trebuie creat un curent de opinie. La asta lucrez. Însă fără opiniile celorlalți nu se va crea niciun curent.

  3. Costin Serban says:

    Salut Dane,

    Imi spui si mie la ce mai sunt bune semnalele astea de alarma, cand romanii zac si sufera ca prostii…
    Am ajuns mai rau ca babele alea, surde si neputincioase, care doar se uita la “ROMANIA”, ma rog ce a mai ramas din ea, si isi tarasc zilele pe pamant, ca dobitoacele.
    Am avut barbati si femei ROMANCE, acum suntem niste umbre ale lor…
    Sa ne fie RUSINE si TEAMA, de ce am devenit.
    Unde sunteti voi ROMANILOR?
    Ce facem cu tara si neamul nost’ ?
    Mai aveti ceva curaj si demnitate?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "SEMNAL DE ALARMĂ. Vor să fure Munţii Rodnei!"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/semnal-de-alarma-vor-sa-fure-muntii-rodnei/