Sentință DEFINITIVĂ: instanța DESFIINȚEAZĂ salariul de peste 17.000 de lei al unui popă, director general adjunct al IEH

May 31, 2019 •justitie •Views: 4298

Curtea de Apel București a hotărât definitiv (prin Decizia nr. 2095/09.04.2019, pronunțată în dosarul nr. 29553/3/2018), că salariul pe care preotul Nicolae Brânzea și-l stabilise singur în perioada când conducea interimar Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, este ilegal, transmite Romanian Global News.

Vezi și „N-am văzut preot mai lacom decât Brânzea (…) Am martori că îi dădeam sute de milioane lei vechi”

Soluția Tribunalului București (detalii aici), pe care Curtea de apel o confirmă (detalii aici), anulează actele ilegale prin care Brânzea și-a mărit salariul după bunul plac, ajungând în mai puțin de jumătate de an, de la 7.418 lei (la 31 iunie 2017), la 17.124 lei (la 1 ianuarie 2018)!

Nicolae Brânzea și-a mărit singur salariul fără nicio bază legală nu o dată, ci de două ori. Prima oară, începând cu 01.07.2017, salariul directorului general adjunct s-a majorat în mod straniu de la 7.418 lei la 12.974 lei, deși Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu prevedea nicio majorare a salariilor începând cu acea dată.

Vezi și Un preot intrat în masonerie vrea să preia Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

A doua mărire de salariu Brânzea și-a acordat-o începând cu data de 01.01.2018, când, în mod discreționar, și-a stabilit un salariu cu mult peste limita prevăzută de legea salarizării. Astfel, această lege stabilește care este nivelul maxim al salarizării la care se poate ajunge până în anul 2022. Pentru funcția deținută de Brânzea, acest nivel maxim al salariului prevăzut de lege pentru anul 2022, era de 10.880 lei. Dar Nicolae Brânzea își acordase deja, de o jumătate de an, un salariu de 12.974 lei. Cu ignorarea evidentă a limitei prevăzute de lege, Nicolae Brânzea își mai aplică o majorare, stabilindu-și astfel un salariu de 17.124 lei.

Vezi și Preotul-mason care huzureşte pe spatele românilor de pretutindeni

La revenirea în funcție a directorului general Eugen Popescu, acesta i-a solicitat directorului adjunct intrarea în legalitate a salarizării sale. Brânzea a refuzat, instituția fiind nevoită să se adreseze instanțelor de judecată, pentru ca acestea să constate și să anuleze actele nelegale prin care Brânzea și-a stabilit salariul, într-un dispreț absolut față de lege.

Decizia definitivă a Curții de apel București confirmă, fără putință de tăgadă, faptul că Nicolae Brînzea a încălcat în mod flagrant dispozițiile legale, însușindu-și în mod fraudulos sume importante de bani din bugetul public.

Nicolae Brînzea, profitând de o altă recentă perioadă de interimat la conducerea IEH, survenită în urma absenței, din motive medicale, a directorului general, în încercarea de a-și acoperi acțiunile ilegale grave în beneficiul propriu, i-a dat afară din instituție, atât pe consilierul juridic care a instrumentat acțiunile judiciare pentru restabilirea legalității, cât și peresponsabilul cu controlul financiar preventiv propriu, care sesizase aceste grave încălcări ale legii, în dauna bugetului public.

După hotărârea Curții de Apel București, care a înlăturat orice dubiu în legătură cu faptele grave de încălcare a legii, săvârșite de Nicolae Brînzea în interes propriu, așteptăm o reacție fermă din partea autorităților responsabile de modul în care își desfășoară acesta activitatea, în cadrul unei importante instituții publice.

Din informațiile pe care le deținem, activitatea nelegală a lui Nicolae Brînzea ar face și obiectul unui dosar penal. Prin decizia instanțelor s-a stabilit în mod definitiv că aceste fapte sunt ilegale, urmând ca parchetul să stabilească dacă sunt și de natură penală.

Ne exprimăm speranța că ministrul pentru românii de pretutindeni nu își va asuma responsabilitatea menținerii în funcție a unei persoane în legătură cu care există suspiciuni de săvârșire a unor fapte penale grave.

Pe motiv că directorul general Eugen Popescu, la revenirea în iunie 2018 la conducerea IEH, încercând să instaureze legalitatea în Institut, i-a scăzut salariul, aducându-l în limite legale, dir. gen adjunct, preotul Brânzea, după ce a încercat să șantajeze amenințând că va face scandal în presă, a declanșat o campanie de presă mincinoasă despre așa-zisele probleme pe care directorul general le-ar avea cu echivalarea studiilor făcute în străinătate.

Profitând de legăturile pe care le are la corpul de control al Minsterului Educației și cu rectorul Universității din Oradea, Brânzea încercă să forțeze instituțiile respective să găsească “ceva” în neregulă la echivalarea studiilor directorului general, pentru a forța demiterea acestuia.

Visul preotului Brânzea este acela de a ajunge ambasador în Israel, în acest sens o mare parte a fondurilor IEH pe perioada în care acesta se afla la conducerea IEH au fost îndreptate către proiectele legate de Israel, care să-i consolideze imaginea lui Bânzea de mare iubitor al Israelului.

Mai nou, aflat în concediu medical, preotul Brânzea a fost văzut pe la diverse cabinete din Palatul Victoria, însoțit de mai mulți originari din Israel, încercând să convingă demnitarii să-l dea afară pe directorul general pentru că “nu are studii” și “că strică relațiile cu Israelul” nelasându-l pe Brânzea să-și continue campania de imagine din bani publici și să conducă IEH ca și cum o instituție a statului român ar fi propria lui moșie.

Ultima invenție a campaniei de presă instrumentate de Brînzea, ar fi aceea că directorul general ar fi inițiatorul unui proiect de schimbare a HG-ului de organizare și funcționare a IEH, pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni l-a pus în dezbatere publică. Principala schimbare reclamată ca “o lovitură dată diasporei” ar fi aceea că IEH ar reveni la atribuțiile avute inițial, atunci când funcționa ca Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” și se ocupa exclusiv de comunitățile istorice. Proiectul de modificare a HG privind organizarea și funcționarea IEH, a fost inițiat de MRP și vine să elimine suprapunerile dintre MRP și IEH.

Modificarea HG-ului va conduce la partajarea competențelor între MRP și IEH, evitând dubla finanțare. Inițiativa este salutată de românii din comunitățile istorice, chiar dacă bugetul alocat IEH, pentru proiecte (de aprox. 250.000 Euro) este unul total insuficient în raport cu nevoile existente ale celor peste 6 milioane de români din aceste comunități istorice. Faptul că MRP a urmărit concentrarea alocării fondurilor pe spațiile în care sunt comunități istorice românești, va eficientiza acțiunea statului român în aceste comunități și, implicit, cheltuirea banului public. În acest mod, MRP se va concentra pe diaspora, iar IEH va desfășura proiecte pentru comunitățile istorice românești, îndeplinindu-și astfel misiunea pentru care a fost inițial înființat.

Sursa: rgnpress.ro

FOTO: Nicolae Brânzea, soaptereci.ro

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend