Expoziţia este prezentată publicului cu prilejul aniversării evenimentului petrecut în ziua de 2 octombrie 1931, în Câmpia Bărăganului, când Smaranda Brăescu a stabilit recordul mondial feminin şi recordul european masculin de salt cu paraşuta de la înălţimea de 6000 m.
Căpitan comandor de aviaţie (r) Laurenţiu Buzenchi, preşedintele Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj:
Această expoziţie se doreşte o readucere în memoria publică a acestei mari românce, care este legată de Cluj, ultimii ani ai vieţii i-a petrecut la Cluj, unde este şi înmormântată în Cimitirul Central din Cluj Napoca. Vrem să ilustrăm în imagini mişcate dar şi fixe, activitatea acestei mari românce: de la începuturile ei, dorinţa ei de a zbura, până la performanţele extraordinare pe care le-a stabilit: 1 octombrie 1931 – Recordul Mondial Feminin de salt cu paraşuta de la înălţime şi recordul european masculin – de 6.000 m iar pe 19 mai 1932, la Sacramento, în SUA, a stabilit recordul mondial absolut de salt cu paraşuta de la o înălţime de 24.000 de picioare, aproape 7.400 m.
După cum mai spune capitan comandor de aviaţie (r) Laurenţiu Buzenchi, preşedinte al ARPIA Cluj, asociaţia se luptă de mai multă vreme pentru construirea unui monument al Smarandei Brăescu în cimitirul central din Cluj, locul unde e înmormântată. Asociaţia a cerut, de asemenea, municipalităţii, să îi acorde Smarandei Brăescu, post mortem, titlul de cetăţean de onoare al Clujului.
Expoziţia, ilustrând aspecte memorabile din viata şi activitatea Smarandei Brăescu, poate fi văzută în holul studioului Radio România Cluj.
Ioana Bindea
FOTO: Din Colecțiile speciale ale Bibliotecii V.A. Urechia Galați, donație Neculai Staicu-Bucuimeni (sursă aici).
"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănțuit."
Titlul poeziei: Decebal către popor
Autor: George Coșbuc
„Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei,
meriți ceea ce ai.”
John C. Maxwell
Neculae Preda says:
Îmi este greu sa înteleg reactia negativa al autoritatilor pentru onorarea memoriei Smarandei Braescu, o românca ce a scris istorie pe cerul aviatiei mondiale.
Azi, la Cluj-Napoca în Cimitirul Central aflat în administrarea Primariei, numele Smarandei Braescu NU ESTE pe lista personalitatilor ce îsi duc somnul de veci în capitala Transilvaniei!
DE CE?
De ce Smarandei Braescu nu i s-a decernat post-mortem titlul de “Cetatean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca?
În fapt, îi onoram memoria Smarandei sau ne onoram pe noi însine onorând-o pe Smaranda?
Sportivi “Cetateni de onoare” ai Clujului:
Stefan Kovacs, antrenor fotbal HCL nr. 102/22.09.1994
Mircea Luca, fotbalist, HCL nr. 102/22.09.1994
Gabriela Szabo, atleta, HCL nr. 100/11.03.1999
Gheorghe Hagi, fotbalist, HCL nr. 282/09.06.1999
Octavian Belu, gimnast, HCL nr.46/01.03.2001
Kerekes Eva Eniko, sportiva karate, HCL nr.584/29.08.2006
Dumitru Gheorghe Muresan, baschetbalist, HCL nr. 24/06.02.2007
Claudiu Rusu polo, HCL 174/07.04.2009 (Suedia)
Florin Bercean, antrenor judo, HCL nr. 382/2012
Simona Marcela Richter, antrenoare judo, HCL nr. 383/2012
Cetatean de onoare, prieten al Clujului:
Lordul Yehudi Menuhin, dirijor, nr.294/10.09.1998
Smaranda este mult mai mult decât un “prieten” al Clujului, este legata pe veci de Cluj-Napoca, aici în capitala Transilvaniei gasindu-si adapost în fata prigoanei guvernului stalinist Petru Groza.
Felicitari ARPIA Cluj !