Câteva sute de persoane au participat, ieri, la Miercurea-Ciuc, la ceremonia de arborare a steagului secuiesc pe clădirea Palatului Administrativ.

La începutul manifestării festive, organizată cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, ceasul de pe clădirea Palatului Administrativ a cântat imnul secuiesc. Sutele de oameni prezenţi pe platoul din centrul oraşului au purtat, în premieră, pe lângă cocarda în culorile steagului Ungariei şi pe cea în culorile steagului secuiesc.
Steagul secuiesc, aprobat recent ca steag al judeţului Harghita, a fost sfinţit de un sobor de preoţi, reprezentând bisericile tradiţionale maghiare, şi a fost ridicat în acordurile unor cântece patriotice. El a fost arborat lângă drapelul României, având aceeaşi mărime şi fiind confecţionat din acelaşi material ca şi steagul ţării noastre – şi va rămâne permanent pe clădire.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, le-a vorbit celor prezenţi şi în limba română, o premieră la manifestările dedicate zilei de 15 martie. El a afirmat că este vorba de un eveniment istoric, de repunerea în drepturi a steagului secuiesc care simbolizează unitatea şi legătura între membrii comunităţii. Borboly a subliniat că în numele acestui steag nu s-a vărsat nici o picătură de sânge şi că el poate fi numit un steag pur. ,,Persoana care nu respectă steagul comunităţii sale nu are rădăcini, nu cunoaşte sentimentul când acesta se arborează în onoarea unui sportiv de performanţă la o competiţie internaţională sau când acesta se înalţă pe vârful unui munte. În numele acestui steag nu s-a vărsat nici o picătură de sânge, de el nu se poate lega nici un eveniment de violenţă. Steagul a reprezentat întotdeauna pacea şi respectul reciproc. Este un steag pur”, a afirmat Borboly.

Preşedintele CJ a adăugat că maghiarii respectă steagul românesc şi se închină în faţa steagului Uniunii Europene. ,,Noi respectăm steagul românesc, steagul ţării în care trăim, steagul cel mai drag pentru toţi prietenii noştri români de pretutindeni. Ne închinăm în faţa steagului european care poartă culoarea Sfintei Maria şi pe care stelele strălucesc ca pe coroana Maicii Domnului”, a mai spus Borboly.

În finalul discursului rostit în limba română, preşedintele CJ a dorit să transmită un mesaj ,,etniilor din acest ţinut”, subliniind că se pot conforma provocărilor secolului XXI numai colaborând şi respectându-şi reciproc tradiţiile şi cultura. ,,Aş dori ca acest steag să devină simbolul comunităţilor naţionale din Harghita, reprezentând unitatea tuturor etniilor şi care contribuie la succesul acestora. Steagul secuiesc este steagul întregului Ţinut Secuiesc, este steagul locuitorilor din regiune, ne este foarte drag, este al nostru”, a mai spus Borboly.
Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Naţional Secuiesc din zona Ciuc, Veress David, nu a fost atât de conciliant precum Borboly Csaba şi a vorbit despre autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, încheindu-şi discursul rostit exclusiv în limba maghiară cu mesajul ,,Ţinutul Secuiesc nu este provincie” şi ,,Libertate pentru secui”.
Steagul secuiesc de culoare albastru deschis, pe care se află o dungă aurie, alături de soarele şi luna, este folosit de mai mult timp de Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie neînregistrată juridic, care luptă pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. De altfel, în urmă cu câteva luni, acest steag a fost votat, într-o şedinţă a Consiliului Naţional Secuiesc, ca viitorul steag al Ţinutului Secuiesc.

Steagul a fost reclamat, luna trecută, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pe motiv că reprezintă o nouă modalitate de discriminare la adresa comunităţii româneşti din judeţul Harghita, care nu se regăseşte reprezentată în acest simbol al comunităţii locale.
Sursa: Informatia Harghitei