STUDIU. Dr. Veress Albert, şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc: ,,Se poate afirma că etnia maghiară este o etnie depresivă”

September 21, 2012 •Informatia Harghitei, maghiari, Miercurea Ciuc •Views: 3402

Doctorul Veress Albert ,,recidivează”

Timp de cinci ani, mai exact între 1991 şi 1996, dr. Veress Albert, şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc, a studiat fenomenul suicidar în Harghita şi nu numai, rezultatele migăloasei sale munci aducându-i de altfel şi titlul de doctor în ştiinţe medicale.
Dar credeţi că s-a mulţumit cu atât? Nu, a ,,recidivat” extinzând studiul, de această dată numai pe decese, până în 2010 inclusiv, pentru ca acum, în 2012, să-şi pună semnătura, alături de Vadas Gyula, un respectabil sociolog din Pecs – Ungaria, pe o carte cu 286 de pagini, 248 de repere bibliografice, 270 de fotografii şi grafice.
Având ca subiect aspectele suicidului din zona Ciucului de Sus, ,,Fârtatul diavolului” (,,Az ordog cimboraja”) îşi ia numele dintr-o lucrare a dr. Balazs Lajos, etnograf de pe aceste meleaguri care aduce în atenţia publicului faptul că bătrânii din Sândominic au credinţa că a-ţi pune capăt zilelor înseamnă a duce la bun sfârşit îndemnul diavolului, desăvârşindu-i astfel opera.
Cu menţiunea că deocamdată cartea nu este tradusă şi în limba română, reluăm firul exact de acolo de unde l-am lăsat, recurgând la un subtitlu:

Primul loc în privinţa deceselor suicidare, primul loc la consumul de alcool

,,Pe mine ca maghiar, îmi mărturisea doctorul Veress, rezultatele studiului efectuat între 1991 şi 1996 m-au întristat pentru că, potrivit lor, judeţul Harghita ocupa atunci primul loc între judeţele României atât în ceea ce priveşte decesele prin suicid, cât şi în ceea ce priveşte consumul de alcool”.

Două elemente care în opinia autorului se influenţează reciproc, dovadă că 54 la sută din cazurile de suicid aveau legătură într-o formă sau alta cu alcoolul.
Ca un făcut, sau cum spunea dr. Veress, parcă pentru a da apă la moară, fostul senator Dumitraşcu găseşte un moment nefericit în care acuză ca sinucigaşă întreaga etnie maghiară, ridicând în mintea specialistului o întrebare-surpriză chiar şi pentru el: ,,Nu cumva sinuciderea în rândul acestei populaţii, care deţine 80 la sută din totalul populaţiei judeţului Harghita, este ereditară?!”.
Răspunsul a venit şi el în timp: ,,Nu se poate vorbi despre o genă care să transmită predispunerea la suicid, dar se poate vorbi despre o ereditate a depresiei, două treimi din cazurile suicidare având în antecedente tratamente pentru depresie”. În concluzie…

,,Se poate afirma că etnia maghiară este o etnie depresivă”

Şi l-am citat, după cum uşor se poate bănui, pe dr. Veress Albert, omul care, atunci când a prezentat în ţara vecină părţi din lucrarea sa, afirmând şi argumentând chiar că Imnul Ungariei este unul melancolic, în comparaţie de pildă cu Imnul Franţei, a fost foarte aspru criticat de colegii săi de breaslă, cetăţeni maghiari. De ei şi nu numai! Dar, spre satisfacţia sa, acum, în 2012, un medic de acolo publică în ,,Revista psihiatrică maghiară” un articol în care susţine că, după ce a comparat imnurile a zece state, a ajuns exact la concluzia la care ajunsese medicul nostru Veress Albert în 1993: ,,Imnul Ungariei este unul melancolic!”.

Decesele prin suicid sunt mai prezente în zona rurală…

…atât la femei, cât şi la bărbaţi, în vreme ce în zona urbană domină tentativele de suicid, ,,campioane” fiind femeile.

Comparând fenomenul suicidar cu o cămilă cu două cocoaşe, dr. Veress, apreciază că prima dintre ele e a tentativelor pe marja de vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani, iar a doua a deceselor pe marja de vârstă cuprinsă între 50 şi 60 de ani.
Dacă avem însă în vedere un exemplar cu o malformaţie genetică, să zicem aşa, atunci cea de-a treia cocoaşă s-ar încadra tot la decese, incluzând aici decesele celor trecuţi de 80 de ani. Persoane singure, obosite, bolnave, ce nu-şi mai înţeleg rostul pe lume, care vor să evadeze, prin sinucidere, din viaţă. ,,Dacă am ocazia, şi de-a lungul carierei am avut destule asemenea ocazii, le spun acestor oameni că merită să trăiască până la capătul zilelor, măcar şi pentru a-i face în ciudă poştaşului care şi aduce pensia. Rezultatul? Un zâmbet ce mă îndreptăţeşte să cred că gândul rău s-a şi dus”.

3 la 1 la decese, raportul dintre maghiari şi români

Surprinsă să aflu că numărul deceselor prin suicid este mai mare în zona rurală decât în cea urbană, l-am rugat pe dr. Veress să găsească o explicaţie, ştiind că în acel spaţiu credinţa în Dumnezeu se măsoară parcă altfel. Lucru cu care a fost de acord, dar până la un punct, pentru că, sublinia dumnealui, datele statistice arată clar că mai peste tot în lume credinţa a cam pierdut din importanţă.

Privite atent şi analizate minuţios, datele de la noi, de aici din Harghita, mai demonstrează că pe primul loc în ceea ce priveşte rata sinuciderilor sunt luteranii, pe locul al doilea, ,,exact contrar aşteptărilor”, catolicii şi pe locul al treilea ortodocşii, raportul dintre maghiari şi români fiind de 3 la 1 la decese.
Privind lucrurile dintr-un alt unghi se poate spune că cea mai periclitată categorie este cea a bărbaţilor maghiari şi cea mai protejată categorie este cea a femeilor românce.

94 la sută dintre decedaţi au folosit metoda cea mai sigură: spânzurătoare

Cei mai hotărâţi să-şi ducă gândul până la capăt au fost în majoritatea cazurilor sătenii, orăşenii, potrivit dr. Veress, vrând doar să atragă atenţia asupra lor.

Dar tot domnia sa mai emite o teorie, şi anume aceea că sinucigaşii nu vor neapărat să moară, ci mai degrabă vor să trăiască altfel, o încercare suicidară fiind pentru medicul specialist un puternic semnal de alarmă şi totodată un factor favorizant pentru o nouă faptă. De aceea, mai sublinia interlocutorul nostru, ,,noi, medicii, încercăm să aflăm de ce a recurs la o asemenea soluţie, ce l-a nemulţumit şi mai ales ce ar vrea să modifice în viaţa sa”.

Anonimul de la capătul firului

Amintindu-şi de teza sa de doctorat şi de o propoziţie din conţinutul ei, dr. Veress m-a rugat, şi prin mine, i-a rugat pe toţi colegii din presa judeţeană să găsească undeva într-un loc vizibil un spaţiu în care să plaseze la orice apariţie un număr de telefon:  0754/800808. ,,Acest telefon, generic vorbind, poate fi socotit linia vieţii pentru cineva aflat în criză suicidară. Spun asta întrucât o asemenea persoană pentru care în clipa aceea s-a scufundat întreaga lume, are posibilitatea să vorbească cu cineva aflat la celălalt capăt al firului, cu cineva avizat şi antrenat în tehnica de intervenţii suicidare, al cărui nume nu contează. Este un anonim, aşa cum anonim va rămâne şi cel ce apelează numărul despre care vorbim”.

Cu menţiunea că la capătul firului va răspunde mereu cineva între orele 19,00 şi 24,00 ale fiecărei zile din cursul unei săptămâni, dr. Veress e de părere că o discuţie cu o persoană dispusă să asculte şi să aline păsul cuiva poate ajuta mult, enorm de mult.
De aceea sub deviza ,,Oferă-mi un minut din viaţa ta ca să-ţi pot oferi viaţa!”, şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc îi îndeamnă pe cei aflaţi în impas la oră de seară sau de noapte să nu ezite să folosească telefonul ce le poate salva viaţa.

Câte ceva despre ,,Fârtatul diavolului” (,,Az ordog cimboraja”)

În 2007, când a avut loc prima Conferinţă medicală tematică româno-maghiară, dr. Veress a prezentat o lucrare interesantă efectuată în patru localităţi din Ciucul de Sus (Cârţa, Mădăraş, Dăneşti şi Sândominic) amplasate într-un cerc cu diametrul de 20 km, cu aceeaşi situaţie religioasă, etnică, culturală şi socială, din care rezulta că la Cârţa sinuciderea e de 4,5 ori mai mare decât la Mădăraş, de 2,21 ori mai mare faţă de Sândominic, şi de 1,42 ori mai mare faţă de Dăneşti.

Concluzia care s-a desprins atunci a fost una singură: ,,Studierea fenomenului merită continuată pentru că numai aşa pot fi decelate cauzele!”.
Dar, despre toate acestea într-un număr viitor al jurnalului nostru.

Autor: Şt. PĂTRÎNTAŞ

Sursa: Informația Harghitei




Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

3 Responses to STUDIU. Dr. Veress Albert, şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc: ,,Se poate afirma că etnia maghiară este o etnie depresivă”

  1. Ciocan says:

    EXCELENTA POSTARE! TRIST….

  2. […] meu Mihnea Parvu de la Evenimentul Zilei mi-a transmis recent un link catre un mini-interviu acordat de dr. Albert Veress, seful sectiei de psihiatrie a spitalului din Miercure… Pana aici, nimic demn de povestit mai departe. Pare-mi-se ca l-am si cunoscut odata pe dr. Veress, […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "STUDIU. Dr. Veress Albert, şeful Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc: ,,Se poate afirma că etnia maghiară este o etnie depresivă" "! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/studiu-dr-veress-albert-seful-sectiei-de-psihiatrie-a-spitalului-judetean-de-urgenta-miercurea-ciuc-se-poate-afirma-ca-etnia-maghiara-este-o-etnie-depresiva/