Ungaria

Vicepremierul Ungariei: ”În România are loc o permanentă încercare de asimilare a maghiarilor”. ”Consider foarte corect faptul că am arborat drapelul secuiesc pe Parlament”

Semjén Zsolt
Semjén Zsolt

Traducere din presa de limbă maghiară din România

Autonomie: dacă alţii o pot avea, o putem avea şi noi / Există o singură naţiune maghiară

Semjen Zsolt a fost oaspetele de onoare al festivităţilor organizate în Trei Scaune cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la izbucnirea revoluţiei paşoptiste.

– La Târgu Mureş, peste 20.000 de oameni au cerut autonomie pentru Pământul Secuiesc. Cum s-a văzut acest lucru la Budapesta?

– Maghiarii-secui şi-au exprimat voinţa politică, una în deplină concordanţă cu valorile UE şi practicile din UE. Este foarte important să conştientizăm – şi românii – că ceea ce cerem, sau, dacă doriţi, revendicăm, nu este ceva extrem, vreo idee maghiară nemaivăzută şi nemaiauzită, ci este cea mai firească practică în UE. In baza practicii europene, este foarte clar că maghiarimii din diasporă îi trebuie asigurată autonomia culturală, iar maghiarimii compacte, autonomia teritorială. Dacă pentru alţii – cei din Tirolul de Sud, de exemplu – se poate, atunci se poate şi pentru noi. Deoarece punctul de pornire – şi doar acesta poate fi punctul de pornire, iar românii trebuie să-l accepte şi ei, deoarece nu poate fi pus sub semnul întrebării – este acela că maghiarimea, naţiunea maghiară, nu este un popor de rangul al doilea.

– Partea română vine de obicei cu un contraargument, acela că în timp ce autonomia culturală este un drept individual, cea teritorială este unul colectiv, la care normele europene nu fac, zice-se, referire.

– Nu este adevărat, există numeroase drepturi colective. Ca să nu mai vorbim de faptul că numeroase drepturi fundamentale nu pot exista decât în colectivitate, ca atare, drepturile colective nu pot fi separate de cele individuale.

– Cazul drapelului secuiesc a devenit un scandal de amploare. Până şi secretarul de stat Nemeth Zsolt a fost pus la punct, cerându-i-se să nu se amestece în problemele interne ale României, ba au existat şi lideri maghiari transilvani, care au spus că nu este sigur să arborarea drapelului secuiesc pe sediile unor autoguvernări din Ungaria şi pe Parlament, va ajuta cauza.

– Consider foarte corect faptul că am arborat drapelul secuiesc pe Parlament, pentru simplul motiv că există o singură naţiune maghiară, care are diferite părţi de naţiune. In cazul în care vreuna din aceste părţi de naţiune este lezată sau atacată, este firesc ca restul să fie solidare cu ea. Aşadar, dacă este pus la îndoială şi prigonit prin mijloace administrative dreptul părţii de naţiune secuieşti de a-şi utiliza propriile simboluri, este firesc ca maghiarimea universală să arboreze drapelul secuiesc în semn de solidaritate. O comunitate are dreptul de a-şi utiliza simbolurile proprii -acest lucru nu poate fi pus la îndoială, şi România a semnat aceste tratate internaţionale. Aş nota în paranteză că cei care au atacat utilizarea drapelului secuiesc, i-au făcut o reclamă pe care, sincer să fiu, nu am fi putut-o face în ani de zile. Atacul nu a făcut decât să ne consolideze ataşamentul faţă de simbolurile noastre şi să conştientizeze întreaga naţiunea maghiară de faptul că există un drapel secuiesc şi că, în semn de solidaritate, alături de simbolurile roşu-alb-verzi le putem utiliza şi pe cele albastru-aurii. Ar fi cel mai firesc lucru dacă românii din Ungaria ar arbora drapelul românesc, noi salutăm acest lucru. In aşezările în care românii vor să îşi exprime identitatea, să arboreze drapelul românesc, însă ne aşteptăm la acelaşi lucru şi din partea maghiarilor şi secuilor!

– Aş reveni la ce este şi ce nu este problemă internă. Este în prag reîmpărţirea teritorială a României, iar guvernul se străduieşte enorm să anexeze Pământul Secuiesc la o regiune românească în care procentul maghiarimii să nu depăşească 30%. Ce se ştie în Ungaria despre acest lucru?

– Poate ar trebui să mergem puţin înapoi în timp. Se petrece aici un tip de privare permanentă a maghiarimii de drepturi: promisiunile făcute la adunarea de la Alba Iulia sunt departe de realitatea actuală. Nu au fost respectate, în contextul drepturilor naţionalităţilor, tratatul de pace de la Trianon, tratatul de pace de la Paris, a fost desfiinţat teritoriul autonom maghiar. Ca urmare, are loc o permanentă privare de drepturi, o permanentă încercare de asimilare. Este clar că actualul guvern român nu poate fi învinovăţit de omisiunile a 90 de ani, însă trebuie să vedem că de la adunarea de la Alba Iulia încoace, privarea de drepturi a maghiarimii şi îngrădirea autonomiei, a autodeterminării ei sunt permanente. Iar acest lucru ar duce la măcinarea, la asimilarea maghiarimii, lucru absolut contrar cu drepturile, cu practica europeană, cu interesele naţionale maghiare.

– Iar dacă cele două judeţe secuieşti şi partea mureşeană locuită de maghiari ar fi totuşi asimilate într-un bloc românesc?

– Ar însemna negarea identităţii şi o ofensă adusă autodeterminării, deoarece, profitând de dreptul lor la autodeterminare, judeţele maghiare au declarat că vor să alcătuiască o regiune de sine stătătoare. De altfel, este absurdă argumentarea română cum că printre noile regiuni administrative care vor fi alcătuite acum nu poate exista una în care maghiarii să fie majoritari, deoarece actualele judeţe Harghita şi Covasna sunt şi în momentul de faţă teritorii administrative cu majoritate maghiară. Iar autonomia nu este cerută de guvernul ungar, ci de maghiari indigeni, care, întâmplător, sunt cetăţeni români. Pentru ei este importantă apariţia pe Pământul Secuiesc a unităţii administrative maghiare şi ideea ca judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj să fie împreună în Partium, deoarece maghiarimea şi-ar putea păstra astfel procentele relevante. Si acesta nu este un amestec în problemele interne ale unei alte ţări, deoarece acest lucru este cerut de nişte cetăţeni români, care profită de drepturile lor fundamentale.

– Partea română obişnuieşte să măture aceste argumente spunând că Ungaria nu este în situaţia de a da sfaturi, pentru că acolo, spre deosebire de România, reprezentanţa parlamentară a minorităţilor nu este garantată prin lege.

– Aici amestecăm merele cu perele, ţinând cont de faptul că nu printr-un favor al statului român există reprezentanţă maghiară, ci în baza faptului că peste 5% din numărul cetăţenilor români au sprijinit partide maghiare. Pe de altă parte, în noua noastră constituţie asigurăm reprezentanţa naţionalităţilor în parlamentul ungar. Trebuie să vedem însă că această reprezentanţă – care se va forma prin faptul că fiecare naţionalitate îşi va putea delega un om în parlament – este cu totul alta decât cea a maghiarimii transilvane, care de la schimbarea regimului încoace porneşte prin alegeri parlamentare şi obţine mandat prin voinţa cetăţenilor.

– Prin Ungaria se aude că maghiarilor din afara hotarelor ţării, care au obţinut cetăţenie prin procedură simplificată, nu ar fi trebuit să li se acorde drept de vot, pentru a nu se implica din afară în politica ungară. Ce părere aveţi despre acest lucru?

– In primul rând, dreptul de vot decurge din cetăţenie. Cele două nu pot fi separate una de cealaltă, pentru că atunci, cetăţenia ar fi ciuntită. Suntem o singură naţiune, există o singură cetăţenie, iar ca urmare, fiecare maghiar are legătură cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, deoarce este ţara lui mamă. Le-aş spune socialiştilor care susţin că nu ar trebui să li se acorde drept de vot maghiarilor de peste hotare pe motiv că nu plătesc impozite în Ungaria, că în Ungaria trăiesc sute de mii de oameni care nu au plătit în viaţa lor un forint impozit, şi cu toate acestea nu le trece prin cap să le ia dreptul de vot. Ca atare, plata impozitelor şi dreptul de vot nu au nici o legătură una cu cealaltă.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.58 din 25.03.2013, autor Erdely Andras (Traducere din limba maghiară: Centrul European de Studii Covasna – Harghita)



Articole similare

6 Comments

  1. Domnule Dan Tanasa, daca Guvernul Romaniei dorea asimilarea etnicilor maghiari, ar fi putut (si o poate face si acum prin noua Constitutie) sa impuna Miercurea Ciuc sau Sf Gheorghe ca si capitala politica a Romaniei. O masura perfect justificata prin locatia armonioasa, protejata de Carpati si situata la distante suportabile in raport cu domiciliul tuturor cetatenilor di tara aceasta. Capitala Romaniei in inima Tinutului Secuiesc ar rezolva problema etnica in mod pasnic prin venirea in zona a cel putin 1 milion de oameni din alte localitati si de alta etnie, atrasi de mirajul financiar si de oportunitatile pe care le ofera o capitala. Nu mai spun si ca ungurii insisi ar fi avantajati economic si nu ar avea de ce sa se planga. Bucurestiul este un oras vulnerabil prin pozitia sa geografica, greu accesibil pentru o buna parte din populatie datorita distantei mari raportata la jumatatea nordica a tarii si expus excesiv miscarilor telurice. Stiu ca o asemenea miscare ar presupune costuri mari, insa beneficiile ar fi considerabile si de durata. Bucurestiul se poate dezvolta in continuare fara probleme pe axa Bucuresti – Sofia – Istambul – Orientul Apropiat, preluand investitiile zonei de Sud a UE, iar zona centrala a tarii, prin noua capitala, va constitui veriga de legatura apropiata cu capitale din zona Vest Europeana si cu cele non-EU din nord si est. Daca tot facem regionalizarea Romaniei ar trebui sa avem in vedere si conceptii mai indraznete prin care chiar sa rezolvam niste probleme, nu doar sa jucam invartitul scaunelor puterii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Back to top button