In fiecare an, de Rusalii, la Ghimes, in judetul Bacau, acolo unde a fost candva granita dintre Regatul Romaniei si Imperiul Austro-Ungar, se aduna zeci de mii de maghiari, veniti, se spune, in pelerinaj.
De obicei multi dintre pelerini vin cu un tren numit “Nostalgia”. Anul acesta au fost doua trenuri care au adus circa 3.000 de pelerini. Unul dintre trenuri avea 19 vagoane.

Pe peronul garii din Ghimes, cele doua trenuri au fost asteptate de sute de oameni, maghiari dupa vorba, care fluturau steagurile Ungariei si ale Tinutului Secuiesc. Spectacolul a fost bine pus la punct: in fata garii o ceata de ceangai dansa pe muzica traditionala, sub privirile unor calareti; pe peron, sutele de pelerini veniti cu autorurismele si autocarele lasau impresia ca populatia locala ii intampina cu netarmurita bucurie pe pelerinii veniti cu trenul. Tot show-ul era filmat si transmis in direct de Duna TV, post care a deplasat la Ghimes o echipa impresionanta, cu o dotare tehnica corespunzatoare. Circa 270 de politisti si jandarmi au asigurat ordinea in zona pentru cei aproximativ 20.000 de pelerini sositi in sat.

Anul acest au fost mai multi; si pentru ca s-a sfintit piatra de temelie a unei biserici dedicata memoriei soldatilor maghiari care au murit “la granita”, cum s-a specificat. Ghimesul era plin de drapele. Romanesti doar in gara; in rest steagurile Ungariei si ale fantomaticului Tinut Secuiesc; steaguri erau de vanzare peste tot, inclusiv romanesti. Pe acestea din urma nu le cumpara nimeni.Pe un panou sunt expuse hartile “Ungariei Mari”, texte in maghiara despre Trianon si despre secui. Este cam singurul lucru oarecum deranjant.
In afara, bineinteles, de absenta steagurilor romanesti; suntem, la urma urmei, in Romania, nu-i asa? Lumea mananca mici (mics, dupa cum scrie pe etichete), kurtos kalacs, dulciuri. Se viziteaza cantonul transformat in muzeu, se urca pe dealuri. Dintre autoritatile judetului doar subprefectul Constantin Scripat este prezent. El are misiunea cea mai ingrata: in caz de se investe o problema, el este cel care trebuie sa dea “ordinul de lupta” fortelor de ordine. Mi-am pus un steag romanesc pe rucsac. E de la unul din vanzatorii unguri de drapele.
Cum suntem cam singurii care vorbeau romaneste ne-a dat cadou doua. Oricum nu se vindeau. Incerc sa-mi dau seama de efectele steagului de pe rucsac. In general, priviri indiferente, uneori curioase. Oricum nu inteleg limba, asa ca nu-mi dau seama ce spun pelerinii despre steagul meu. Punem steagul pe masina si plecam spre Bacau. La iesire din Ghimes primim un telefon: dinspre fortele de ordine primim nota 20 pentru initiativa cu steagul…

Sursa: Ziarul de Bacau