ANALIZĂ. Demontarea unui mit al propagandei maghiare: revendicările maghiarilor ar fi legitimate de Rezoluția Unirii din 1 Decembrie 1918?

July 31, 2018 • autonomie teritorială • Views: 752

Istoricul Marius Diaconescu demontează în revista Historia, într-un mod foarte bine documentat, unul dintre miturile propagandei maghiare în favoarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc: revendicările maghiarilor ar fi legitimate de Rezoluția Unirii din 1 Decembrie 1918

Vezi și ISTORIE. Câți români erau în Transilvania la 1310 și 1572?

„Deşi maghiarii nu recunosc Unirea de la Alba Iulia, o invocă întotdeauna ca argument pentru legitimarea revendicărilor lor, indiferent dacă solicită drepturi referitoare la educaţie sau cultură ori autonomie teritorială. Pe cât de hulită este Rezoluția Unirii din 1 Decembrie 1918, pe atât este de mistificată în mentalul colectiv unguresc. Dar nici politicienii, nici istoricii maghiari nu citesc corect documentul din 1 Decembrie 1918”, își începe analiza istoricul Marius Diaconescu.

Istoricul Marius Diaconescu ne propune să pornim analiza Rezoluției Unirii din 1 Decembrie 1918 cu un exerciţiu simplu de lectură a acestui document istoric.

„Pentru început, iată textul:
„I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.” (subl. M.D.)

„În primul rând, atrag atenţia că punctele de la articolul III sunt „principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român” proclamate. În schimb, Unirea este decretată în primul articol: „decretează unirea”. Este o diferenţă imensă din punct de vedere juridic între o hotărâre sau decret, cum a fost Unirea, şi proclamarea unor principii. Principiile proclamate la Alba Iulia nu sunt nici promisiuni şi nici nu formează vreo bază juridică pentru revendicările ungurilor din Transilvania.

Primul alineat al articolului III formulează clar primul principiu: „deplină libertate naţională”. Iar pentru a nu exista interpretări diferite, în fraza următoare se explică ce înţelege Adunarea Naţională a românilor prin această „deplină libertate naţională”, adică:

– Fiecare popor se va instrui … în limba sa proprie prin indivizi din sânul său. Adică fiecare minoritate va putea să aibă şcoli în limba sa. Referindu-ne la maghiari, ei au sau nu şcoli cu predare în limba maternă indiferent de nivel? Eu ştiu că de la nivel de grădiniţă până la cel universitar există învăţămînt în limba maghiară gratuit. Maghiarii pot învăţa în limba maternă, adică în limba maghiară”.

Citiți toată analiza în revista Historia.

FOTO: gandul.info

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend