Rezoluția Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, un semnal de alarmă dar și un adevărat plan strategic de apărare a identității românilor de pretutindeni și a intereselor românești

August 20, 2019 •diaspora •Views: 129

Eșecul instituțiilor statului român în relația cu R. Moldova, asimilarea continuă a comunităților istorice românești, fenomenul emigrării masive a populației României, ineficiența MRP și MAE, situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, segregarea pe criterii etnice, asimilarea românilor în propria țară, sunt câteva din temele grave ale dezbaterilor de la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului. O parte din soluții se află în Rezoluția adoptată de participanți și care va fi transmisă către Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, ministere, partide politice și alte instituții, transmite Romanian Global News.

Vezi și Primarul UDMR din Miercurea Ciuc despre românii din oraș: „Am uitat că de o sută de ani sunteţi aici!”

Rezoluția

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XVII-a, cu genericul România și românii din jurul României, în primul an după Centenar, desfăşurată în perioada 11-17august 2019, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, la finalul dezbaterilor, au formulat următoarea rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului și Guvernului României:

Având în vedere

Reperul ontologic pe care Marea Unire de la 1918, ca act de împlinire a idealului de consolidare a statului român şi de afirmarea naţiunii române, îl reprezintă pentru toți românii;

Regresul evident al politicilor şi acţiunilor autorităţilor statului român în relaţia cu românii din afara graniţelor ţării;

Faptul că instituţiile statului român abilitate să realizeze politica externă şi relaţia cu românii de pretutindeni au ignorat cu desăvârşire Declaraţia Parlamentului României din 27 martie 2018 prin care s-a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state și a declarat că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, definind astfel politica statului român și a instituțiilor sale;

Eşecul major al politicii externe a autorităţilor române în relaţia cu Republica Moldova, pentru protejarea intereselor populaţiei româneşti majoritare (peste 80%) din acest stat;

Continuarea procesului agresiv și sistematic de asimilare forțată a românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, aceștia fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identității etno-lingvistice, şi atitudinea de indiferenţă şi ignorare a acestor procese din partea autorităţilor române;

Fenomenul emigrării masive a populației României care s-a cronicizat, producând la scară largă procese și efecte complexe cu care statul român nu s-a mai confruntat până în prezent și care implică inclusiv pierderea treptată a identității naționale;

Faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, în continuare, o capacitate administrativă şi competenţă specifică extrem de reduse, iar bugetul pentru susţinerea identităţii celor aproximativ 12 milioane de români de pretutindeni este derizoriu;

Situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş care sunt expuşi în continuare unui proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor oranizaţii maghiare, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;

Perpetuarea fenomenului de neînvăţare a limbii române în cadrul sistemului naţional de educaţie, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice şi acumularea unor tensiuni nefireşti în relaţiile interetnice;

Existenţa pe teritoriul statului român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forțată, la care sunt supuşi etnici români în unele zone ale ţării, acceptate tacit de autorităţile statului român;

înaintează următoarele solicitări:

Românii de pretutindeni

• regândirea structurală a instituțiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni şi promovarea persoanelor competente şi dedicate în mod real acestui domeniu, în aşa fel încât să se depăşească rapid actuala stare de pasivitate şi indiferenţă, pentru ca aceste instituţii să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor;

• iniţierea unui audit prin care să se verifice modul în care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român şi-au îndeplinit misiunea de apărare şi promovare a identităţii româneşti în comunitățile istorice şi diaspora;

• discutarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi în comisiile parlamentare de specialitate –în şedinţă publică, a felului în care Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Externe au înţeles să servească interesele româneşti în spaţiul basarabean şi în celelalte comunităţi istorice;

• identificarea unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung pentru atragerea şi formarea în instituţiile statului cu atribuţii specifice, a unor specialişti de înaltă clasă, pentru problematicile complexe din sudul şi estul Europei, precum şi din bazinul Mării Negre, capabili să gestioneze şi să reprezinte într-un mod adecvat interesele naţionale româneşti;

• iniţierea unor activităţi extinse de cercetare şi cartografiere, realizate cu girul Academiei Române, a comunităţilor istorice româneşti şi a diaporei, care să genereze soluţii eficiente şi adecvate la nevoile identificate ale acestora;

• alocarea unui număr de cel puțin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, simplificarea legislației și a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;

• rezolvarea în regim de maximă urgenţă a blocajului de la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, prin demiterea directorului general adjunct, Nicolae Brînzea, care nu a fost niciodată interesat de situaţia dramatică a românilor din comunităţile istorice, care blochează acţiunile destinate sprijinirii acestor români şi care a deturnat instituţia către scopurile sale personale, deprofesionalizând-o în mod grav, prin angajarea a numeroase persoane fără competenţe şi aptitudini reale în domeniu, care îi servesc diverse interese strict personale şi de relaţionare;

• completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;

• combaterea propagandei ruseşti din întreg spaţiul românesc, în special a celei derulate prin intermediul grupului de presă Sputnik;

• promovarea identităţii şi demnităţii naţionale în toate mediile culturale, cu precădere în cinematografie şi televiziune;

Republica Moldova

• definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare a celor două state românești, în principal prin susținerea consistentă a mass-media de expresie românească în spaţiul basarabean, conectarea reală şi consistentă a televiziunii şi radioului public la realităţile din Republica Moldova, precum şi a agenţiei naţionale de presă AGERPRES, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului, etc.;

• deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetățeniei române, prin întărirea capacităţii administrative a Autorității Naționale pentru Cetățenie, în special prin dublarea personalului acestei instituţii;

• constituirea unei circumscripții electorale separate pentru Republica Moldova, demers iniţiat şi din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susţinem;

• crearea Ministerului Reunificării pe modelul german;

• sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunitățile locale, nu prin intermediul guvernului de la Chișinău;

• menținerea aceluiași cuantum pentru bursele etnicilor români din Republica Moldova;

• refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici;

• accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor cu cetățenie română din Republica Moldova;

Comunităţile istorice

• aplicarea, în regim de urgenţă, a Strategiei Naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale;

• adoptarea şi utilizarea cu înalt profesionalism a tuturor instrumentelor europene de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în beneficiul românilor care trăiesc în state în care sunt minoritari;

• acordarea de burse și indemnizații de sprijin identitar elevilor și profesorilor din școlile și clasele cu predare în limba română, din statele în care există comunități românești autohtone;

• sprijinirea înființării de școli publice sau private cu predare în limba română, în statele în care există comunități românești autohtone;

• modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor din sistemul naţional de educaţie;

• ridicarea Vicariatului Ortodox Român al Daciei Ripensis la rang de episcopie pentru toţi credincioşii ortodocşi români din Timoc, inclusiv pentru cei care se află pe teritoriul Bulgariei;

• acordarea, în regim de urgenţă, a liberului acces pe piaţa muncii din România, pentru toți etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania;

• condiţionarea neechivocă a sprijinului acordat Serbiei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de respectarea efectivă a drepturilor populaţiei autohtone româneşti;

• monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;

• înfiinţarea, în regim de urgenţă, a două centre culturale româneşti în Timoc, Serbia, la Bor şi Negotin;

• elaborarea de către Academia Română a unei sinteze privind originile şi evoluţia comunităţilor istorice româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, redactată în cele 4 dialecte ale limbii române şi diseminată în cadrul acestor comunităţi;

• introducerea în manualele de istorie a unui capitol privind comunităţile istorice româneşti;

• înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena, ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;

Ucraina

• inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997, în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români şi analizarea posibilităţii iniţierii procedurii de revizuire a acestuia;

• regândirea, în regim de maximă urgență, a procedurii de acordare a burselor de sprijin identitar pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia şi acordarea de burse tuturor elevilor din Ucraina care studiază în școli sau clase cu predare în limba română;

• acordarea unor indemnizații de sprijin pentru toți profesorii din școlile și clasele cu predare în limba română;

• implicarea nemijlocită a comunităţilor româneşti din Ucraina în toate discuţiile, tratativele şi negocierile dintre statul român şi cel ucrainean, care se referă la situaţia acestora, inclusiv şi mai ales în cele care se derulează prin intermediul comisiei mixte româno – ucrainiene;

• sprijinul efectiv al statului român în faţa autorităţilor statului ucrainean pentru:

– a se opri, cu caracter de urgenţă, închiderea a 3 şcoli cu predare în limba română din municipiul Cernăuţi, respectiv şcoala nr. 10 Roşa, şcoala nr. 17 Stânca şi şcoala din Horecea, până la 1 septembrie 2019;

– recunoaşterea românilor din Ucraina ca popor băştinaş;

– revenirea la numărul de şcoli cu predare în limba română existente până în anul 1991 şi menţinerea acestora;

– procesul educaţional destinat românilor din Ucraina să se desfăşoare integral în limba română, prin modificarea tuturor actelor normative care au dus la anularea acestor drepturi;

– recunoaşterea urgentă de către statul ucrainean a identităţii etnice dintre români şi aşa-numiţii „moldoveni” de pe teritoriul Ucrainei, care vorbesc o singură limbă, respectiv limba română, cu consecinţa, între altele, a unificării programelor şcolare de limbă română cu cele de „limbă moldovenească”;

– reforma administrativ-teritorială din Ucraina să includă reunirea celor 4 raioane în care românii locuiesc compact (Storojineţ, Hliboca, Herţa şi Noua Suliţă), într-un singur raion;

– cetăţenii din aceste raioane locuite majoritar de români să fie incluşi într-o singură circumscripţie electorală;

– să fie garantată prezenţa în Rada Supremă a Ucrainei a unui reprezentant al comunităţii romăneşti din Ucraina, după modelul din România;

– să se garanteze liberul acces al cărţilor şi altor materiale culturale necesare susţinerii identităţii naţionale, dinspre România spre Ucraina;

– deschiderea la Cernăuţi a unor grădiniţe cu predare integrală în limba română;

• recunoaşterea în Ucraina a diplomelor celor care studiază în România;

• punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind reparația Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți, ca sediu al Muzeului „Mihai Eminescu”;

Diaspora

• sprijinirea înființării, în comunitățile mari din emigrație, a unor clase sau școli bilingve;

• asigurarea, în toate comunităţile româneşti din diaspora, a unui ciclu integrat de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească;

• facilitarea procesului de reintegrare în sistemul educaţional românesc a copiilor emigranţilor români care ar opta pentru întoarcerea în ţară;

• înfiinţarea centrelor comunitare în zonele în care există o mare concentrare de populaţie românească, ca centre suport pentru aceste comunităţi;

• aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, raportat la numărul real al acestora;

• asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare;

Românii din județele Covasna, Harghita și Mureș

• finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc;

• exprimarea de către Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, a unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerințelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și solicitarea respectării de către Ungaria a prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria;

• înființarea unei structuri, la nivelul Guvernului României, având ca principal obiectiv respectarea drepturilor și protejarea identității populaţiei româneşti din județele Covasna, Harghita și Mureș, precum și combaterea discriminării pe criterii etnice a acestora;

• încetarea finanţării din bani publici, precum și a oricărei alte forme de sprijin, a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri;

• finanțarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituțiilor, publicațiilor și asociațiilor culturale, religioase și civice româneşti din județele Covasna și Harghita;

• elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială a județelor Covasna și Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunității românești numeric minoritare în zonă;

• asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;

• adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învățare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară;

• stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

• distribuirea, în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale și rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna și Harghita, casele municipale de cultură și primăriile municipale, orășenești și din localităţile etnic mixte;

• susţinerea de la bugetul de stat a finanțării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, instituție care din anul 2017 funcționează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componenta de finanțare;

• examinarea de către Avocatul Poporului, în regim de urgenţă, a constituționalității Codului Administrativ, adoptat de Guvern prin Ordonanță de Urgență, în urma presiunilor UDMR, în vederea sesizării Curții Constituționale;

• sprijin financiar pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

• restaurarea, în regim de urgență, a bisericilor ortodoxe „Sf. Nicolae” din Brețcu și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Vârghiș, monumente istorice;

• realizarea unei legături feroviare între Ciceu şi Odorheiu Secuiesc;

• soluționarea grabnică de către Guvern, conform legislației naționale și internaționale în domeniu, a situației Cimitirului Internațional al Eroilor de la Valea Uzului;

• finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna și Harghita;

• implicarea activă a europarlamentarilor români, precum și a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Congresului Puterilor Locale și Regionale,în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

• anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România;

• asigurarea finanțării pentru construcția unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, precum şi pentru întreţinerea şi reparaţiile curente necesare;

• stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora.

• contracararea fermă a oricăror acţiuni prin care se urmăreşte maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român

Izvoru Mureșului, județul Harghita, România

17 august 2019

în numele participanţilor, semnează, în calitate de coorganizatori:

Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Notă: la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului au participat lideri ai comunităţilor istorice româneşti din Serbia, Ucraina, Bulgaria şi Ungaria, alături de reprezentanţi ai societăţii civile din R. Moldova, precum şi români din diasporă (din Statele Unite ale Americii, Germania, Italia) dar și din județele Covasna, Harghita, Mureș, Bacău, Iași, Cluj, Hunedoara, Dolj și București.

FOTO: participanți la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediția 2019

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

Tags: , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

2 Responses to Rezoluția Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, un semnal de alarmă dar și un adevărat plan strategic de apărare a identității românilor de pretutindeni și a intereselor românești

  1. abbu says:

    pierdere de timp de bani si alte resurse.O gogoasa umflata ca sa se bifeze un plan de actiuni fara nici un realism sau actualitate….niste semnatari de ochii lumi si niste bani cheltuirti degeaba.

  2. Oyster says:

    Pestele de la cap se-mpute, dar se curata de la coada.
    Sekuristii mai mult sau mai putin acoperiti care conduc Romania nu vor face niciodata nimic pentru poporul pe care-l impileaza. Seku e impartit in doua: jumate cu UE si jumate cu rusii. Ambii tradeaza Romania.
    Tot ce se poate face e la nivel local si personal si acolo trebuie insistat, la firul ierbii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend

Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "Rezoluția Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, un semnal de alarmă dar și un adevărat plan strategic de apărare a identității românilor de pretutindeni și a intereselor românești"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/rezolutia-universitatii-de-vara-de-la-izvorul-muresului-un-semnal-de-alarma-dar-si-un-adevarat-plan-strategic-de-aparare-a-identitatii-romanilor-de-pretutindeni-si-a-intereselor-romanesti/