TRIANON 100 – TRATAT DE PACE. Așa arată Tratatul de pace de la Trianon. De ce este acest tratat deosebit de important pentru România

June 4, 2020 •eveniment •Views: 256

Tratatul de pace semnat la 4 iunie 1920 în Palatul Trianon (Versailles) între Puterile Aliate și Ungaria, prin care se consfințea, în plan internațional, recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în urma istoricului act de la Alba Iulia din ziua de 1 Decembrie 1918, a fost redactat în limbile franceză, engleză și italiană. Tratatul de la Trianon a fost ratificat de Ungaria prin Legea nr. 33/1921.

Citește și TRIANON 100 – TRATAT DE PACE. Ceremonia semnării tratatului de pace cu Ungaria, de la Trianon, reflectată în ziarul francez „Le Figaro”

„Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Asociate și Ungaria a fost semnat la Trianon, la 4 iunie 1920, ratificat de Ungaria la 25 iulie 1921, când a încetat starea de război; Tratatul a putut intra astfel în vigoare și a fost pus în aplicare în perioada imediat următoare. Acest tratat confirma realitățile
istorico-politice ale noii epoci în cadrul dreptului internațional și al relațiilor internaționale bazate pe voința liberă și acțiunea hotărâtă a popoarelor eliberate”. – Alexandru Porțeanu, La centenarul primului război mondial.Fazele istorice ale luptelor armate pentru întregirea și reîntregirea țării (1916–1944). Pentru o istorie integrată a lor, în Academica, nr. 9, septembrie 2016

„Izbucnirea războiului a agravat foarte mult situaţia românilor din Transilvania. Considerentele moderării politicii ungare faţă de români, impuse de interesele superioare ale atragerii Regatului României şi promovate stăruitor de la Viena şi Berlin, nu au putut atenua în măsură semnificativă gravitatea situaţiei din anii neutralităţii Romaniei (1914–1916). Intrarea României în război împotriva AustroUngariei, în august 1916, a exacerbat până la paroxism aproape toate formele şi metodele de oprimare a românilor transilvăneni, de represiune militară şi execuţii sumare a oricăror rezistenţe sau împotriviri directe. Acestor tragedii crescânde li se adăugau cele ale efectelor distrugătoare, devastatoare ale războiului, pentru toate părţile beligerante, culminând cu cele ale morţii, care secera multe sute de mii de vieţi omeneşti. Încă înaintea capitulărilor sau armistiţiilor ce au marcat încetarea formală a operaţiunilor militare, în toamna anului 1918 au izbucnit în numeroase zone mişcări cu caracter revoluţionar democratic împotriva războiului, pentru salvarea situaţiei dezastruoase de ordin social-economic a majorităţii populaţiei de pretutindeni, pentru eliberarea naţională a popoarelor oprimate. Aceste mişcări s-au radicalizat accelerat, determinând restructurări politice majore de amploare, care au impus în bună măsură şi condiţiile păcii.

Românii din Transilvania, care formau dintotdeauna majoritatea populaţiei acestei provincii istorice, au reuşit să producă desprinderea totală a ei din cadrele Regatului Ungariei şi ale Imperiului habsburgic. Ca urmare a ruperii tratativelor politice finale româno-ungare de la Arad (13–15 noiembrie 1918), a fost convocată Adunarea Naţională de la Alba Iulia care, la 1 Decembrie 1918, a proclamat Unirea cu România ca expresie clară, incontestabilă, a eliberării naţionale a românilor din Transilvania, a autodeterminării lor politice liber exprimate în modul cel mai democratic posibil în acele condiţii.

Unirea Transilvaniei cu România a fost, aşadar, înfăptuită la 1 Decembrie 1918 de către însuşi poporul român, iar nu ca un act al Marilor Puteri înscris în Tratatul de Pace al acestora cu Ungaria, semnat la Trianon în 4 iunie 1920, ratificat şi intrat în vigoare la 26 iulie 1921. Tratatul de la Trianon a consacrat în dreptul internaţional şi în relaţiile internaţionale faptul împlinit al eliberării popoarelor oprimate din Ungaria, între care şi românii, în principal prin trasarea frontierelor noului stat ungar. Acesta şi-a dobândit astfel pentru prima oară propria sa identitate politică-naţională şi a redobândit – după aproape 400 de ani – independenţa deplină, Ungaria intrând astfel în mod legitim şi demn în rândul statelor europene libere”. – Alexandru Porţeanu, O semnificativă instituţie politică românească din 1914 privind Transilvania, în Academica, nr. 8-9, august-septembrie 2014

O copie a Tratatului de la Trianon poate fi consultată aici.

FOTO: prima pagină a Tratatului de la Trianon/trianon100.hu

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Tags: , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

One Response to TRIANON 100 – TRATAT DE PACE. Așa arată Tratatul de pace de la Trianon. De ce este acest tratat deosebit de important pentru România

  1. Kopandi Constantin says:

    Important de știut este că Tratatul de la Trianon nu este o chestiune româno-maghiară, ci reprezintă pacea dintre Ungaria și Lume. Adică Lumea de după Primul Război Mondial, reprezentată de TOATE națiunile relevante și implicate în conflict, care, prin reprezentanții lor legitimi, au cântărit si dezbătut luni de zile argumentele părților interesate, pt ca in final să convină asupra trasării frontierelor în Europa în maniera cea mai puțin discutabilă, cea mai puțin injustă. Dacă nu poate fi o dreptate perfectă, să fie măcar o injustiție minimă! Un asemenea principiu trebuie apreciat și respectat. Iar Ungaria nu este cazul să plângă după situația potrivit căreia menținerea unor teritorii locuite majoritar de alte popoare decât cel maghiar, nu se putea prelungi la infinit!
    Pt ieri organizații etnice maghiare și oficialități etnice locale, eventual și reprezentanți ai Ungariei, anunțaseră aprinderea de lumânări comemorative în 100 de localități din Ardeal. Mă intreb: s-a întâmplat ceva similar în Ucraina Subcarpatica, Slovacia, Slovenia, Serbia și Bosnia-Herțegovina, adică în state ce au ținut cândva de Coroana maghiară, fără să fi fost acolo ungurii majoritari vreodată, ci dimpotrivă? Iar Ardealul reprezintă mai puțin de jumătate din teritoriile pierdute de Ungaria la Trianon. Deci: în Ardeal merită încercat și făcut orice, cu românii se poate! Oare?
    Prioritar astăzi: cultivarea, de ambele părti, a unei autentice prietenii româno-maghiare!
    București, 5.6.2020

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "TRIANON 100 – TRATAT DE PACE. Așa arată Tratatul de pace de la Trianon. De ce este acest tratat deosebit de important pentru România"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/trianon-100-tratat-de-pace-asa-arata-tratatul-de-pace-de-la-trianon-de-ce-este-acest-tratat-deosebit-de-important-pentru-romania/