România se pregătește să fie singura țară din lume care eliberează acte de stare civilă în 21 limbi, una dintre acestea fiind limba romani. Un proiect de lege adoptat luni de Senat permite cetățenilor români membri ai minorităților naționale să solicite oficierea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiția ca ofițerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă.

Citește și EXCLUSIV. ANALIZĂ. Codul administrativ a creat posibilitatea ca limba maghiară și limba romani să fie utilizate în Primăria București

Proiectul de lege mai obligă Serviciul public comunitar local de evidența persoanelor să elibereze la cerere cetățenilor minoritari certificate bilingve de naștere, căsătorie sau deces.

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, adoptat luni de Senat, conține și două articole introduse în proiect de Comisia pentru administrație publică din Senat, la inițiativa senatorului UDMR Cseke Attila:

Art. 30 alin. 2 din proiectul de lege adoptat de Senat prevede faptul că „Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna, cu condiția ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza casatoria sa cunoasca aceasta limba”.

Care sunt implicațiile adoptării acestui articol? Nu este greu de anticipat faptul că dacă acest proiect va fi adoptat și de Camera Deputaților cu acest articol inserat de UDMR, în zonele controlate de UDMR se va trece rapid la oficierea căsătoriilor în limba maghiară. Deși vorbim despre o ceremonie care se oficiază de un reprezentant al statului român în interiorul unei instituții publice, căsătoriile se vor oficia în limba maghiară.

Mai mult, această prevedere va constitui și temeiul legal pentru forțarea angajării de vorbitori de limbă maghiară în zonele în care există un număr mai redus de etnici maghiari. În lipsa unui prag similar celui de 20% din Codul administrativ, orice primărie din România va fi nevoită să aibe vorbitori de limba maghiară, spre exemplu, dacă în acel UAT locuiesc etnici maghiari care solicită oficierea căsătoriei în limba minoritară.

Acest articol adoptat de Senatul României deschide calea spre alte și alte revendicări de acest tip. Va urma, probabil, ca ofițerul de stare civilă să nu mai poarte eșarfa tricoloră ci să fie obligat să poate o eșarfă care să reprezinte drapelul de stat al țării-mamă pentru a nu-i deranja pe etnicii minoritari, obligați să suporte oficializarea căsătoriei în limba oficială de stat și în prezența drapelului României. Apoi, probabil că UDMR va solicita și va obține ca la astfel de ceremonii să se intoneze imnul de stat al țării-mamă etc..

Citește și EXCLUSIV. Limba romani și limba turcă devin limbi oficiale de stat în spitalele din București, Buzău, Constanța și Craiova cu votul PSD și ALDE

Art. 10 alin. 2 din proiectul de lege adoptat de Senat prevede faptul că „Serviciul public comunitar local de evidenta persoanelor sau, dupa caz, ofiterul de stare civila din cadrul primariei unitatii administrate teritoriale, elibereaza, la cererea persoanei in cauza, apartinand unei minoritati nationale, certificate de nastere, casatorie sau deces, bilingve, pentru care formularul tipizat, alaturi de limba romana, este intocmit si in limba minoritatii nationale respective”.

Care sunt implicațiile adoptării acestui articol? Aici vorbim deja despre o prevedere dementă, care dinamitează pur și simplu idea de stat național unitar. Deși Constituția României vorbește despre o singură limbă oficială de stat, limba română, senatorii s-au gândit că nu este nicio problemă dacă statul român emite documente oficiale de stare civilă în 21 de limbi, spre exemplu, în limba romani, limba maghiară sau limba rusă (România recunoaște oficial 18 minorități naționale, detalii aici).

România va fi astfel singura țară din lume care va emite acte oficiale de stare civilă în 21 de limbi (18 limbi minoritare, limba oficială de stat, limba franceză și limba engleză) și singura țară din lume care va emite acte de stare civilă în limba romani.

În prezent, cadrul legal permite doar autorităților administrației publice locale să emită anumite documente și în limba minorității (vezi Codul administrativ). Situațiile sunt foarte clar și strict indicate. Cetățenii români care aparțin minorităților naționale nu pot utiliza limba maternă în relația cu un minister, spre exemplu, însă pot face acest lucru în relația cu o primăria doar în zonele în care depășesc pragul de 20% din totalul populației.

Emiterea certificatului de naștere, de căsătorie și de deces este atributul statului român, nu al autorităților locale. Statul român a delegat doar autorităților locale dreptul de a emite aceste documente oficiale în numele său. Așa se face că în antentul acestor documente stă scris foarte clar „România”, nu Primăria X sau Primăria Y. Iar potrivit Constituției, în România singura limbă oficială de stat este limba română. Sigur, în prezent aceste documente oficiale de stare civilă sunt redactate și în limba engleză și în limba franceză, dar acest lucru este motivat de faptul că acestea sunt limbi de circulație internațională și de faptul că România este stat membru UE.

Ori prevederea adoptată de Senat este complet idioată și aduce atingere caracterului de limbă oficială de stat al limbii române. Limba oficială de stat este trecută în plan secund, de vreme ce oficierea căsătoriei se va face în limba maternă. Cetățenii români care aparțin minorităților naționale sunt încurajați astfel să nu utilizeze limba oficială de stat în raportul cu instituțiile publice, caz unic în lume. În orice țară din lume cetățenii utilizează doar limba oficială de stat în relația cu statul respectiv.

Mai mult, din formularea „bilingve” se înțelege faptul că documentele nu vor mai fi redactate în limba română, engleză și franceză ca în prezent ci, spre exemplu, în limba română și limba maghiară sau în limba română și limba romani.

Mai mult, în lipsa unui prag, similar celui de 20% din Codul administrativ în vigoare, Primăria municipiului București, spre exemplu, va fi obligată să oficieze căsătorii în limba maghiară, limba rusă sau limba romani. Și, pe cale de consecință, să emită certificate de naștere, de căsătorie și de deces în limba maghiară, limba rusă și limba romani.

Dincolo de toate aceste implicații de ordin legal, senatorii care au votat aceste prevederi legale au desconsiderat și implicațiile de ordin tehnic. Toate primăriile din România vor fi nevoite să aibă vorbitori ai celor 18 limbi minoritare (doi etnici maghiari care locuiesc în Suceava vor putea cere Primăriei Suceava oficierea căsătoriei în limba maghiară și eliberarea certificatului de căsătorie și în limba maghiară) și să dețină exemplare ale acestor acte de stare civilă în toate cele 18 limbi. Asta pentru că în lipsa pragului, orice cetățean român care aparține unei minorități naționale va putea solicita eliberarea actului de stare civilă în limba minorității iar autoritatea locală va fi obligată să-l emită, indiferent unde se află în România.

Niciun senator nu a votat împotriva acestui proiect de lege care a fost înaintat deja Camerei Deputaților care este cameră decizională în acest caz. Fișa proiectului legislativ poate fi consultată aici. Forma finală adoptată de Senat poate fi consultată aici.

FOTO: Agerpres

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții