Category Archives: Harghita

Lucrarea ”Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime”

Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime

Noi mărturii despre prezenţa şi continuitatea românească în Arcul Intracarpatic 

La Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, în anul 2014, a apărut ediţia a II-a a lucrării Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime, purtând semnătura profesorului sălăjan Ioan Tomole. Autorul, profesor de istorie din Zalău, cunoscut pentru preocupările sale de cercetare a trecutului, a realizat până în prezent mai multe studii şi analize de istorie, publicând 10 cărţi de specialitate.

În Prefaţa volumului, profesorul Ioan Tomole informează cititorii despre faptul că lucrarea „este o reconstituire a trecutului cu ajutorul hidronimelor şi toponimelor” şi formulează următoarele consideraţii: „Adversarii continuităţii româneşti susţin că românii au ajuns ulterior ungurilor în Transilvania, ca păstori nomazi liberi. Hidronimele şi toponimele din Covasna şi Harghita dovedesc că românii erau în Transilvania, în Covasna şi Harghita, la venirea ungurilor, ca locuitori stabili, care practicau agricultura, cu rânduieli feudale!”.

Studiul Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime „reconstituie prezenţa românilor în arealul

JUSTIȚIA dă o palmă primarului UDMR din Miercurea Ciuc: blocarea roţilor autoturismelor şi ridicarea acestora de către City Parking sunt acţiuni ILEGALE

Raduly Robertm primarul UDMR din Miercurea Ciuc (FOTO: gsp.ro)

Raduly Robert, primarul UDMR din Miercurea Ciuc (FOTO: gsp.ro)

de Liviu Câmpean

Începând cu anul 2008, când a fost adoptată Hotărârea de Consiliu local nr. 195 privind aprobarea Regulamentului de blocare, ridicare, transport, depozitare şi eliberare a autovehiculelor staţionate neregulamentar în parcările cu plată, a celor abandonate, lăsate pe spaţii verzi, precum şi a celor staţionate neregulamentar, locuitorii municipiului Miercurea-Ciuc, precum şi alţi conducători auto care tranzitau oraşul, au început o luptă cu reprezentanţii firmei City Parking.

De atunci şi până în prezent, pe raza municipiului au fost făcute aproximativ 2.000 de locuri de parcare cu plată. Multă lume considera că blocarea roţilor maşinilor este un act abuziv şi dădea firma în judecată, fiind câştigate procese, de către conducători auto, majoritatea acestora fiind câştigate ca urmare a modului în care au fost întocmite procesele verbale ori a altor scăpări ale lucrătorilor din cadrul firmei menţionate. Recent, însă, s-a dat o soluţie de către instanţă (rămasă definitivă) şi în ceea ce priveşte nelegalitatea HCL Miercurea-Ciuc nr. 195/2008 şi a art. 10, 11, 12, 21 şi Anexele 1b, 1c din HCL nr. 230/2010.

Mai concret, o persoană din Miercurea-Ciuc, după ce şi-a văzut roata de la maşină blocată, s-a decis să-şi facă dreptate prin atacarea în instanţă a celor două hotărâri de Consiliu local prin care se reglementa această activitate.

Iar instanţa a constatat…

„În preambulul HCL nr. 195/2008 se arată că au fost luate în considerare OUG nr. 195/2002, Regulamentul de

HARGHITA. După 4 ani de navetă: Raluca-Maria Suciu a fost premiată de Minister pentru media 10 de la BAC

Raluca-Maria Suciu a fost premiată de Minister pentru media 10 de la BAC

„România are mult mai mare nevoie de oameni inteligenţi decât oricare altă ţară din lume”

de Liviu C.

Guvernul României, prin ministrul Educaţiei, a premiat, ieri, 333 de elevi, care, în acest an, au obţinut medii de 10 la Evaluarea naţională (clasa a VIII-a) şi Bacalaureat (clasa a XII-a). Printre cei 108 absolvenţi de liceu care au reuşit să ia media maximă la examenul de Bacalaureat – premiaţi, prin cadrul unei videoconferinţe, cu o diplomă de excelenţă şi câte 3.000 de lei – s-a aflat şi Raluca-Maria Suciu, din Sărmaş.
„Este un moment de neuitat. A fost excepţional faptul că sunt singura din judeţ care a obţinut nota maximă la Bacalaureat. Pot să spun că mă simt împlinită şi mulţumită pentru faptul că munca mea nu a fost degeaba. Am văzut că acum am fost răsplătită pentru cei 12 ani în care am învăţat”, spunea fosta elevă a Liceului „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa.

Raluca Suciu mărturiseşte că se aştepta la nota 10 la unele materii, dar nu chiar la toate cele trei probe din cadrul examenului. Pentru că, spune ea, „nu depinde doar de munca ta şi nu depinde doar de cât ai învăţat, ci

ÎN HARGHITA. Amenzi usturătoare aplicate de comisarii OPC pentru lipsa etichetării în LIMBA ROMÂNĂ

steagul secuiesc

FOTO: gandul.info

Amenzi usturătoare aplicate de comisarii pentru protecţia consumatorilor pentru lipsa etichetării în limba română

Şase magazine mixte din Harghita au fost amendate de comisarii pentru protecţia consumatorului întrucât produsele comercializate nu erau etichetate în limba română.

Comisarii pentru protecţia consumatorului au scos la iveală nereguli majore, care sunt legate, în principal, de lipsa etichetării în limba română, ,,motiv pentru care societatea respectivă, prin cele şase magazine ale sale, a fost sancţionată contravenţional cu amenzi în cuantum total de 50.000 lei”.
Pe lângă amenzi, reprezentanţii societăţii au primit şi un termen de zece zile pentru remedierea deficienţelor, ,,recunoscând că au greşit şi afirmând că vor achita contravaloarea sancţiunilor şi că vor face etichetare în limba română”. După trecerea celor zece zile, comisarii pentru protecţia consumatorului vor relua controalele la magazinele respective.
Şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Harghita, Laurenţiu Moldovan, a ţinut să

Harghita: Numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților,iar câștigul salarial este cel mai mic din țară

Harghita Numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților

Numărul de pensionari înregistrați în Harghita este mai mare decât cel al angajaților, iar câștigul salarial este cel mai mic din țară, arată datele puse la dispoziția de Direcția Județeană de Statistică.

Directorul executiv al Direcției Județene de Statistică Harghita, Maria Abos, a declarat, luni, pentru AGERPRES că, la sfârșitul lunii august, efectivul salariaților era de 65.750 de persoane, în vreme ce numărul de pensionari se ridică la 73.028. Câștigul salarial mediu net este de 1092 de lei, cel mai mic din țară, iar pensia medie este de 777 lei.

Cel mai ridicat câștig salarial se înregistrează în domeniile agricultură și silvicultură, de 1264 lei, urmat de cel din servicii, care este de 1098 lei și de câștigul salarial mediu net din industrie și construcție, care este de 1078 lei,

‘Aceste date sunt obținute pe baza cercetării statistice lunare asupra câștigurilor salariale, completate cu informațiile existente în registrul statistic al întreprinderilor, pentru întreprinderi cu 1-3 salariați’, a explicat Maria Abos.

De altfel, județul Harghita se situează periodic pe ultimele locuri pe țară în ceea ce privește câștigul salarial mediu net.

Datele statistice mai arată că, în ceea ce privește turismul, domeniu pe care autoritățile județene doresc să-l

EXCLUSIV GÂNDUL.RO. O zi de lucru a MAFIEI LEMNULUI: ”Mai bine să nu-i prinzi, că n-au niciun Dumnezeu, sunt în stare să-ţi taie gâtul cu drujba”

Dintr-o investigaţie Gândul, aflaţi cum defrişările continuă nestingherite în Covasna şi Harghita, în ciuda asigurărilor date de autorităţi ”că NU SE MAI FURĂ”

defrisari

de Adrian Popescu

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, în perioada 1990-2011 au fost puse la pământ peste 366.000 de hectare din pădurile României, de pe care au fost tăiate ilegal peste 80 de milioane de metri cubi de copaci. De departe, judeţele ”campioane” la defrişări ilegale sunt Harghita şi Covasna, unde pădurile au fost rase, pur şi simplu, de pe zeci de mii de hectare, de o veritabilă mafie a lemnului, patronată şi protejată, susţin localnicii, de câţiva cunoscuţi lideri UDMR, ajunşi rapid multimilionari în dolari şi apoi în euro.

Valoarea pagubelor produse economiei naţionale depăşeşte 5 miliarde de euro, după cum declara recent ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga. Aceasta, conform unui calcul făcut pe baza preţului minim practicat de Romsilva la vânzarea lemnului de foc, de circa 70 euro metrul cub. În realitate, însă, câştigurile mafiei lemnului au fost mult mai mari, poate chiar duble, având în vedere că, în cea mai mare parte, zecile de milioane de arbori tăiaţi ilegal au fost vânduţi la export, ca buşteni sau cherestea, cu 100-150 euro metrul cub.

Bătut şi apoi condamnat pentru calomnierea agresorilor

Cei care n-au vrut să ţină seama de acest lucru şi au încercat să li se opună ori să le dezvăluie fărădelegile au fost ”cuminţiţi” fără milă, pe lângă spitalizare unii dintre ei alegându-se şi cu condamnări penale, după ce agresorii i-au dat în judecată pentru calomnie.

Aşa a păţit, de pildă, Imre, un sătean din comuna harghiteană Ciumani, bătut crunt acum câţiva ani de un grup de ”drujbagii” pe care îi surprinsese culcând la pământ copacii din pădurea ce abia îi fusese retrocedată.

A aflat apoi că agresorii erau angajaţi ai ITRSV Harghita, lucru pe care l-a făcut public în ziarul local de limbă

DEZASTRU PE PÂRÂUL VÂRGHIȘ. Independenţa energetică a aşa-zisului ţinut secuiesc, un deziderat mai important decât natura

Informatia Harghitei E de acceptat distrugerea naturii în speranţa unor incerte rezultate viitoare Incidentul VârghişDespre construcţia microhidrocentralelor pe pâraiele şi râurile montane:

E de acceptat distrugerea naturii în speranţa unor incerte rezultate viitoare? Incidentul Vârghiş

Cazul lucrărilor de la microhidrocentrala de pe pârâul Vârghiş, oraşul Vlăhiţa, care au lăsat în urmă un peisaj dezolant, deşi se află şi într-un sit Natura 2000
Independenţa energetică a aşa-zisului ţinut secuiesc, un deziderat mai important decât natura
Distrugerea naturii susţinută din banii consumatorilor

În ultimul an, distrugerile provocate naturii de investitorii privaţi în energie electrică din surse regenerabile au atras în mod deosebit atenţia organizaţiilor de mediu din ţară. Asemenea cazuri s-au înmulţit considerabil, iar în viitorul apropiat se preconizează o şi mai mare sporire a iminenţei acestor situaţii. Şi ne referim, în special, la construcţia de microhidrocentrale (hidroenergie mică) pe râurile şi pâraiele montane. De multe ori aflate în arii protejate. Iar statul român încurajează aceste investiţii, conform legislaţiei naţionale care s-a armonizat cu cea europeană în privinţa susţinerii investiţiilor în energia regenerabilă. Şi ca o consecinţă, se pare că autorităţile închid ochii, până când nu sunt sesizate de societatea civilă, cu privire la ce lasă în urmă construcţia acestor microhidrocentrale, cum s-a întâmplat şi în Harghita.
Anul acesta, pe lângă majorarea de 6% la preţul energiei electrice, se mai adaugă şi certificatele verzi acordate acestor mici investitori. Deci plătite, separat (dar în cadrul facturii), tot de consumatori.
Un astfel de caz avem în judeţ pe pârâul Vârghiş, din apropierea oraşului Vlăhiţa. Unde lucrările la o asemenea microhidrocentrală au lăsat în urmă un peisaj dezolant, după cum spunea fostul şef Gărzii de Mediu. Dar să începem cu acest ultim punct.

Distrugerile de pe pârâul Vârghiş, anunţate autorităţilor de către jurnalişti

În luna mai a anului trecut a fost adus la cunoştinţa autorităţilor, de către jurnalişti, faptul că lucrările de realizare a unei microhidrocentrale pe pârâul Vârghiş, din apropierea oraşului Vlăhiţa, au avariat o parte a unui drum forestier, realizat din fonduri europene şi au afectat peisagistic zona cursului de apă. De fapt, era vorba despre introducerea, în 2011, a unei conducte, pe aproximativ 6 kilometri, în cadrul lucrărilor de realizare a microhidrocentralei (MCH), care primise aviz de mediu şi funcţionare în luna noiembrie a aceluiaşi an. Lucrările au afectat însă drumul, păşunile, dar şi marginea (malul) cursului de apă, unde au fost amplasaţi, în urma excavării, bolovani de mari dimensiuni.
Localnicii spuneau la acea vreme că ei nu au fost înştiinţaţi de autorităţi despre construcţia respectivei microhidrocentralei.
După ce a fost la faţa locului, fostul şef al Gărzii de Mediu a recunoscut că peisajul este dezolant. Cu atât mai mult cu cât captarea şi o parte a aducţiunii pe o lungime de aproape 3 km se află în aria de conservare specială ,,Hargita Mădăraş” (sit Natura 2000). Au fost date asigurări că vor fi luate măsuri de către constructor şi Primărie pentru refacerea zonei adiacente a drumului şi, totodată, de refacere a sitului.
Şi şeful SGA Harghita a recunoscut, atunci, că pe traseul conductei şi ce se vedea pe lângă drum, peisagistic şi morfologic, lăsa de dorit.
Viceprimarul oraşului spunea că nu s-a făcut nimic până atunci (mai 2012) pentru refacerea peisagistică deoarece a fost iarnă.

6 luni mai târziu, nimic

În luna octombrie a anului, la 6 luni de la semnalarea cazului, pe pârâul Vârghiş lucrările la microhidrocentrală

INTERVIU GHIMPELE. Dan Tanasă: „În Harghita, Guvernul Victor Ponta tolerează readucerea la viață a Ungariei Mari!” (DOCUMENT)

ghimpele

”Ultimii români”, un film de Răzvan Butaru despre maghiarizarea românilor din Harghita



ÎN CHESTIUNEA ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE președintele CJ Harghita recunoaște INCOMPETENȚA administrației publice controlată de UDMR. Borboly Csaba:,,…mai mult de jumătate din primării nu au venit cu nici o idee, cu nici o problemă, cu nimic”

Borboly Csaba, președintele CJ Harghita din iunie 2008

Borboly Csaba, președintele CJ Harghita din iunie 2008

În Harghita nu s-au atras fonduri pentru creştere economică, ci doar în domenii sociale, culturale etc.

Borboly Csaba: Uneori, fondurile europene ne-au creat foarte multe probleme şi o să creeze şi în continuare

În judeţ au fost atraşi, în perioada 2008-2012, 1.200 de euro pe cap de locuitor, însă s-ar putea ca sute din ei să trebuiască restituiţi
Pentru a obţine date privind finanţările din judeţ a trebuit să lucrăm aproape ca Sherlok Holmes
Autorităţile publice locale, societăţile comerciale şi nu numai nu au arătat un interes crescut pentru a accesa fonduri europene pentru dezvoltare

În judeţ, în perioada 2007-2012 nu au fost accesate proiecte de creştere economică. Totodată, fondurile europene accesate în perioada 2007-2012, au creat, uneori, multe probleme la nivelul judeţului şi vor crea şi în continuare. Deoarece în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, nici judeţul, dar nici ţara, nu erau pregătite pentru accesarea de fonduri europene.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a vorbit, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, despre experienţa privind accesarea fondurilor europene, în perioada 2008-2013, când s-a încheiat prima perioadă de programare a acestor bani, după aderarea României la UE. ,,Ar trebui să tragem linie după această primă perioadă şi să vorbim despre experienţa acumulată în aceşti ani. Pentru a obţine date privind finanţările din judeţ a trebuit să lucrăm aproape ca Sherlok Holmes. De jumătate de an colegii mei solicită date, dar nici acum nu putem spune că ştim cu exactitate câţi bani europeni au intrat în judeţ (…) Şi aici se vede că ineficienţa birocratică cu care ne luptăm nu ne uşurează viaţa, ba dimpotrivă”.

În următorii ani există pericolul de a returna din banii primiţi

Borboly Csaba a declarat că, potrivit datelor obţinute, la nivelul judeţului au fost finanţate aproape 2.000 de proiecte, din toate domeniile. Însă accesarea banilor europeni au creat şi probleme, iar în perioada următoare vor crea şi mai multe. ,,Pentru că în 2007, în judeţul Harghita nu am fost pregătiţi, dar nimeni din ţară nu a fost pregătit. Dar am depus foarte multe proiecte care nu aveau scop şi obiectiv bine definit şi nu a fost bine gândită nici finanţarea acestor proiecte. O mare greşeală a fost gândireaHai, hai să depunem proiecte. De foarte multe ori firmele de specialitate care scriau proiecte dădeau copy/paste pentru localităţi, pentru judeţe, chiar şi pentru firme fără o planificare financiară corectă a derulării proiectelor. Chiar şi noi avem un proiect ineficient. Iar foarte multe nu au fost duse până la capăt. Avem proiecte pentru care există contract de finanţare, dar nu sunt finalizate. Pentru că de abia după aceea au realizat în ce s-au băgat cei care au întocmit proiectele. Iar greul o să vină de acum încolo. Contribuţia proprie şi cea financiară a fost o problemă mai mică, pentru că prin constrângere CJ a ajutat, diferite credite bancare au fost luate, când băncile le acordau pentru fonduri europene, composesoratele au mai venit şi ele cu nişte bani. Însă problema mai mare de acum urmează: fiecare proiect trebuie să aibă o activitate scrisă în proiect în următorii 5 ani. Asta este dificil. În următorii 5 ani, domnii şi doamnele de la Bruxelles o să se uite foarte atenţi: ce indicatori au fost scrişi în proiect, la ce performanţe trebuiau să ajungă societăţile, consiliile locale şi judeţene, instituţiile. Prin contract, în următorii 5 ani orice fel de abatere sau nerealizare a indicatorilor atrage după sine şi returnarea fondurilor câştigate. Eu cred că e foarte bine că am adus în judeţ 1.200 de euro/cap de locuitor, dar s-ar putea să dăm înapoi sute din această sumă”.

Neexistând firme mari, foarte greu pot fi accesate fonduri pentru dezvoltare economică

O altă problemă identificată de preşedintele CJ a fost faptul că nu au putut fi atrase fonduri pentru dezvoltare economică, pentru că judeţele puternice din Regiunea Centru de care aparţinem – Sibiul, Braşovul – au atras