Proiectul de lege privind Codul administrativ al României, adoptat luni, 11 iunie a.c., de Senat, conține o serie de prevederi care avantajează acțiunile UDMR în favoarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc. La propunerea UDMR, rolul prefectului în teritoriu este diluat și se crează condiții suplimentare pentru oficializarea limbii maghiare în administrația publică. În forma adoptată la Senat, Codul administrativ al României oficializează limba maghiară pe ușa din dos și descurajează utilizarea limbii oficiale de stat în administrația publică.

Vezi și EXCLUSIV. ACT DE TRĂDARE DE NEAM. Proiectul legislativ care oficializează LIMBA MAGHIARĂ în sănătate, adoptat și de Camera Deputaților

Proiectul legislativ privind Codul administrativ al României, care a fost adoptat de Senat cu votul PSD, ALDE și UDMR, conține unele prevederi care încurajează acțiunile UDMR în realizarea mult visatei autonomii teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc. La propunerea UDMR, au fost adoptate o serie întreagă de amendamente la proiectul inițial care vor dilua rolul prefectului în teritoriu și vor defini și mai mult cadrul legal pentru oficializarea limbii maghiare în administrația publică a statului român.

Dacă nu poate fi eliminat, la propunerea UDMR prefectului i-a fost luate atribuții foarte importante în desfășurarea activității

Este deja de notorietate faptul că UDMR a acționat în mod consecvent pentru eliminarea funcției prefectului din sistemul administrativ românesc. Interesul formațiunii maghiare este acela de a elimina orice control al Bucureștiului în teritoriu, pentru a putea acționa astfel în mod nestingherit pentru realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc ca prim pas către indepedența Transilvaniei. Reamintesc faptul că, la solicitarea UDMR, fostul premier Victor Ponta a schimbat nu mai puțin de trei prefecți în județul Covasna (detalii aici). Singura vină a acestora a fost aceea că sunt români și că au aplicat legea și prevederile Constituției României.

Pentru că nu poate încă să elimine complet funcția prefectului din sistemul administrativ românesc, UDMR a adus o serie de amendamente Codului administrativ adoptat luni de Senat. Aceste amendamente diluează foarte mult din rolul prefectului în teritoriu și îi ia o serie de pârghii legale prin care putea verifica activitatea aleșilor locali în teritoriu.

Spre exemplu, la propunerea UDMR din forma inițială a textului proiectului a fost eliminat art. 89 care prevedea faptul că „Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii”. Această prevedere legală se regăsește acum în Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și cel mai probabil urmează să fie abrogată. UDMR are tot interesul ca prefectul să nu mai verifice, spre exemplu, legalitatea organizării unor referendumuri locale privind autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc, așa cum s-a întâmplat în trecut (detalii aici).

La propunerea UDMR, prefectul nu mai este „garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local” ci este doar un simplu reprezentant al Guvernului pe plan local, potrivit art. 249 alin. 1 din Codul administrativ.

Este eliminat avizul de legalitate al secretarului UAT pentru dezbaterea proiectelor consiliilor locale

Potrivit formei adoptate la Senat, la propunerea UDMR a fost eliminat avizul de legalitate al secretarului unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale necesar în prezent pentru fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local supus dezbaterii. Avizul de legalitate al secretarului UAT era un prim filtru care viza legalitatea unor hotărâri emise de consiliile locale și județene. Secretarii UAT sunt absolvenți de drept iar UDMR elimină astfel situațiile în care secretarul UAT este un om de bună credință care s-ar putea opune unei ilegalități inițiate de un consiliu local sau județean controlat de UDMR sau un etnic român care apără Constituția României și legile în vigoare în dauna unor ilegalități inițiate de UDMR.

Codul administrativ adoptat la Senat oficializează limba maghiară pe ușa din dos

În privința utilizării limbii maghiare în administrația publică, proiectul Codului administrativ adoptat la Senat, oficializează limba maghiară în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea limbii maghiare.

În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean. Noutatea adusă de prezenta modificare legislativă vine din adoptatea art. 94 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi, în speță limba maghiară, care va avea de jure același statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituțiile administrației publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenții etc. ca limbă oficială de stat.

Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ în atenția senatorilor: Implicațiile proiectului UDMR de modificare a Legii administrației publice locale

Mai mult decât atât, tot la propunerea UDMR se elimină pragul procentului de 20% a ponderii minorității pentru utilizarea limbii maghiare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)”. Practic, spre exemplu, dacă un prefect sau un șef de serviciu deconcentrat UDMR este numit într-un județ unde sunt 5% etnici maghiari el poate decide să permită utilizarea limbii maghiare în instituție chiar dacă pragul de 20% nu este atins. UDMR a mai încercat să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut când a încercat să modifice Legea 215/2001 a administrației publice locale (detalii aici).

La propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE  va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să aibe formulare în limba maghiară. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii, localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)”.

Dacă va fi adoptată și la Camera Deputaților în prezenta formă, prezenta modificare legislativă va constitui baza lagală a oficializării limbii maghiare în România, de vreme ce limba maghiară va avea același statut cu limba oficială de stat, limba română, în interiorul aparatului administrativ central al statului român.

ANFP, scoasă din cărți la organizarea concursurilor

Tot la propunerea UDMR a fost eliminată obligativitatea notificării prealabile a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu privire la organizarea concursurilor pe post. Notificarea ANFP i-a cam încurcat de-a lungul timpului pe cei de la UDMR în repetate rânduri atunci când au organizat concursuri pentru ocuparea diferitelor posturi de funcționari publici în care impuneau limba maghiară ca condiție obligatorie pentru înscrierea la concurs (un exemplu aici).

Județul, organizat etnic

La propunerea UDMR, art. 101 din Codul administrativ introduce noțiunea de „etnie” ca bază a unității administrativ teritoriale: „Judeţul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, oraşe şi, după caz, municipii în funcţie de condiţiile geografice, economice, sociale, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, declarat ca atare prin lege”. Se pun astfel bazele legale ale autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc.

Fișa proiectului de lege și forma adoptată la Senat pot fi consultate aici. Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz.

FOTO: agerpres.ro

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.