Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) ar trebui să fie o instituție publică care promovează dialogul dintre majoritate și minoritățile din societatea românească. Anul Centenarului ar fi trebuit marcat în mod deosebit și de DRI. În realitate însă, DRI, o instituție guvernamentală controlată de UDMR nu promovează dialogul și a făcut tot ce i-a stat în putere ca să nu marcheze în mod deosebit Centenarul Marii Uniri.

Vezi și Milioane de euro alocate în fiecare an asociațiilor minorităților naționale. DRI nu verifică modul în care sunt cheltuiți banii

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 111/2005 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Departamentul pentru Relaţii Interetnice se organizează şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică, în subordinea Primului-ministru şi în coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Potrivit actului normativ în baza căruia funcționează, DRI are, printre altele, următoarele atribuții principale „stimulează dialogul majoritate – minorităţi naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi a măsurilor de implementare„ și „cultivă valorile comune, combaterea discriminării şi a prejudecăţilor prin promovarea diversităţii culturale, lingvisitice, confesionale prin activităţi pe bază de proiecte”.

Potrivit paginii oficiale de internet a instituției „Misiunea Departamentului pentru Relaţii Interetnice este promovarea diversității etnoculturale și lingvistice, prevenirea și combaterea rasismului și xenofobiei, cultivarea valorilor comune și a dialogului intercultural, în scopul consolidării sistemului de protectie a minorităților naționale din România”.

Orice cetățean de bună credință se așteaptă așadar ca această structură guvernamentală să promoveze în primul rând diversitatea culturală, lingvistică și confesională din România dar și să creeze punți de legătură între minorități și majoritate prin stimularea dialogului majoritate-minorități. Mai mult, te aștepți ca această structură guvernamentală să promoveze atât în interiorul cât și în exteriorul României modelul românesc de conviețuire interetnică, atât de lăudat în Occident (și nu numai, vezi un exemplu aici). În realitate însă, Departamentul pentru Relații Interetnice, controlat în totalitate de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), este o structură guvernamentală care servește în mare parte intereselor UDMR și ale Ungariei și care nu promoveză în niciun fel dialogul majoritate-minorități.

Anul Centenarului Marii Uniri ar fi trebuit să constituie un prilej deosebit pentru ca DRI să depună eforturi susținute pentru a stimula organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale să formuleze și să depună proiecte prin care să evidențieze modelul românesc de conviețuire interetnică și să sublinieze rolul minorităților naționale în realitatea internică a României.

Din păcate însă, conducerea DRI, asigurată de secretarul de stat Lacziko Enikő Katalin, membru UDMR, a făcut tot ce-a putut ca implicarea instituției în proiecte destinare Centenarului Marii Uniri să fie cât mai redusă. Asta în ciuda faptului că prin Hotărârea de Guvern nr. 128 din 21 martie 2018 pentru aprobarea modului de repartizare și de utilizare a sumelor prevăzute la lit. a) și b) din anexa nr. 3/13/02a la bugetul Secretariatului General al Guvernului, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 DRI a avut la dispoziție un buget de 4 milioane de lei „pentru activități și proiecte interetnice, de promovare a identității culturale, lingvistice, religioase și a drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și de combatere a intoleranței, realizate la inițiativa Departamentului pentru Relații Interetnice sau în parteneriat, precum și pentru finanțări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare”.

În ciuda acestui buget extrem de generos, DRI a desfășurat în 2018 fix un singur proiect dedicat Centenarului Marii Uniri.

Dintr-un document oficial al DRI, comunicat în urma unei solicitări de informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001, reiese faptul că în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, DRI a derulat un singur proiect dedicat sărbătoririi Centenarului.

Raspuns DRI by Dan Tanasă on Scribd

Proiectul, intitulat „100 de ani împreună – Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 – 1919 și 1941 – 1945”, s-a desfășurat în luna octombrie 2018 și a constat în realizarea unei conferințe și în lansarea volumului „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 – 1919 și 1941 – 1945”, autor colonel (r.) Remus Macovei, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Constanța.

Acesta este singurul proiect dedicat Centenarului finanțat de DRI în 2018 dintr-un buget de 4 milioane de lei. Atât a meritat Centenarul Marii Uniri în viziunea secretarului de stat Lacziko Enikő Katalin, trimisă de UDMR să conducă DRI.

Lacziko a încercat în mod ridicol, în aceeași adresă, să comunice și câteva activități desfășurate de DRI în 2018 pentru sărbătorirea Centenarului.

Astfel pe lista indicată de Lacziko se regăsesc o serie de manifestări care nu au avut ca obiectiv sărbătorirea Centenarului, aruncate la grămadă în listă, sau proiecte care nu nicio legătură cu Centenarul, tocmai pentru a justifica o evidentă lipsă de activitate a DRI în sensul marcării Centenarului.

Singurul activitate indicată în adresa DRI, semnată de Lacziko, care a avut o legătură cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri este activitatea intitulată „Culorile Unirii Noastre”, o tabără de pictură. Surse din interiorul Federației Comunităților Evreiești au confirmat însă faptul că acest proiect nu a fost inițiat de DRI ci de Federația Comunităților Evreiești, DRI fiind partener al proiectului. Evident, Lacziko a dorit să fie partener la acest proiect tocmai pentru a justifica o activitate dedicată Centenarului. De altfel această informație cu privire la inițiatorul proiectului a fost făcută publică și de presa locală din Iași (detalii aici).

Probabil că secretarul de stat Lacziko nu știe faptul că Târgul Internațional Gaudeamus are loc în fiecare an, de 25 de ani. La fel și Tabăra „Cantus Mundi” care are loc din 2011. În rest, în lista prezentată de Lacziko se regăsesc activități fără legătură cu Centenarul sau care nu au avut ca scop definit marcarea Centenarului. De altfel, lipsa de implicare a DRI în marcarea Centenarului se reflectă foarte bine și în numărul de știri legate de evenimentele dedicate Centenarului publicate pe pagina instituției. Doar două evenimente dedicate efectiv Centenarului sprijinite financiar de DRI se regăsesc pe pagina oficială de internet a instituției: „100 de ani împreună – Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 – 1919 și 1941 – 1945” și „Culorile Unirii Noastre”. În rest, nicio activitate dedicată sărbătorii Centenarului. La un buget de 4 milioane de lei în 2018 pe care DRI l-a avut la dispoziție.

Din analiza activității conducerii DRI pe anul 2018 reiese foarte evident faptul că conducerea UDMR a DRI și-a atins obiectivul pe 2018: Centenarul Marii Uniri nu a fost marcat așa cu ar fi trebuit de DRI. Secretarul de stat Lacziko și-a atins obiectivul pentru care UDMR a trimis-o la conducerea DRI: cât mai mulți bani pentru comunitatea maghiară și cât mai puține manifestări dedicate Centenarului.

De altfel, Lacziko a avut grijă ca cea mai mare parte a anului Centenarului să treacă fără ca DRI să reproducă sigla Centenarului pe documentele oficiale ale DRI. Asta deși vorbim despre o instituție guvernamentală și despre o obligație legală pe care Lacziko o avea, potrivit O.U.G. nr. 22/2018. Abia după ce a fost sesizată în scris să respecte legea, Lacziko a decis să aplice sigla Centenarului pe documentele instituției (detalii aici).

În 2018, anul Centenarului, Lacziko și-a făcut în schimb datoria față de formațiunea din care face parte. Deși este demnitar al statului român și ar fi trebuit să apere interesele României, nu ale unei țări străine, Lacziko a participat fără nicio jenă, la finalul lunii mai 2018, la conferinţa internaţională „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale” care s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei. Conferința internațională a fost organizată de Consiliul Județean Covasna și Consiliul Europei pentru a marca 20 de ani de la intrarea în vigoare a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată în anul 1992 şi intrată în vigoare în 1998.

Vezi și EXCLUSIV. Șefa DRI, membru UDMR, face propagandă ostilă României

Deși reprezenta Guvernul României, Laczikó Enikő s-a comportat ca un activist UDMR aflat pe statul de plată al Ungariei și le-a vorbit celor prezenți de progresele pe care România le mai are de făcut în privința respectării drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. În loc să sublinieze cadrul legislativ foarte generos de care se bucură în România cetățenii aparținând minorităților naționale, Laczikó a făcut o propagandă evidentă împotriva României, comportându-se ca un diplomat al Ungariei, nu ca un funcționar al statului român.

Astfel, potrivit informațiilor făcute publice pe pagina oficială a UDMR (detalii aici), Laczikó a afirmat public la această conferință, în prezența invitaților străini, faptul că „Dreptul de a folosi o limbă minoritară în România nu înseamnă neapărat și faptul că acest drept se aplică sau că va fi aplicat întocmai”, lăsâns astfel să se înțeleagă că România nu ar respecta în vreun fel legislația în domeniu.

În mod evident Laczikó a făcut afirmații fără acoperire în realitate, ostile României, menite mai degrabă să transmită o imagine negativă a României în Europa. Cetățenii români aparținând minorităților naționale au tot dreptul să utilizeze limba maternă în administrația publică, sistemul de sănătate sau în sistemul de justiție. Spre exemplu, cei doi extremiști maghiari, Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, condamnați definitiv pentru tentativă de act terorist împotriva românilor s-au adresat instanței în limba maghiară, statul român asigurându-le interpret în ciuda faptului că cei doi sunt cetățeni români și ar fi trebuit să cunoască limba oficială a țării în care s-au născut și în care au fost educați (detalii aici).

FOTO: bn24.ro

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.