Premierul Viorica Dăncilă, lovitură dură dată statului național român. Ordonanța Codului administrativ, modificată pe placul UDMR și al Ungariei

Executivul a adoptat, miercuri, modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare, transmite Mediafax.
Vezi și COALIȚIA TRĂDĂRII NAȚIONALE. CCR: Codul administrativ, NECONSTITUȚIONAL. PSD și ALDE au făcut UDMR concesii vecine cu trădarea de țară prin adoptarea acestui cod
„De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autorităţile Administraţiei Publice Locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceştia şi a limbii minorităţii naţionale respective în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, deci se menţine acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităţilor Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20% aşa cum a decis Parlamentul”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei Executivului.
O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români şi în limba minorităţilor”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorităţi.
„Se înlocuieşte sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română şi în limba minorităţilor naţionale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari şi se întrunesc condiţiile prevăzute în legislaţie astfel încât să poată fi utilizate limba minorităţilor naţionale pe afişarea plăcuţelor de identificare a localităţii să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiţii legale pentru afişarea numelui localităţii şi în limba minorităţilor naţionale, numele localităţii va fi afişat în limba română, în limba germană şi în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situaţie în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari şi restul etnici români, şi atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuşi pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislaţie să fie prevăzut clar limba română şi limba minorităţilor naţionale”, a explicat Barbu citat de Mediafax.
Premierul Viorica Dăncilă a avut, marţi, o întrevedere la Guvern cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut şefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.
Întâlnirea între Viorica Dăncilă şi Kelemen Hunor, a avut loc la Palatul Victoria, la solicitarea liderului Uniunii.
Săptămâna aceasta ministrul afacerilor externe din Ungaria, Péter Szijjártó, a declarat că noul Cod administrativ al României în varianta deja adoptată este inacceptabil (detalii aici).
Ieri, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), i-a solicitat public Premierului Viorică Dăncilă să nu modifice ordonanța privind Codul administrativ în sensul celor solicitate de liderul UDMR Kelemen Hunor întrucât prevederile pe care UDMR și le dorește a fi introduse în Codul administrativ sunt extrem de toxice pentru statul național unitar român și pentru climatul interetnic din România, motiv pentru care aceste prevederi au și fost declarate anul trecut de către Curtea Constituțională ca fiind neconstituționale.
Consecințele eliminării pragului de 20% în privința utilizării limbii materne
România a semnat și ratificat prin Legea nr. 282/2007 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, prin care România s-a angajat să acorde o protecția sporită unui număr de 20 de limbi minoritare: albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, poloneză, romani, ruteană, tătară, bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană (detalii aici). De menționat că state ale Uniunii Europene ca Franța, Grecia, Portugalia sau Italia, spre exemplu, nu au semnat sau nu au ratificat această cartă.
Vezi și NOAPTEA MINȚII. Monitorul Oficial, publicaţia oficială a statului român, se editează și în LIMBA MAGHIARĂ
În privința utilizării tuturor acestor limbi minoritare în administrația publică, Codul administrativ în forma adoptată de Guvernul României la propunerea Premierului Viorica Dăncilă oficializează de jure toate aceste limbi minoritare în instituții publice ale statului român. Deși fac parte din administrația publică a statului român, autorităţile Administraţiei Publice Locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciile publice deconcentrate vor fi obligate să permită utilizarea tuturor celor 20 de limbi minoritare, nu doar a limbii maghiare.
Oficializarea de jure a tuturor celor 20 de limbi minoritare în sistemul administrativ din România este dată de eliminarea pragului celor 20% pentru utilizarea limbii materne în instituțiile administrației publice locale.
UDMR a mai încercat, fără un rezultat favorabil, să obțină legiferarea acestei prevederi și în 2017 prin modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale (detalii aici). Cu acea ocazie, fostul lider PSD a afirmat că „sub nicio formă” nu este de acord cu scăderea procentului din compoziția etnică necesar pentru asigurarea limbii materne în localități de la 20% cat este în prezent la 10%, asa cum solicita UDMR prin proiectul de modificare a Legii nr. 215/2001 (detalii aici). De această dată, Premierul Viorica Dăncilă a cedat în fața solicitărilor UDMR și a eliminat practic pragul celor 20% pentru utilizarea limbii minorităților. Practic, prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi oficiale de stat în întreg sistemul administrativ din România.
Din momentul în care această ordonanță privind Codul administrativ va fi publicată în Monitorul Oficial UDMR va începe presiunile pentru emiterea de hotărâri ale autorităților publice locale care să permită utilizarea limbii materne și acolo unde minoritatea maghiară nu atinge pragul celor 20%. Chiar și în primăriile unde există un singur consilier local de etnie maghiară sau în localitățile unde există un singur cetățean de etnie maghiară UDMR va face presiuni asupra autorităților publice locale să permită utilizarea limbii materne în relația cu instituțiile publice, ceea ce va face ca limba maghiară să devină practic o limbă oficială de stat aproape pe întreg teritoriul național.
Prevederea adoptată ieri de Guvernul Dăncilă intră în contradicție cu Constituția României și erodează caracterul de stat stațional și unitar al statului român, după cum foarte bine a argumentat și Președintele Klaus Iohannis în sesizarea trimisă anul trecut Curții Constituționale cu privire la această prevedere adoptată de Parlamentul României. Curtea Constituțională i-a dat dreptat Președintelui Iohannis și a declarat această prevedere neconstituțională.
Astfel, potrivit art. 13 din Constituție, „În România, limba oficială este limba română.”. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică”.
Prevederea adoptată de Premierul Dăncilă care permite utilizarea limbii minorității chiar și atunci când nu este atins pragul celor 20% contravine prevederilor art. 13 și art. 120 alin. (2) din Constituție, întrucât nu mai are în vedere criteriul constituțional al „ponderii semnificative” a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, criteriu esențial care angajează obligația asigurării folosirii limbii minorității naționale în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate.
După cum argumenta și Președintele Iohannis, lăsând practic la libera apreciere (în absența oricăror criterii obiective – procent sau număr absolut) a autorităților și instituțiilor publice, precum și a altor entități juridice decizia cu privire la asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, se poate ajunge la situații în care o limbă a unei minorități naționale să fie utilizată în raporturile instituționale oficiale, deși minoritatea respectivă nu are în mod efectiv o pondere semnificativă la nivelul unității administrativ teritoriale, pondere consacrată prin raportare la un criteriu obiectiv.
Mai mult decât atât, Constituția nu a reglementat o posibilitate de a utiliza limba unei minorități naționale în relațiile cu autoritățile publice, ci o obligație, dar această obligație se naște în măsura în care există o „pondere semnificativă” de cetățeni care vorbesc limba respectivă.
Nu în ultimul rând, continuând argumentul de mai sus și pentru a-l eficientiza, în condițiile în care există mai multe minorități naționale care nu au o pondere de 20% la nivelul unității administrativ teritoriale și autoritatea publică ar decide folosirea doar a uneia dintre limbile minorităților naționale, s-ar ajunge la încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât s-ar crea un privilegiu pentru cetățenii unei minorități naționale cu o pondere mai mică de 20% în raport cu cetățenii altor minorități din aceeași unitate administrativ teritorială, de asemenea, cu ponderi mai mici de 20%.
Totodată, Premierul Dăncilă nu a ținut cont nici de dispozițiile reglementării cadru în materie, care instituie regulile aplicabile în materia folosirii limbii în unitățile administrativ-teritoriale în care locuiesc cetățeni aparținând minorităților naționale, anume Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. Potrivit art. 7 din această lege, „Prin sintagma zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, prevăzută la art. 1 paragraful b) din Cartă, se înțelege unitățile administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale”.
Așadar, Premierul Viorica Dăncilă face jocul Budapestei și pune în practică chiar strategia Ungariei creionată în proiectul „Trianon 100” prin care Ungaria face propagandă împotriva României (detalii aici). Prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare vor deveni de jure limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să permită urilizarea lor și să angajeze personal vorbitor al acestor limbi. În loc să întărească utilizarea limbii oficiale de stat în instituțiile publice ale statului, Premierul Viorica Dăncilă modifică Codul administrativ la soicitarea UDMR și pe placul Ungariei, încurajând cetățenii români să utilizeze alte limbi în instituțiile publice, în dauna limbii oficiale de stat. Deși Constituția României prevede faptul că România este un stat național, Premierul Viorica Dăncilă face pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național.
FOTO: digi24.ro
Realitatea este ca este foarte greșit din guvern ar trebui sa fie 80% naționalitate maghiara sau alta și atunci de a avea dreptul de a introduce acea limba minoritara,,,,dar pe scurt părerea mea este: ești ROMÂNIA și atât cui nu-i convine limba Romană sa se ducă unde vrea !,și punct!
Unde ești tu, Țepeş, Doamne? !!
Ceauşescu era un ROMÂN adevărat, voi sunteți niște ciurucuri, care sugeți sângele poporului !!!! Faceți un favor țării, toți trădătorii de patrie, ÎMPUȘCAȚI -VĂ singuri! !!! Răul pe care îl faceți, nu-l putem descrie !😢
Cu siguranta Dancila nu gandeste cu ce poarta pe umeri, ci cu alta parte a corpului, daca gandeste.
Aoleu…tu’i mama ei de treaba.
Noi nu uitam.
Unde a ajuns o minoritate sa dicteze unei natiuni_?In Romania,locul unde impostorul,numit uneori prim ministru vinde pe nimic poporul si tara care l_a investit cu putere deplina.Rusine !!!Va mai mirati de ce acest popor fuge din tara_?
Hai cu dosarul penal conform art. 394 Tradarea NCP.
Ne spune si noua cineva ce se intampla acolo sus?? Cum se poate ca un partid cu 5% sa bata din picior si sa i se faca pe plac instant?? Cum se poate ca toate partidele sa faca UDMR-ului concesie dupa concesie si sa nu vada nici in anul 2019 unde duc aceste concesii?? Cum se poate ca atata lume sa inteleaga ca UDMR-ul nu e un partid promaghiar ci antiromanesc si numai guvernele sa nege evidenta??
pa pa voturi ia de la udmr
Helo!…D-na Dancila aici este ROMANIA ! din nefericire esti premierul Romaniei…du-te in UNGARIA d-na Dancila si sa vi cand te vor chema romanii…adica NICIODATA ! Dispari !