Conducerea Uniunii Democrate Maghiare din România și ministrul Afacerilor Externe de la Budapesta sunt foarte supărați pe noul Cod administrativ adoptat de Guvernul României, publicat vineri în Monitorul Oficial. Budapesta spune că această varintă a Codului administrativ duce chiar la un regres în domeniul drepturilor minorităților naționale. Din nou, UDMR și Budapesta apelează la fake news pentru a manipula opinia publică din cele două țări dar și pe cea occidentală.

Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ. Trei FAKE NEWS cu care UDMR își manipulează electoratul în campania pentru Parlamentul European

Ce reproșeză concret UDMR și Ungaria noului Cod administrativ al României și cum stau de fapt lucrurile în realitate

Este inadmisibil faptul că în România are loc un regres în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, într-un comunicat transmis, sâmbătă, agenţiei ungare de presă MTI.

Spre deosebire de propunerea anterioară, care a avut susţinerea majorităţii parlamentare, noul Cod administrativ al României, adoptat de către guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente, dobândite deja, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

Péter Szijjártó a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate naţională îşi pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporţia sa scade sub pragul de 20%, în timp ce legea anterioară garanta protecţia drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor unei comunităţi. În conformitate cu noua lege, considerăm că se află în pericol utilizarea limbii materne în instituţiile
publice locale chiar şi în localităţile în care proporţia minorităţilor depăşeşte 20%, a adăugat ministrul.

În realitate, ministrul Péter Szijjártó manipulează opinia publică lansând o știre falsă (fake news) în spțiul public cu scopul de discredita România în cancelariile europene care, în opinia nefondată a diplomatului maghiar, ar diminua din drepturile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Nimic mai fals.

Vezi și Ministrul ungar de externe denunță „vocile anti-maghiare” din politica românească: inacceptabil

Ministrul Péter Szijjártó se raportează la varianta Codului administrativ adoptat în 2018 și declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională (detalii aici), deci nici vorbă de vreun drept pe care minoritățile naționale să-l fi avut până acum și care să fi fost suprimat prin noul Cod administrativ.

Într-adevăr, în varinta adoptată în 2018 de Parlamentul României UDMR reușise să strecoare o prevedere potrivit căreia dacă pondere unei minorități scade sub 20% ea își păstrează dreptul de a utiliza limba în instituțiile publice. Însă această prevedere nu a ajuns niciodată să fie implementată, find declarată neconstituțională odată cu întreg Codul administrativ. Deci nici vorbă de vreun drept răpit minorităților naționale din România.

Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ. OUG privind Cod administrativ încalcă Constituția României și Legea nr. 282/2007

Noul Cod administrativ conține însă o prevedere cheie care îi irită peste măsură atât pe cei din UDMR cât și pe cei care îi coordonează pe cei din UDMR, respectiv Guvernul de la Budapesta. Această prevedere cheie vine însă să corecteze o anomalie haluciantă cu privire la administrația publică a statului român. Astfel, în acest moment întrega administrație publică din România acționează pe baza recensământului populației din 1992. Da, ați citit bine! Deși avem un recensământ al populației din 2011, datele acestuia nu sunt luate în calcul de către sistemul administrativ din România din cauza unor prevederi legale. Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale utilizează datele recensământului din 1992 și nu fost modificată astfel însă la nivelul administrației să fie utilizate datele recensământului populației din 2011, respectiv ale ultimului recensământ valabil.

Așa a fost posibil ca, spre exemplu, în 2017, Tribunalul Cluj să oblige Primăria Cluj-Napoca, la solicitarea unei organizații de etnici maghiari, să amplaseze plăcuțe bilingve, română/maghiară, la intrarea în localitate (detalii aici) în ciuda faptului că în 2017 ponderea populației de etnie maghiară din Cluj-Napoca era de doar 15% (detalii aici). Instanța a admis argumentul reclamanților și a confirmat faptul că Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale are la bază datele recensământului din 1992, atunci când ponderea populației de etnie maghiară din Cluj-Napoca era de 22,77%.

Noul Cod administrativ corectează această stupiditate și impune utilizarea datelor ultimului recensământ valid în stabiliarea ponderii unei minorități într-o localitate. Abia acum, după adoptarea acestui Cod administrativ, administrația publică din România va funcționa în baza datelor ultimului recensământ, nu în baza datelor recensământului din 1992 cum se întâmplă acum.

În concluzie, ministrul Péter Szijjártó apelează la neadevăruri pentru a-și susține punctul de vedere. Noul Cod administrativ nu ia nimic din ce au avut minoritățile naționale din România. Noul Cod administrativ ia într-adevăr din unele concesii obținute de UDMR în 2018, la varianta Codului administrativ adoptată de Parlament, prin șantaj la adresa majorității parlamentare.

Foarte supărați pe noul Cod administrativ sunt și cei de la UDMR, însă și ei sunt în mod nejustificat supărați și apelează la fake news cu scopul de a discredita România care nu ar fi, în opinia lor neargumentată, un model în privința protecției minorităților naționale.

Potrivit UDMR, noul Cod administrativ al României, adoptat de către guvern prin ordonanţă de urgenţă şi publicat vineri în Monitorul Oficial, ştirbeşte drepturile minorităţilor din România, iar faţă de dispoziţiile de până acum, reprezintă un regres, relatează agenția ungară de presă MTI.

Printre domeniile în care se înregistrează un regres, UDMR menţionează ştergerea protecţiei drepturilor deja dobândite, faptul că de acum încolo, documentele consiliilor locale vor fi publicate numai în limba română şi că instituţiile publice vor fi obligate să comunice şi în limba oficială a statului, inclusiv în localităţile în care locuiesc minorităţi.

UDMR este așadar supărată pe faptul că instituțiile publice ale administrației publice a statului român vor utiliza doar limba oficială de stat, argument în mod evident stupid. În realitate, și până acum instituțiile statului român erau obligate să emită documente exclusiv în limba oficială de stat. Faptul că există zone controlate de UDMR, sau de partenerii lor de la PCM, în care documente ale primăriilor, consiliilor locale sau ale altor instituții publice se emit exclusiv în limba maghiară, complet ilegal (exemple aici, aici sau aici), nu înseamnă că acest fapt este legal. Atâta timp cât Constituția României prevede o singură limbă oficială de stat este firesc ca administrația statului să utilizeze exclusiv acea limbă oficială. Iar acest fapt este valabil oriunde în lume, chiar și la Budapesta, și deci trebuie să fie valabil și la București.

Potrivit MTI, privind drepturile deja dobândite, buletinul informativ explică: în 2006, UDMR a reuşit să obţină ca în localităţile în care proporţia minoritarilor ar scădea sub pragul de 20%, comunitatea maghiară să nu îşi piardă dreptul de a folosi limba maternă. Potrivit formei actuale a ordonanţei de urgenţă, acest lucru este valabil numai până la validarea următorului recensământ al populaţiei.

Aceste argument invocat de UDMR este în mode evident un fake news, pentru motivele pe care le-am arătat mai sus. În realitate, în acest moment toată administrația statului român lucrează cu datele recensământului din 1992, deși între timp în România s-a mai organizat un recensământ al populației în 2011 ale cărui date nu sunt valorificate la nivelul administrației statului. UDMR avea interesul ca această stupiditate să persiste pentru că există zone în care ponderea populației de etnie maghiară a scăzut, spre exemplu Cluj-Napoca. Doar că România nu poate sta la nesfârșit în datele recensământului populației din 1992 doar pentru că așa vrea Kelemen Hunor și Ungaria.

Potrivit UDMR, din noua versiune a Codului, care intră acum în vigoare, lipsesc unele dintre dispoziţiile privind lărgirea drepturilor lingvistice, care în timpul pregătirii parlamentare a Codului, de anul trecut, au fost deja adoptate de majoritatea parlamentară.

Așadar, în realitate nu s-a eliminat niciun drept al minorităților naționale din România ci doar nu s-au pus în practica prevederi de lărgire a acestor drepturi.

UDMR afirmă că s-a eliminat articolul care ar fi garantat utilizarea limbii materne în relaţia cu instituţiile statului şi acelor comunităţi maghiare, care locuiesc în aşezări unde proporţia maghiarilor este mai mică de pragul de 20% (de exemplu, la Cluj-Napoca).

Așadar, UDMR și-ar fi dorit ca România să acționeze la nesfârșit în baza datelor recensământului populației din 1992 care convine UDMR și Ungariei. Ori, în realitate, noul Cod administrativ corectează această anomalie și face referire la sintagma de „cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ” (detalii aici).

Potrivit UDMR, din varianta intrată acum în vigoare a Codului lipsesc acele clarificări adoptate în timpul dezbaterii parlamentare, potrivit cărora dreptul de a utiliza limba maternă se aplică şi inscripţionării în mai multe limbi a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, respectiv şi comunicării cu societăţile de utilităţi publice şi cu instituţiile locale care reprezintă în
teritoriu guvernul sau ministerele.

Din nou, în realitate nu s-a luat nimic din drepturile minorităților naționale pentru că aceste prevederi invocate de UDMR erau cuprinse în vechiul Cod administrativ declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Aceste pretinse drepturi nu au existat niciodată în realitate ci au fost obținute de UDMR anul trecut, prin șantaj. Deci nici vorbă ca noul Cod administrativ să ia ceva din drepturile minorităților naționale. Nici până acum nu a existat un drept de a utiliza limba maternă în cazul inscripţionării în mai multe limbi a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, deci noul Cod administrativ nu ia nimic din ceva ce ar fi existat.

UDMR consideră ca fiind deosebit de periculoasă prevederea conform căreia “interesul public naţional prevalează în faţa interesului public local”. Întrucât nu există o definiţie exactă a conceptului de interes public, se lasă loc la interpretări şi se oferă cadrul propice pentru abuzuri, ceea ce pune în pericol nu numai relaţia dintre majoritate şi minoritate, ci este dăunător şi
administraţiei publice în ansamblu, susţine UDMR.

Evident, UDMR și-ar dori ca noțiuni ce țin de Constituția României și de simbolurile sale naționale sau de limba oficială utilizată în instituțiile publice să fie lăsate la decizia administrației publice locale, ori așa ceva ar fi extrem de periculos, știută fiind apetența liderilor UDMR de a elimina din zonele pe care le controlează orice element care amintește de suveranitatea statului român (un exemplu aici). Așadar, interesul public național este ca România să-și exercite suvernaitatea pe întreg teritoriul, chiar și în zonele controlate de UDMR și PCM și în care administrația publică locală acționează de parcă ar face parte din Ungaria nu din România.

În final, după cu ne-am obișnuit, în opinia UDMR, o ţară în care drepturile minorităţilor sunt ştirbite, nu poate fi “o ţară model”.

În concluzie, este mai mult decât evident faptul că niciun drept al minorităților naționale din România nu a fost „știrbit” prin adoptarea noului Cod administrativ. UDMR și Ungaria acționeză într-un mod inacceptabil cu scopul de a discredita România, lansând în spațiul public o serie de fake news care pot fi foarte ușor demontate.

Din păcate, cei care au adoptat Codul administrativ tac și nu recționează în fața acestor neadevăruri care afecteză imaginea României în lume. Atât UDMR cât și Ungaria denigrează România și prezintă o imagine complet falsă cu privire la situația drepturilor minorităților naționale fără ca Guvernul României sau Parlamentul să reacționeze, ceea ce echivalează în mod evident cu o complicitate.

FOTO: Liderul UDMR, Kelemen Hunor, și Péter Szijjártó, dailynewshungary.com

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.