EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA. STUDIU DE CAZ. Casa de Cultura a municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna.

July 29, 2010 •Antal Arpad, Casa de Cultura Sfantu Gheorghe, discriminarea romanilor, epurare etnica, extremism maghiar, PCM, separatism etnic, Sfantu Gheorghe, sovinism maghiar, UDMR •Views: 2576

Casa de Cultura a municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna: 100% angajati maghiari, 100% proiecte culturale pentru maghiari si in limba maghiara, 100% fonduri publice!

Romanii din Covasna si Harghita sunt epurati etnic de catre majoritatea maghiara din cele doua judete, cea care controleaza politic, economic si administrativ zona celor doua judete. In sprijinul afirmatiilor mele vin zecile de cazuri in care romanii lipsesc din institutiile publice sau in care fondurile publice sunt alocate pentru a a finanta exclusiv programele comunitatii maghiare din cele doua judete.

Sa luam exemplul unei institutii publice din Sfantu Gheorghe, Casa de Cultura municipala (foto), aflata in subordinea Primariei Sfantu Gheorghe si deci, finantata din fonduri publice.

Pagina de internet a Casei de Cultura, varianta in limba romana, arata lipede cu ce se ocupa si cine sunt anagajatii acestei institutii de cultura din judetul Covasna. Lista angajatilor este cat se poate de clara: niciun roman nu este anagajat in aceasta institutie (si nici nu va mai fi vreodata angajat!). De asemenea, activitatile Casei de Cultura a municipiului Sfantu Gheorghe sunt conduse exclusiv de catre maghiari si sunt orientate exclusiv catre publicul de limba maghiara. Crede cineva ca la aceasta activitati se vorbeste alta limba decat limba maghiara sau cine crede ca cei care condus destinele acestei institutii de cultura sunt interesati sa promoveze ceva si in limba romana?

Citez doar cateva afirmatii prezente pe pagina de internet a acestei institutii de cultura din judetul Covasna, aflata in totalitate sub controlul si la dispozitia comunitatii maghiare din Sfantu Gheorghe:

– Cu referire la Corul barbatesc maghiar aflam ca “Începând din decembrie 1989 corul are din nou libertatea de a cânta fără constrângeri, de a se dezvolta şi a-şi îmbogăţi repertoarul în special cu cântece religioase şi piesele compozitorilor maghiari. Trebuie să mărturisim însă, că această perioada este şi cea a îmbătrânirii. Puţini sunt tinerii de azi care ni s-ar alătura voluntar – iar renumitul Cor Bărbătesc Maghiar ar avea mare nevoie voci noi”. (Nota mea: adica dupa 1989 s-au putut manifesta exclusiv in limba maghiara pentru ca nu i-a mai deranjat nimeni, unde pana atunci erau obligati sa aiba si bun simt si sa se manifeste si in limba romana!)

Formatia de muzica populara are urmatoarea componenta:

Gábor Molnár – vioară
Előd Harkó – violă
Benedek Pop – ţambal
Csaba Miklós – acordeon
Zoltán Timár – contrabas

Fara alte comentarii.

Ansamblul de dans popular „Fenyőcske”

În Bazinul Carpatic, aici în Ţinutul Trei Scaune dansul a devenit extrem de important prin rolul său de formare a comunităţii, mulţumită căruia conştiinţa naţională s-a reevaluat, s-a întărit din nou.

În cadrul acestei mişcări, la înfiinţarea sa în ianuarie 1992, ansamblul de dans popular „Fenyőcske” şi-a asumat rolul de a păstra şi promova tradiţiile secuilor din Transilvania. Tezaurul coreografic al ansamblului provine din Ţinutul Trei Scaune, Depresiunea Ciucului, Odorheiu Secuiesc, Valea Nirajul, Valea Mureşului, Ţara Călatei. Ansamblul prezintă tradiţiile de dans popular maghiar ale diferitelor regiuni din Bazinul Carpatic îmbogăţind repertoarul cu dansurile populare ale naţiunilor cu care conlocuim (români, saşi).
Ansamblul a evoluat la numeroase întâlniri ale ansamblurilor de dans popular din ţară, din Ungaria şi Slovacia, aducând acasă multe premii. Spectacolele ansamblului sunt acompaniate de formaţia de muzică populară „NÓTÁZÓ”.

Clubul Presei “Holló Ernő”

Cuvântul “presă” din denumirea clubului poate induce în eroare: mulţi s-ar gândi că acest club al presei este exclusiv pentru ziarişti, lucrători în presă sau scriitori, deşi nu este aşa. Clubul Presei „Holló Ernő” încearcă realizarea comunicaţiei sincere şi schimbul de opinii între actualii şi posibilii cititori şi lucrătorii presei, redactori, editori şi manageri. De la înfiinţarea lui din 2006 februarie Clubul Presei „Holló Ernő” a organizat 75 de întâlniri. Deşi este foarte complicat organizarea unor întâlniri cu edituri, studiouri mai ales cu cei din oraşele mai îndepărtate, am găzduit mai mult de patruzeci de edituri şi studiouri, pe unii chiar de mai multe ori în cei trei ani şi jumătate. Am avut ca invitaţi cinci edituri din Cluj Napoca (Szabadság, Művelődés, Korunk, Krónika, Magyar Kisebbség), trei din Miercurea Ciuc (Hargita Népe, Csíki Hírlap, Székelyföld), câte două din Odorheiu Secuiesc, Tîrgu Mureş şi Tîrgu Secuiesc Udvarhelyi Híradó, Polgári élet, respectiv Népújság, Látó, iar din apropiere Székely Hírmondó şi Székely Újság). Am găzduit şi trei staţii de radio din Sfîntu Gheorghe: Sepsi Rádió, Régió Rádió şi Sláger Rádió, precum şi lucrătorii postului local de televiziune. Alţi invitaţi: redactorii, scriitorii ziarelor, magazinelor Cimbora, Történelmi Magazin, a Kovakő, Observatorul de Covasna, Brassói Lapok din Braşov, Erdővidék din Baraolt, Gyergyói Kis Újság din Gheorgheni, Csernátoni Füzetek, Új Magyar Szó din Bucureşti, Várad és Erdélyi Riport din Oradea. Am invitat mai multe persoane recunoscute, prezentatori şi scriitori din presa şi mass-media naţională – ne-au onorat prin prezenţa lor Domokos Géza, Sylvester Lajos, Bogdán László, Márkó Imre, Flóra Gábor, Szekeres Attila, Kisgyörgy Zoltán, Fekete Réka, Ferency Csaba, Bíró Béla, Ambrus Attila, Willmann Walter, Erdély András şi mulţi alţi. Erau printre invitaţi Tömöry Péter, Kovács László, Hlavathy Károly, Váry O. Péter, Haszmann Pál Péter, Bányai Éva, Ágoston Hugó, Szonda Szabolcs, Ferenczy Lajos Tibor, Kisgyörgy Tamás, Farczádi Botond, Gajzágó Márton, Péter Sándor, Kuti János, László Károly, Gazda Zoltán, Dali Sándor, Botos Ferenc, Hecser László, Jártó Kocsis Edit, Bálint Ferenc, B. Kovács András. Clubul a fost denumit de primul lider al său Magyari Lajos, poet, scriitor, colaborator la cotidianul Háromszék. Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor Maghiari din România şi managerul-redactorul-şef al ziarului Brassói Lapok: Ambrus Attila a menţionat de mai multe ori că Clubul Presei „Holló Ernő” este singurul club maghiar al presei cu funcţionare continuă. Opiniile, aşteptările, mulţumirile şi obiecţiile participanţior se pot afla din înscrierile în cartea de oaspeţi a clubului, dintre care vom publica câteva cu menţiunea că toată lumea are acces la cartea de oaspeţi.

Daca asa se raporteaza comunitatea maghiara din cele doua judete la romanii care mai traiesc inca acolo, putem doar sa ne imaginam cum se vor raporta ei daca statul roman ar recunoaste un statut de autonomie teritoriala al acestei zone. Fara nici cea mai mica urma de bun simt si respect fata de romanii din cele doua judete, autoritatile publice locale din Covasna si Harghita finanteaza aproape in totalitate doar proiecte culturale destinate maghiarilor, romanii primind drept finantare pentru proiectele lor sume derizorii, egale cu cele pe care “liderii” maghiari le cheltuiesc la o cina la un restaurant mai select.

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

10 Responses to EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA. STUDIU DE CAZ. Casa de Cultura a municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA. STUDIU DE CAZ. Casa de Cultura a municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna."! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/epurarea-etnica-a-romanilor-din-covasna-studiu-de-caz-casa-de-cultura-a-municipiului-sfantu-gheorghe-judetul-covasna-2/