Steagul secuiesc este un steag publicitar ce nu poate fi arborat pe case particulare decât cu autorizație. Asta au stabilit în mai multe rânduri instanțele de judecată.
Vezi și EXCLUSIV. Sentință DEFINITIVĂ: Primarul UDMR din Miercurea Ciuc, OBLIGAT să înlăture steagul secuiesc de pe domeniul public
Unul dintre simbolurile mișcării separatiste maghiare care acționează pentru separatismul pe criterii etnice al așa-zisului ținut secuiesc, este recentul inventatul steag secuiesc (detalii aici), un simbol separatist maghiar care a fost arborat, din păcate, pe zeci de instituții publice ale statului român, de la primării la consilii județene, la grădinițe și școli.
Din păcate, promotorii arborării steagului secuiesc pe clădiri publice, în principal Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) condusă de Kelemen Hunor, au primit sprijinul activ al guvernului de la Budapesta, confirmând încă odată faptul că lupta pentru autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc reprezintă în fapt o acțiune iredentistă a Budapestei care își dorește reanexarea Transilvaniei.
Arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice
Evident, ca în orice acțiune anticonstituțională, și în cazul arborării steagului secuiesc pe clădiri publice au lipsit argumentele legale, democratice și constituționale. Există deja mai multe sentințe judecătorești definitive și irevocabile care au stabilit ilegalitatea arborării acestui simbol separatist maghiar pe clădiri publice ale statului român (exemple aici și aici). Foare multe dintre aceste sentințe au fost emise în urma unor acțiuni în justiție ale Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC). Așadar, nu mai există niciun dubiu cu privire la ilegalitatea arborării acestui steag secuiesc, simbol al secesionismului maghiar, pe clădiri publice.
Instanțele de judecată au stabilit în repetate rânduri faptul că arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice contravine prevedilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice și a prevederilor H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României. Fiind vorba de un steag al Consiliului Național Secuiesc, o organizație neînregistrată legal în România care acționează pentru anularea Tratatului de la Trianon și refacerea Ungariei Mari, acest simbol separatist nu poate fi arborat pe clădiri publice, de vreme ce legislația românească nu recunoaște dreptul unei entități private de a arbora simboluri pe clădiri publice ale statului român.
Arborarea steagului secuiesc pe clădiri particulare
Din fericire, și cadrul legal în privința arborării acestui steag pe clădiri particulare a început să fie aplicat. Există în acest moment mai multe sentințe judecătorești care au stabilit foarte clar faptul că arborarea steagul secuiesc în spațiul public, pe case particulare, fără o autorizație, reprezintă o contravenție pedepsită de Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.
Spre exemplu, instanțele din Oradea au stabilit deja, în două cazuri, faptul că arborarea steagului secuiesc pe o casă particulară, vizibil de pe domeniul public, reprezintă o contravenție dacă în prelabil nu a fost oținută o autorizație pentru amplasarea sa.
Ambele cazuri îl au ca protagonist pe europarlamentarul ungar Laszlo Tokes, cetățean român, binecunoscut opiniei publice din România pentru acțiunile sale pline de ură la adresa românilor și a României. În anul 2014 și 2016 acesta a fost sancționat contravențional de către Poliția Locală Oradea pentru faptul că a arborat steagul secuiesc pe clădirea în care funcționează sediul biroului său de europarlamentar, o clădire particulară. În ambele cazuri, Tokes a atacat în instanță sancțiunea primită din partea Poliției Locale Oradea dar a pierdut atât la fond cât și la recurs.
Judecătoria Oradea a reținut în mod temeinic și legal faptul că „prin arborarea steagului secuiesc, petentul a urmărit să atragă atenţia publicului şi să-l informeze cu privire la activităţile, evenimentele pe care doreşte să le iniţieze, astfel că amplasarea steagului s-a făcut în scop publicitar. Prin urmare, arborarea steagului secuiesc în spațiile publice, inclusiv pe clădirile particulare, se supune prevederilor Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor publicitare, astfel că este necesar avizul pentru publicitatea temporară. Întrucât petentul nu a făcut dovada existenţei avizului pentru amplasarea steagului secuiesc, în mod corect s-a reţinut fapta contravenţională”. Constatarea Judecătoriei Oradea a fost întărită de către Tribunalul Bihor în apel.
Așadar, există deja două sentințe judecătorești care stabilesc faptul că arborarea acestui simbol separatist maghiar pe clădiri particulare, în spațiul public, fără o autorizare prelabilă reprezintă contravenție potrivit art. 49 lit. a din Legea nr. 185/2013.
După ce instanțele de judecată au stabilit în mod temeinic și legal faptul că arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice reprezintă o ilegalitate, iată că instanțele de judecată vin să confirme și faptul că arborarea acestui simbol separatist maghiar pe case particulare reprezintă o contravenție, în lipsa respectării unei proceduri prealabile de autorizare a arborării acestui steag publicitar.
Instanțele de judecată au desființat astfel, definitiv, utilizarea acestui simbol separatist maghiar recent înființat de către propaganda iredentistă maghiară. El poate fi arborat fără probleme în casele sau la manifestările identitare ale comnității maghiare însă nu în spații sau pe clădiri publice.
Dosarul din anul 2014, sentință la Judecătoria Oradea și Tribunalul Bihor
Extras Hotarare Judecatorie T.L. Dosar 2014 by Dan Tanasă on Scribd
Extras Hotarare Trib T.L. Dosar 2014 by Dan Tanasă on Scribd
Dosarul din anul 2016, sentință la Judecătoria Oradea și Tribunalul Bihor
Extras Hotarare Judecatorie T.L. Dosar 2016 by Dan Tanasă on Scribd
Extras Hotarare Trib T.L. Dosar 2016 by Dan Tanasă on Scribd
FOTO: gandul.info
Stați liniștiți ca de autorizații se rezolvă repede,cât despre cine o sa dea steagurile jos de pe clădiri, blocuri,case,instituții… Mă faceți sa râd. Vorbe in vânt… mare lucru s-a realizat.Altă întrebare?
Bravo !!! In realitate nu exista nici tinut secuiesc, nici steag secuiesc.